Urmarire comenzi Persoane fizice / Vanzari: 0745 200 718 / 0745 200 357 /// Comenzi Persoane juridice: 0721 722 783

Editura Universitara Jurisdictia universala asupra crimelor internationale

20,00 Lei

ISBN: 978-606-28-0422-0

DOI: 10.5682/9786062804220

Anul publicării: 2016

Editia: I

Pagini: 178

Editura: Editura Universitara

Autor: Andrei Palade

Stoc epuizat
Cod Produs: 9786062804220 Ai nevoie de ajutor? 0745 200 718 / 0745 200 357
Adauga la Favorite Cere informatii
  • Descriere
  • Download (1)
  • Autori
  • Cuprins
  • Cuvant inainte
  • Unde se gaseste
  • Review-uri (0)

Istoria omenirii poarta inexorabilul adevar al conflictelor dintre semeni. Comunitatea internationala contemporana este marcata de o multitudine de conflicte cu forme si intensitati variabile. Din nefericire, aceste conflicte au un numitor comun: comiterea unor fapte de o gravitate nespusa, calificate juridic drept crime internationale. Confruntata fiind cu cele mai odioase intamplari, setea de justitie a comunitatii internationale incearca a fi potolita prin mai multe mijloace juridice de drept international. Instantele cu caracter international menite sa judece crimele internationale au ajuns sa beneficieze de un larg concurs, dovada fiind bijuteria, inca neslefuita, a coroanei instantelor cu caracter international: Curtea Penala Internationala. Exista si modalitati de a aduce dreptate mai controversate: atunci cand instantele unui stat judeca fapte comise pe alte meridiane, cu protagonisti complet straini. Ce drept are Curtea de Apel din Madrid sa decida destinul unei persoane implicate in presupuse atrocitati petrecute la inaltimea Himalayei? Lucrarea de fata nadajduieste a raspunde la aceasta intrebare - resorturile politice sunt uneori lesne de inteles, iar temeiul juridic adesea subred.

  • Jurisdictia universala asupra crimelor internationale

    Descarca

Andrei Palade
Andrei Palade este licentiat in stiinte juridice din anul 2013, fiind absolvent al Universitatii Petru Maior din Tirgu-Mures. Din anul 2015 a dobandit statutul de diplomat in cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Romaniei.

CUPRINS/ V

TABLE OF CONTENTS / IX

PREFATA / XIII

SUMMARY / XVII

BIBLIOGRAFIE / XXXII

LISTA DE ABREVIERI / LXI

1. INTRODUCERE /1

2. DEFINIREA, DELIMITAREA SI DEZVOLTAREA PROBLEMATICII / 4

2.1. Conceptul de jurisdictie /4
2.2. Legatura dintre principiile de aplicare ale jurisdictiei penale a instantelor nationale si dreptul international public /6
2.2.1. Principii de aplicare in spatiu ale jurisdictiei penale nationale consacrate in dreptul international public / 7
a. Principiul teritorialitatii /8
b. Principiul nationalitatii / 9
2.2.2. Universalitatea – un principiu cu doua fete, din doua puncte de vedere /11
a. Fata clasica a principiului universalitatii / 12
JURISDICTIA UNIVERSALA ASUPRA CRIMELOR INTERNATIONALE/VI
b. Fata moderna a principiului universalitatii/14
c. Universalitatea din optica instantelor internationale si a celor nationale – celelalte doua fete / 18
2.2.3. Relatia dintre dreptul intern si dreptul international – conturarea unei posibile consecinte / 24
Implementarea dreptului international in sistemul de drept intern/ 24
Derularea etapelor pana la raspunderea statului – o posibilitate / 37
2.3. Jurisdictia universala a instantelor nationale in raport cu izvoarele dreptului international –normare restransa sau extinsa / 48
2.3.1. Jurisdictia universala in tratate – tipicul normarii restranse, pana la un punct /50
a. Jurisdictia universala in conventii / 50
b. O posibila tranzitie de la tipic la atipic / 54
2.3.2. Evaluarea jurisdictiei universale prin prisma cutumei internationale/ 56
2.3.3. Hotararile instantelor internationale si doctrina – o oglinda a practicii?/60

