Propuneri manuscrise: info@editurauniversitara.ro: 0745 204 115
Urmarire comenzi Persoane fizice / Vanzari: 0745 200 718 / 0745 200 357 / Comenzi Persoane juridice: 0721 722 783
RO 
Engleza
6359.png "Editura Universitara")
Decizii relevante ale Curtii Constitutionale in materia altor profesii juridice
![Decizii relevante ale Curtii Constitutionale in materia altor profesii juridice [1]](https://gomagcdn.ro/domains/editurauniversitara.ro/files/product/original/decizii-relevante-ale-curtii-constitutionale-in-materia-altor-profesii-juridice-1260-648289.jpg "Decizii relevante ale Curtii Constitutionale in materia altor profesii juridice [1]")
ISBN: 978-606-591-796-5
DOI: 10.5682/9786065917965
Anul publicării: 2013
Editia: I
Pagini: 245
Editura: Editura Universitara
Autor: Dragos Calin
- Descriere
- Download (1)
- Autori
- Cuprins
- Cuvant inainte
- Unde se gaseste
- Review-uri (0)
Cele trei volume [Decizii relevante ale Curtii Constitutionale in materia organizarii judiciare; Decizii relevante ale Curtii Constitutionale in materia statutului judecatorilor si procurorilor; Decizii relevante ale Curtii Constitutionale in materia altor profesii juridice (avocati, notari, consilieri juridici, executori judecatoresti, mediatori, personalul auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea)] reunesc pentru prima oara impreuna jurisprudenta instantei de contencios constitutional cu referire la organizarea judiciara si statutul profesiilor juridice.
Statutul magistratilor urmareste sa asigure competenta, independenta si impartialitatea pe care, in mod legitim, orice persoana le asteapta de la instante si de la fiecare judecator caruia ii este incredintata apararea drepturilor sale, dar si stabilitatea procurorilor. In acelasi timp, organizarea judecatoreasca asigura independenta instantelor si a judecatorilor, conditie obligatorie pentru existenta statului de drept si garantia fundamentala a unui proces echitabil, puterea judecatoreasca fiind unul dintre cei trei piloni fundamentali, egali ca importanta, ai statului de drept, alaturi de legislativ si executiv. Aceasta independenta trebuie sa existe in raport cu societatea, in general, dar si cu partile din orice litigiu asupra caruia judecatorii trebuie sa se pronunte. In plus, profesia de avocat se desfasoara dupa reguli stabilite prin lege, in scopul asigurarii unei asistente juridice calificate, cei care doresc sa practice aceasta profesie fiind datori sa respecte legea si sa accepte regulile impuse de aceasta.
Un astfel de proiect este extrem de util pentru toate profesiile juridice, prin prisma informatiilor furnizate, urmarind pe rand framantarile si solutiile Curtii Constitutionale, respectarea statului de drept si a coordonatelor dreptului la un proces echitabil, una dintre componentele principiului asigurarii preeminentei dreptului intr-o societate democratica.
Selectia a fost realizata de Dragos Calin, judecator, Curtea de Apel Bucuresti, proiectul fiind sprijinit de Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania.
-
Decizii relevante ale Curtii Constitutionale in materia altor profesii juridice
Descarca
Judecator la Curtea de Apel Bucuresti, formator al Institutului National al Magistraturii pentru formarea profesionala continua dreptul Uniunii Europene, cooperare judiciara internationala in materie civila si comerciala, dreptul muncii si dreptul asigurarilor sociale; cercetator stiintific asociat al Institutului de Cercetari Juridice al Academiei Romane – Centrul de Studii de Drept European, director al Revistei Forumul Judecatorilor, membru in colegiul stiintific al revistei Jurisclasor CEDO, coeditor al Revistei iaduer.ro – Afaceri juridice europene, membru fondator si copresedinte al Asociatiei Forumul Judecatorilor din Romania (2007-prezent), membru al Consiliului de Administratie GEMME Europe (mai 2010-prezent), vicepresedinte al GEMME Europe – Groupement Européen des Magistrats pour la Médiation (mai 2010-mai 2012), membru fondator al CIMJ (Conférence Internationale de Médiation pour la Justice), octombrie 2009, Paris
nu contravin in nici un fel dispozitiilor Constitutiei / 13
2. Asa‑zisa transformare a unei functii juridice intr‑o profesie (aceea de avocat) nu contravine textelor constitutionale invocate, si anume art.32 (care consacra dreptul la invatatura), art.38 (care priveste munca si protectia sociala a muncii), art.49 (restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati), art.51 (respectarea Constitutiei si a legilor), art.54 (exercitarea drepturilor si a libertatilor) / 25
3. Faptul ca prin lege se da posibilitatea reglementarii prin statut a unor aspecte care tin de organizarea profesiei de avocat nu este de natura a atrage neconstitutionalitatea dispozitiilor legale criticate. Concordanta dintre lege si un act normativ cu forta juridica inferioara, adoptat in temeiul acesteia, este o problema de aplicare a legii, si nu de neconstitutionalitate, fiind de competenta instantei de judecata / 29
