Propuneri manuscrise: [email protected]: 0745 204 115
Urmărire comenzi Persoane fizice / Vânzări: 0745 200 357 / Comenzi Persoane juridice: 0721 722 783
RO 
Engleza
6359.png "Editura Universitară")
E-Agora. Comunitatile virtuale ca fenomen juridic - Nicolae Pana
![E-Agora. Comunitatile virtuale ca fenomen juridic - Nicolae Pana [1]](https://gomagcdn.ro/domains/editurauniversitara.ro/files/product/original/e-agora-comunitatile-virtuale-ca-fenomen-juridic-nicolae-pana-399919.jpg "E-Agora. Comunitatile virtuale ca fenomen juridic - Nicolae Pana [1]")
Editura: Editura Universitară
Autor: Nicolae Pana
Ediția: I
Pagini: 220
Anul publicării: 2023
ISBN: 978-606-28-1700-8
DOI: 10.5682/9786062817008
Cod Produs:
9786062817008
Ai nevoie de ajutor?
0745 200 357
- Descriere
- Download (1)
- Autori
- Cuvânt înainte
- Cuprins
- Review-uri (0)
E-Agora poate suporta o asociere in termeni cu lumea online insa asta ar insemna o inglobare a tuturor comunitatilor intr-o lume atotcuprinzatoare, o macrocomunitate prezentata ca o copie a universului perfect functional tocmai prin prisma micilor anomalii care nu se pot explica prin concepte cunoscute prezentului. Tocmai pentru ca Agora nu a insemnat niciodata o organizare ideala a lumii offline, E-Agora nu poate reprezenta organizarea functionala a lumii online. E-Agora este limitata tocmai pentru ca functionarea ei sa fie posibila, resursele nu sunt cele care impun dezvoltarea si extinderea E-Agora, ci determinarea numarului exact de participanti si a modalitatilor posibile de interactiune duc la functionarea desavarsita si in parametrii corecti a E-Agorei.
Comunitatile virtuale se deosebesc de retelele sociale sau de alte medii sociale prin finalitatea pe care o urmaresc membrii acestor comunitati.
Autorul
Comunitatile virtuale se deosebesc de retelele sociale sau de alte medii sociale prin finalitatea pe care o urmaresc membrii acestor comunitati.
Autorul
-
E-Agora. Comunitatile virtuale ca fenomen juridic
Descarcă
NICOLAE PANA
“O piata – Ágora ‑ in care sa intre toti cetatenii care trebuie sa participe la viata cetatii” (Rousseau), acesta era dezideratul democratiei directe, considerata de unii filosofi ca fiind singura organizare politico‑sociala in care cetateanului ii sunt respectate drepturile si libertatile si care are ca finalitate fericirea sociala a acestuia.
Democratia si rolul individului in societate este o tema care a preocupat juristii, filosofii si sociologii de‑a lungul istoriei, in toate incercarile lor de a gasi formula imbinarii optime a puterii statale cu interesul individual si cel social.
Scopul prezentei lucrari este de a analiza si compara modelul antic al democratiei directe cu actualul context socio‑politic in care noile tehnologii deschid oportunitati de comunicare si participare cetateneasca nebanuite. World Wide Web reprezinta un spatiu nou, o noua o „piata” – E‑ágora – suficient de mare, astfel incat oricare cetatean al acestei lumi sa poata participa in timp real si in mod efectiv la viata cetatii „globale”.
Pornind de la ideea ca noile tehnologii pot influenta profund si radical procesul legislativ, in sensul de a aseza individul in prim plan si de a trece in plan secund partidele si organizatiile politice clasice, se incearca redefinirea conceputului „ágora”, privit ca laitmotivul democratiei originale si originare. Prin raportare la „satul global” (aldea global) si la infinitatea spatiului virtual, se propune inaugurarea pietei virtuale a cetatenilor planetei, interconectati permanent prin noile tehnologii, care exprima concomitent si constient opinii si propuneri, denumita E‑ágora. Insa, pentru a materializa acest concept, trebuie redefinite mecanismele si regulile de functionare ale proceselor legislative.
