Dupa filosofie si ecologie, inteligenta artificiala, prin implicatiile sale, tinde sa provoace o noua perspectiva globala asupra conditiei si de cunoastere umana. Preocupati de o atare provocare, Mircea Dutu a propus si Ovidiu Predescu s-a incumetat a purcede impreuna la un dialog (socratic) despre IA ca mutatie civilizationala si revolutie juridica sau, altfel spus, la „maieutica” unei noi provocari generationale.
Discutiile dintre cei doi juristi, si mai mult decat atat, s-au concentrat asupra unor teme care denota o angajare proactiva a lor in cautarea de raspunsuri la incitantele si hotaratoarele chestiuni ale revolutiei IA si a dilemelor legate de ea care vizeaza insasi existenta umanitatii in viitor. Dintre acestea amintim: implicatiile pentru invatamantul superior juridic ale ofensivei aplicatiilor IA, in general, si ale celor ale IA generative, in special; consecintele utilizarii IA (amenintari sau noi beneficii) in legatura cu profesiile juridice; provocarile IA pentru conditia umana; nevoia de reglementare juridica echilibrata a IA raportata la contextul actual al concurentei tehnologice mondiale si al repozitionarilor geostrategice din aceasta perspectiva (de pilda, pozitionarile UE, ale SUA ori ale Chinei); raportul dintre IA si cunoasterea umana s.a.
Dialogul (de tip) socratic devine, si de aceasta data, deopotriva modelul de abordare si cheia (gasirii) solutiei problemei, acum cea a provocarii existentiale a inteligentei artificiale, pe care ne-o ridica realitatea si ne-o asumam ca atare. Totodata, interviurile de fata doresc a genera impulsul necesar trecerii de la mirari si intrebari la laboratorul de idei asupra provocarii esentiale pe care o genereaza IA. Dincolo de si tocmai pe baza revolutiei tehnologice pe care o provoaca si intretine, ea presupune si una, poate tot atat de profunda, a lumii ideilor, a dreptului ca fenomen social si stiinta, o transformare civilizationala majora, rapida si generala, care reclama o intelegere si o constientizare pe masura.
Informatii conformitate produs
Educatie si formare: doctorat in Drept, specializarea Drept penal (1998). Specializari postuniversitare: Stiinte penale (cursuri postuniversitare), Universitatea din Bucuresti (1987-1988); Relatii industriale, Florida International University si Departamentul Muncii al SUA (curs de mediere si arbitraj).
Experienta profesionala: director fondator al publicatiilor „Dreptul” (aprilie 2020-prezent); director al publicatiilor „Dreptul”, editate de Uniunea Juristilor din Romania (2013-2020); consilier al procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (2016-2020); avocat, Baroul Bucuresti [1995-2006 (avocat suspendat la cerere)]; procuror-sef la Procuratura locala Campulung-Muscel, jud. Arges (1989-1991).
Activitate de cercetare stiintifica: doctor honoris causa al Universitatii „Dunarea de Jos” din Galati; doctor honoris causa al Universitatii „Stefan cel Mare” din Suceava.
Carti: zeci de cursuri universitare si carti de specialitate publicate cu precadere in domeniul dreptului penal si al drepturilor omului, printre care: Drept penal al afacerilor, Editura Continent XXI, Bucuresti, 2000 (autor unic); Protectia europeana a drepturilor omului si procesul penal roman (tratat, in colaborare), Editura C.H. Beck, Bucuresti, 2008; Ministerul Public – istorie si perspective (coordonator), Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2017.
Articole: autor a peste 100 de studii, comunicari si articole publicate in reviste si volume de specialitate din tara si din strainatate.
Premii: numeroase premii primite din partea unor organisme de prestigiu national si international, printre care: premiul „Nicolae Titulescu” al Academiei Romane, 18 decembrie 2008; premiul „Simion Barnutiu” al Academiei Romane; premiul „Vintila Dongoroz” pe anul 2010 al Uniunii Juristilor din Romania.