4. Dreptul la munca prevazut de art.41 din Constitutie nu are legatura cu masura suspendarii din functie a unui avocat in cazul neindeplinirii unor obligatii prevazute de lege, deoarece art.1 alin.(1) din Legea nr.51/1995 prevede, referitor la categoria profesionala a carei activitate o reglementeaza, ca “Profesia de avocat este libera si independenta, cu organizare si functionare autonome, in conditiile prezentei legi si ale statutului profesiei” / 31
5. Art.1 din Legea nr.51/1995 prevede caracterul liberal si independent al profesiei de avocat, iar art.5 din aceasta dispune in legatura cu formele de organizare a activitatii, avocatul avand optiunea de a alege varianta in care isi exercita profesia. Aceasta optiune a legiuitorului nu poate fi considerata ca neconstitutionala, avand in vedere ca scopul ei este asigurarea unei asistente juridice calificate, iar normele in baza carora functioneaza nu contravin principiilor constitutionale”, cei care doresc sa practice aceasta profesie fiind datori sa respecte legea si sa accepte regulile impuse de aceasta / 35
6. Niciun considerent privind libertatea individuala, implicit cea de asociere, nu poate fi retinut pentru inlaturarea art.1 alin.2 din Legea nr. 51/1995, care dispune ca profesia de avocat se exercita numai de catre membrii barourilor / 37
7. Reglementarea de catre legiuitor, prin norme speciale, a organizarii si exercitarii profesiei de avocat nu are semnificatia unei interdictii pentru o alta categorie profesionala, respectiv cea a consilierilor juridici, de a desfasura activitatile profesionale specifice, prevazute, de asemenea, intr‑o lege speciala – Legea nr.514/2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.867 din 5 decembrie 2003, si, totodata, nu este de natura sa creeze o discriminare sau o concurenta neloiala intre persoanele care exercita cele doua profesii / 39
8. Completarea Legii nr.51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat s‑a facut dupa studierea legislatiei similare din celelalte state europene, a celorlalte dispozitii legale in domeniul drepturilor omului si al dreptului muncii. Nu se poate afirma ca legea ar admite practicarea avocaturii de catre persoane care nu au calitatea de avocat. Faptul ca autorul exceptiei infiintase, in anul 1991, in temeiul Legii nr.31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile ulterioare, o societate care avea ca obiect, printre altele, acordarea de consultanta juridica, nu il absolva de raspundere pentru nerespectarea Legii nr.51/1995 / 44
9. Dispozitiile legale criticate sunt in concordanta cu dispozitiile art.9 din Legea fundamentala, care prevad ca “asociatiile profesionale se constituie si isi desfasoara activitatea [...] in conditiile legii”. Or, legea speciala in temeiul careia barourile dobandesc personalitate juridica este tocmai Legea nr.51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat / 49
10. Faptul ca, pentru exercitarea unei profesii, fie ea si liberala, se instituie obligativitatea promovarii unui examen nu implica, sub nici o forma, afectarea liberei dezvoltari a personalitatii umane, ca principiu constitutional inscris in art.1 alin.(3) din Constitutie. Aceasta verificare constituie o modalitate fireasca de cunoastere a gradului de profesionalism al unui candidat la o anumita functie, in vederea optimei ei exercitari. Simpla absolvire a unei institutii de invatamant superior reprezinta numai certificarea unei vocatii pentru ocuparea functiei respective / 51
11. Solicitarea autorului exceptiei de a se interpreta prevederile art.14 alin.(2) lit.c) din Legea nr.51/1995, in sensul echivalarii examenului sustinut pentru ocuparea altei functii juridice, priveste, in realitate, o omisiune legislativa, care insa nu poate fi rezolvata de Curtea Constitutionala, deoarece aceasta nu se poate substitui legiuitorului pozitiv / 53
12. Desi instituirea unor conditii pentru primirea in profesia de avocat reprezinta optiunea legiuitorului, astfel de conditii nu pot fi impuse cu scopul de a discrimina o anumita categorie de persoane – a persoanelor deja pensionate pentru limita de varsta sau a celor care au mai putin de 5 ani pana la implinirea varstei de pensionare ‑ in raport cu celelalte categorii de persoane, fara a exista vreo justificare rationala si obiectiva / 55
13. Legiuitorul are deplina competenta de a reglementa conditiile ce trebuie indeplinite pentru accederea in anumite profesii, astfel ca lipsa din enumerarea continuta de textul de lege criticat a profesiei de executor judecatoresc reprezinta o manifestare a optiunii sale suverane, care nu pune probleme de constitutionalitate / 58