3. LEGALITATEA JURISDICTIEI UNIVERSALE / 62
3.1. Clauzele de jurisdictie ale tratatelor despre care se presupune ca au capatat statut cutumiar / 62
3.1.1. Conventia privind genocidul /62
a. Interpretarea textului articolului VI / 64
b. Cauze nationale – o posibila reinterpretare?/65
c. Cauze internationale – un conflict de vederi? /68
d. Concluzie asupra jurisdictiei universale a instantelor nationale asupra genocidului / 70
3.1.2. Conventiile de la Geneva / 72
a. Interpretarea clauzei jurisdictionale comune /74
b. Practica statelor / 76
c. Concluzie asupra jurisdictiei universale a instantelor nationale pentru crime de razboi – jurisdictie universala pura? / 78
3.1.3. Conventia impotriva torturii / 79
a. Interpretarea clauzei jurisdictionale /81
b. Practica statelor / 84
c. Pozitia evaziva a Curtii Internationale de Justitie /86
d. Concluzie asupra jurisdictiei universale a instantelor nationale asupra torturii / 89
3.2. Momente semnificative din viata comunitatii internationale / 92
3.2.1. Belgia/ 93
a. Un inceput euforic /93
b. Asezarea scontata de reactia altor state/ 94
3.2.2. Israel / 96
a. Cauzele Eichmann / 96
b. Reactiile Israelului la incercarile de exercitare ale jurisdictiei universale de catre alte state / 97
3.2.3. Spania / 99
a. O alta incercare de universalitate absoluta / 99
b. Situatia actuala / 100
JURISDICTIA UNIVERSALA ASUPRA CRIMELOR INTERNATIONALE
3.2.4. Statele Unite ale Americii / 101
a. Cauza Demjanjuk vs. Petrovsky /101
b. Comportamentul pe plan international / 102
3.2.5. Continentul African / 103
3.2.6. America latina /104
3.2.7. O scurta privire asupra jurisdictiei universale reglementata in Codul penal roman / 106

4. OBSERVATII FINALE /111
4.1. Existenta normei cutumiare onerative sau permisive de jurisdictie universala pentru crime internationale – nu (deocamdata) /111
4.1.1. Distributia geografica a practicii statelor –inegalitate geografica si de influenta /111
4.1.2. Practica tratatelor multilaterale nu dovedeste cristalizarea unei cutume care obliga statele la exercitarea jurisdictiei universale / 114
4.1.3. Egalitatea suverana nu reprezinta o derogare de la norma peremptorie de interzicere a crimelor internationale / 116

Lucrarea monografica Jurisdictia universala asupra crimelor internationale reprezinta un studiu asupra celei mai ferme si poate moderne, in acelasi timp, forme de reactie a comunitatii internationale in fata unor evenimente armate in contextul si cu prilejul carora s-au comis atrocitati. Autorul porneste demersul sau prin identificarea originilor jurisdictiei penale internationale, interesul sau focalizandu-se asupra necesitatii de exercitare a unei jurisdictii universale in cazul pirateriei, aceasta fiind situatia aflata la originea principiului reprimarii universale a crimelor internationale. Prezentarea originilor jurisdictiei internationale are ca scop sa evidentieze cu claritate ca exercitarea de catre instantele nationale a jurisdictiei universale apare ca o extensie fireasca si legitima a dreptului international public. Aceeasi idee este urmarita de autor in sectiunile urmatoare, in conditiile in care argumentele de ordin istoric le apreciaza ca insuficiente prin ele insele sa justifice o jurisdictie universala in cazul unor fapte ale caror caracteristici sunt diferite in raport cu pirateria. Pentru a se ajunge la o concluzie cat mai pertinenta, autorul semnaleaza toate distinctiile necesare identificarii conceptuale a jurisdictiei universale exercitate de instantele nationale asupra crimelor internationale, pentru ca ulterior sa se aprecieze ca „jurisdictia universala a tribunalelor internationale este mai fireasca” fata de aceea a instantelor nationale. Cu toate acestea, autorul pune in lumina ideea ca la baza exercitarii jurisdictiei universale asupra crimelor internationale de catre instantele nationale se afla o legitimitate primordiala generata de atrocitatea acestor fapte, unele crime fiind atat de revoltatoare incat orice stat are un interes legitim de a le sanctiona.