Ágora vazuta ca o institutie a dreptului sau, mai exact, a istoriei dreptului natural, a fost inteleasa ca locul fizic in care se luau decizii, ca o reprezentare a ideii de democratie contemporana. Indiferent de parcursul istoric al conceptului, el sintetizeaza ideea de participare la procesul legislativ, fie directa, fie prin reprezentare.
Alaturand conceptele clasice noilor realitati sociale, prezenta lucrare analizeaza si expune transformarile ce redefinesc rolul politic al individului in societate si in procesul legislativ. Avand in vedere influenta incontestabila a tehnologiei contemporane atat asupra comportamentului uman cat si asupra proceselor cognitive individuale, nu putem ignora posibilitatile pe care aceasta le ofera cetatenilor pentru a reorganiza mecanismele de elaborare si adoptare a politicilor publice. Referitor la impactul noilor tehnologii asupra societatii, in ansamblu, si asupra indivizilor, in particular, nu putem afirma ca exista o opinie unitara, ideile se impart intr‑o serie de orizonturi paralele fara puncte de congruenta unanim acceptate, care vor fi validate sau demontate in viitor, cand efectele vor fi clare si vor putea fi studiate.
Ágora vs. E‑ágora. Asa cum Ágora antica dispunea de doua functii, aceea de piata fizica in care se intalneau cetatenii dar si un mod de corelare si amalgamare a opiniei publice in acte normative aplicabile erga omnes, la fel E‑ágora converge spre o idealizare a opiniei publice care are printre finalitati si pe aceea de a forma opinii, crezuri si, intr‑un final, acte juridice.
In ceea ce priveste explicarea termenilor propusi, prin prisma manifestarii politice a indivizilor, consideram sinonimia urmatoare ca fiind definitorie: ágora reprezinta comunitatile off line iar e‑ágora reprezinta manifestarea comunitatilor offline in mediul online. Trebuie evidentiat faptul ca diversitatea comunitatilor online depaseste orice modalitate de organizare a comunitatilor offline, in contextul in care tehnologia face ca modul de interactiune offline sa fie incomparabil mai lent, mai neproductiv si segregar (in sensul ca produce diferente majore intre membrii comunitatii).
O a doua analiza este acea a izvorului generator de discutii. In acest sens, am pornit de la necesitatea primordiala a dialogului si a dialogarii. Fiinta umana poarta un dialog in cazuri specifice: socializare sau justificare. Socializare este modul in care o persoana intelege sa abordeze o alta persoana sau un grup pentru a‑si satisface nevoia de comunicare iar justificarea reprezinta raspunsul oferit de interlocutor, cel care este subiectul socializarii. Fara a intra intr‑o trecere in revista a termenilor si fara a relua teme deja dezbatute in literatura de specialitate, putem concluziona ca ordinea de zi in Ágora este aceeasi ca cea reprezentata de dialogurile purtate in E‑ágora: factorii determinanti sunt aceiasi iar concluziile nu pot fi in esenta de alta natura. Acestea fiind spuse, ne intrebam daca exista, cu adevarat, ceva nou in rolul si locul acestor doua institutii in viata comunitatilor.
In ceea ce priveste alaturarea celor doua concepte, participarea si democratia, care a condus la definirea unui nou tip de democratie, respectiv democratia participativa, aceasta a fost determinata de nevoia validarii deciziei colective. Participarea individului la viata comunitatii off‑line valideaza rolul sau social, iar participarea sa in cadrul comunitatilor virtuale valideaza scopul si obiectivele acestora, dand forta opiniilor exprimate si avalizand pozitionari publice vis‑a‑vis de subiecte de interes pentru societate in ansamblul ei.
Plecand de la cele mentionate anterior, am putea sintetiza aceasta lucrare in urmatoarele cuvinte si sintagme cheie: dreptul ca fenomen, comunicare, comunitati offline, ágora, democratie, opinie, opinie publica, cutuma, dialog social, participare si reprezentare, majoritate, opinie publica determinanta, democratie participativa, comunitati online, agregare, avans tehnologic, E‑ágora.
Democratia si rolul individului in societate este o tema care a preocupat juristii, filosofii si sociologii de‑a lungul istoriei, in toate incercarile lor de a gasi formula imbinarii optime a puterii statale cu interesul individual si cel social.
Scopul prezentei lucrari este de a analiza si compara modelul antic al democratiei directe cu actualul context socio‑politic in care noile tehnologii deschid oportunitati de comunicare si participare cetateneasca nebanuite. World Wide Web reprezinta un spatiu nou, o noua o „piata” – E‑ágora – suficient de mare, astfel incat oricare cetatean al acestei lumi sa poata participa in timp real si in mod efectiv la viata cetatii „globale”.
Pornind de la ideea ca noile tehnologii pot influenta profund si radical procesul legislativ, in sensul de a aseza individul in prim plan si de a trece in plan secund partidele si organizatiile politice clasice, se incearca redefinirea conceputului „ágora”, privit ca laitmotivul democratiei originale si originare. Prin raportare la „satul global” (aldea global) si la infinitatea spatiului virtual, se propune inaugurarea pietei virtuale a cetatenilor planetei, interconectati permanent prin noile tehnologii, care exprima concomitent si constient opinii si propuneri, denumita E‑ágora. Insa, pentru a materializa acest concept, trebuie redefinite mecanismele si regulile de functionare ale proceselor legislative.
Ágora vazuta ca o institutie a dreptului sau, mai exact, a istoriei dreptului natural, a fost inteleasa ca locul fizic in care se luau decizii, ca o reprezentare a ideii de democratie contemporana. Indiferent de parcursul istoric al conceptului, el sintetizeaza ideea de participare la procesul legislativ, fie directa, fie prin reprezentare.
Alaturand conceptele clasice noilor realitati sociale, prezenta lucrare analizeaza si expune transformarile ce redefinesc rolul politic al individului in societate si in procesul legislativ. Avand in vedere influenta incontestabila a tehnologiei contemporane atat asupra comportamentului uman cat si asupra proceselor cognitive individuale, nu putem ignora posibilitatile pe care aceasta le ofera cetatenilor pentru a reorganiza mecanismele de elaborare si adoptare a politicilor publice. Referitor la impactul noilor tehnologii asupra societatii, in ansamblu, si asupra indivizilor, in particular, nu putem afirma ca exista o opinie unitara, ideile se impart intr‑o serie de orizonturi paralele fara puncte de congruenta unanim acceptate, care vor fi validate sau demontate in viitor, cand efectele vor fi clare si vor putea fi studiate.
Ágora vs. E‑ágora. Asa cum Ágora antica dispunea de doua functii, aceea de piata fizica in care se intalneau cetatenii dar si un mod de corelare si amalgamare a opiniei publice in acte normative aplicabile erga omnes, la fel E‑ágora converge spre o idealizare a opiniei publice care are printre finalitati si pe aceea de a forma opinii, crezuri si, intr‑un final, acte juridice.
In ceea ce priveste explicarea termenilor propusi, prin prisma manifestarii politice a indivizilor, consideram sinonimia urmatoare ca fiind definitorie: ágora reprezinta comunitatile off line iar e‑ágora reprezinta manifestarea comunitatilor offline in mediul online. Trebuie evidentiat faptul ca diversitatea comunitatilor online depaseste orice modalitate de organizare a comunitatilor offline, in contextul in care tehnologia face ca modul de interactiune offline sa fie incomparabil mai lent, mai neproductiv si segregar (in sensul ca produce diferente majore intre membrii comunitatii).