Lucrarea se remarca nu doar prin aceea ca ofera o perspectiva de ansamblu si bine documentata stiintific, insa si prin aceea ca raspunde unor ipoteze pertinente caracte- rizate de paradigma drept international-drept intern. Unul dintre aceste raspunsuri este priveste situatia in care o instanta nationala exercita jurisdictie universala insa prin aceasta genereaza un conflict international, urmat de necesitatea solutionarii acestuia si, eventual, a stabilirii raspunderii juridice internationale. Ipoteza pune in lumina caracterul firav, complex si delicat al exercitarii jurisdictiei universale de catre instantele nationale, problematica fiind tratata in partea de inceput a lucrarii in contextul legitimitatii exercitarii unei asemenea jurisdictii.  In partea de inceput, totodata, autorul isi pune in mod indreptatit problema preciziei sursei (izvorului) de drept international care legitimeaza, de la caz la caz, exercitarea jurisdictiei universale. Este firesc sa procedeze in acest fel, chiar daca, dupa ce realizeaza ca in domeniu cercetarea trebuie sa tina cont de realitate, concluzioneaza ca exista o principala forta de reprezentare a constiintei societatii civile internationale care a dus la o treptata reconsiderare a limitelor jurisdictionale ale membrilor comunitatii internationale.

Astfel, autorul, dupa partea introductiva, intra brusc in chestiunea principala: care este legitimitatea instantelornationale de a judeca crime internationale pe temeiul universalitatii? Raspunsul la o asemenea intrebare se intemeiaza pe dreptul in vigoare, astfel cum acesta este fundamentat pe cale conventionala, cutumiara si doctrinara, sens in care pozitia Curtii Internationale de Justitie in cauza privind Rezervele la conventia privind genocidul este relevanta: idealurile inalte care stau la baza acelei conventii au nascut principii care au fost recunoscute de catre natiunile civilizate ca fiind obligatorii pentru state, chiar si in absenta unei norme conventionale. Exemplele de exercitare a unei jurisdictii universale de catre instante nationale, cum ar fi in cauza Eichman sau in cauza Jorgić, sunt bine articulate in lucrare, astfel incat cititorul poate observa nu doar considerentele care au determinat o astfel de exercitare a unei jurisdictii nationale dar si proble- maticile cu care instantele s-au confruntat, dintre care unele au ramas controversate. Dealtfel, cred ca lucrarea prezinta o calitate ridicata in special pentru ca reuseste ca o problematica nationala (exercitarea jurisdictiei instantelor nationale) sa o aseze in contextul international adecvat.

Analiza exercitarii jurisdictiei universale se continua cu celelalte categorii de crime internationale, respectiv crimele de razboi, crimele impotriva pacii si umanitatii, terorismul, tortura. Fiecare dintre acestea sunt analizate din perspectiva conventionala si cutumiara, iar concluziile tinand cont de cele mai autoritative opinii, precum ale Curtii Internationale de Justitie sau ale Crucii Rosii. In final, se concluzioneaza ca, spre deosebire de genocid, unde se poate discuta existenta separata a normei conventionale din Conventia privind genocidul, care intemeiaza jurisdictia statelor pe baze traditionale, si  o norma cutumiara carepermite exercitarea jurisdictiei universale a instantelor nationale pentru genocid, in cazul crimelor de razboi putem observa o identitate de continut dintre norma conventionala sub forma clauzei jurisdictionale comune a Conventiilor de la Geneva si o posibila norma cutumiara permisiva, chiar onerativa de jurisdictie universala in cazul crimelor de razboi. In cazul torturii, obligatia cutumiara de interzicere a actelor de tortura nu este „acompaniata” si de posibilitatea exercitarii jurisdictiei universale de catre instantele natio- nale, aceasta posibilitate fiind circumscrisa obligatiilor conventionale asumate de state prin Conventia impotriva torturii.

Capitolul cel mai incitant al lucrarii este acela privitor la momente din viata comunitatii internationale asupra jurisdictiei universale, a carui obiectiv este in realitate de a evidentia existenta/inexistenta unei opinio iuris sau a unei practici a statelor. Acest capitol pune in lumina existenta unei pozitii privilegiate a statelor dezvoltate in raport cu celelalte state si, pe de alta parte, o responsabilitate suplimentara pe care o au primele. Tocmai din acest motiv, autorul isi incheie lucrarea concluzionand ca intr-o era in care individul si nevoia de a indrepta nedreptatile suferite de indivizi devine un factor din ce in ce mai pregnant in sistemul de drept international, jurisdictia universala inca functioneaza, in esenta, sub paradigma dreptului interna- tional clasic.

Dr. Nicolae-Dragos Ploesteanu

www.editurauniversitara.ro

Daca doresti sa iti exprimi parerea despre acest produs poti adauga un review.

Review-ul a fost trimis cu succes.

Suport clienti Luni - Vineri intre 8.00 - 16.00

0745 200 718 0745 200 357 comenzi@editurauniversitara.ro

Compara produse

Trebuie sa mai adaugi cel putin un produs pentru a compara produse.

A fost adaugat la favorite!

A fost sters din favorite!