O a doua analiza este acea a izvorului generator de discutii. In acest sens, am pornit de la necesitatea primordiala a dialogului si a dialogarii. Fiinta umana poarta un dialog in cazuri specifice: socializare sau justificare. Socializare este modul in care o persoana intelege sa abordeze o alta persoana sau un grup pentru a‑si satisface nevoia de comunicare iar justificarea reprezinta raspunsul oferit de interlocutor, cel care este subiectul socializarii. Fara a intra intr‑o trecere in revista a termenilor si fara a relua teme deja dezbatute in literatura de specialitate, putem concluziona ca ordinea de zi in Ágora este aceeasi ca cea reprezentata de dialogurile purtate in E‑ágora: factorii determinanti sunt aceiasi iar concluziile nu pot fi in esenta de alta natura. Acestea fiind spuse, ne intrebam daca exista, cu adevarat, ceva nou in rolul si locul acestor doua institutii in viata comunitatilor.
In ceea ce priveste alaturarea celor doua concepte, participarea si democratia, care a condus la definirea unui nou tip de democratie, respectiv democratia participativa, aceasta a fost determinata de nevoia validarii deciziei colective. Participarea individului la viata comunitatii off‑line valideaza rolul sau social, iar participarea sa in cadrul comunitatilor virtuale valideaza scopul si obiectivele acestora, dand forta opiniilor exprimate si avalizand pozitionari publice vis‑a‑vis de subiecte de interes pentru societate in ansamblul ei.
Plecand de la cele mentionate anterior, am putea sintetiza aceasta lucrare in urmatoarele cuvinte si sintagme cheie: dreptul ca fenomen, comunicare, comunitati offline, ágora, democratie, opinie, opinie publica, cutuma, dialog social, participare si reprezentare, majoritate, opinie publica determinanta, democratie participativa, comunitati online, agregare, avans tehnologic, E‑ágora.
Prefata / 7
Abstract / 12
Introducere / 16
a. Cybercultura / 39
b. Comunitatea virtuala si expresia publica / 44
1. Clase de comunitate virtuala / 49
1.1. Comunitati virtuale clasice (web 1.0) / 60
1.2. Comunitati offline si comunitati online (Web 2.0) / 78
1.3. Comunitati virtuale sau retele sociale / 90
1.4. Comunitati virtuale si social media / 110
1.5. Comunitatile sociale si retelele profesionale / 125
2. Modalitati de interactiune in comunitati virtuale / 128
2.1. Formarea opiniei in comunitatea virtuala / 137
2.2. Interactiunile si dimensiunea afectiva in context virtual / 146
3. Consultarea publica si procesul legislativ in mass‑media electronica / 151
3.1. Metodologia consultarii publice / 153
3.2. Consultare publica si guvernare electronica / 155
Concluzii / 169
Conclusions / 185
Bibliografie / 202
Resurse electronice / 219
Abstract / 12
Introducere / 16
a. Cybercultura / 39
b. Comunitatea virtuala si expresia publica / 44
1. Clase de comunitate virtuala / 49
1.1. Comunitati virtuale clasice (web 1.0) / 60
1.2. Comunitati offline si comunitati online (Web 2.0) / 78
1.3. Comunitati virtuale sau retele sociale / 90
1.4. Comunitati virtuale si social media / 110
1.5. Comunitatile sociale si retelele profesionale / 125
2. Modalitati de interactiune in comunitati virtuale / 128
2.1. Formarea opiniei in comunitatea virtuala / 137
2.2. Interactiunile si dimensiunea afectiva in context virtual / 146
3. Consultarea publica si procesul legislativ in mass‑media electronica / 151
3.1. Metodologia consultarii publice / 153
3.2. Consultare publica si guvernare electronica / 155
Concluzii / 169
Conclusions / 185
Bibliografie / 202
Resurse electronice / 219
Dacă dorești să iți exprimi părerea despre acest produs poți adăuga un review.
Scrie un review
Produse similare
Achizitii publice. Fundamente teoretice si aplicative - Ileana-Sorina Rákos