14. Referitor la critica ce vizeaza incalcarea dreptului la aparare nu este fondata, deoarece, prin textul art.19 din Legea nr.51/1995, acest drept nu este incalcat, el fiind o garantie a unei prestatii corespunzatoare gradului diferit de dificultate al cauzelor aflate pe rolul instantelor superioare, care impune, pe langa cunostintele teoretice dobandite in facultate, si cunostinte practice, acumulate numai printr‑o anumita vechime in exercitarea profesiei de avocat / 61
15. Art.20 alin.(1) din Legea nr.51/1995 nu instituie restrangeri ale exercitarii dreptului de a profesa avocatura, ci incompatibilitati in exercitarea profesiei de avocat la instanta de judecata sau la parchetul unde sotul, ruda ori afinul pana la gradul al treilea inclusiv indeplineste functia de magistrat. Aceste incompatibilitati constituie masuri de protectie pentru parti impotriva suspiciunilor privind situatii de natura sa altereze actul de justitie / 64
16. Restrangerea dreptului la munca al avocatilor care au fost judecatori prin interdictia de a pune concluzii la instantele unde au functionat este temporara, mentinandu‑se doar pe o perioada limitata de timp, si este aplicabila doar in ce priveste instanta la care avocatul a functionat ca judecator / 68
17. Art.20 alin.(8) teza intai din Legea nr.51/1995, care interzice avocatilor care au fost judecatori sa puna concluzii la instantele unde au functionat, timp de 5 ani de la incetarea acestei functii, opereaza o restrangere a dreptului la aparare consacrat de art.24 din Constitutie, dar nu aduce atingere substantei dreptului la aparare / 72
18. Interzicerea dreptului avocatilor de a pleda la instantele si parchetele la care sotul sau rudele ori afinii sai functioneaza ca judecatori, respectiv procurori nu isi gaseste o justificare rezonabila prin raportare la interesul aparat, atata vreme cat mentinerea prezumtiei de impartialitate a instantei este asigurata prin dispozitiile corespunzatoare din codurile de procedura civila si penala / 76
19. Suspendarea din profesie a avocatului pentru neplata totala sau partiala a taxelor si a contributiilor profesionale este o sanctiune proportionala in raport cu scopul urmarit, si anume executarea obligatiilor profesionale ale avocatului. O atare sanctiune are, practic, ca efect obligarea avocatului suspendat sa isi plateasca taxele si contributiile profesionale pentru a‑si putea relua activitatea avocatiala / 87
20. Existenta unei reglementari distincte privind protectia legala a celor ce exercita activitatea de avocat, care exclude aplicarea unui regim juridic general, altul decat cel specific profesiei respective, si cu atat mai putin un regim juridic aplicabil unei alte categorii profesionale, in raport cu care, printr‑o prevedere legala expresa, se stabileste ca avocatii nu sunt asimilati cu functionarii publici, nu incalca principiul constitutional al egalitatii in drepturi / 89
21. Inscrierea in barourile avocatilor sau in camerele notarilor publici constituie o conditie legala pentru a putea exercita profesia de avocat ori pe cea de notar public. Asadar, nu avocatul sau notarul public practicant este obligat sa adere la asociatie, ci calitatea de membru al asociatiei conditioneaza practicarea profesiei / 93
22. Sarcina consiliul baroului obligatia de a intocmi, de a modifica si de a da publicitatii tabloul anual al avocatilor, membri ai baroului, si de a‑l comunica celor in drept nu incalca prevederile art.41 din Constitutie si cele ale art.6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale / 98
23. Instituirea, in legatura cu exercitarea profesiei de avocat, a unei jurisdictii administrative si a unor cai de atac specifice acesteia, nu inlatura posibilitatea celor interesati de a se adresa instantelor judecatoresti, fie in mod direct ‑ tinand seama de prevederile art.21 alin.(4) din Constitutia Romaniei, republicata, in conformitate cu care jurisdictiile speciale administrative sunt facultative ‑ fie dupa parcurgerea unei trepte speciale sau dupa epuizarea tuturor cailor de atac instituite in cadrul jurisdictiilor specifice profesiei de avocat / 101
24. Legiuitorul, in temeiul competentei sale constitutionale, a prevazut ca nulitatea societatii comerciale inmatriculate in registrul comertului poate fi declarata numai pentru neregularitatile expres prevazute de lege, respectiv daca obiectul de activitate al societatii este ilicit sau contrar ordinii publice. Societatea comerciala inceteaza fara efect retroactiv si intra in lichidare la data in care hotararea judecatoreasca de declarare a nulitatii a devenit irevocabila / 105
25. Statutul profesiei de avocat a fost adoptat, in baza art.63 din Legea nr.51/1995, de Consiliul Uniunii Avocatilor, fara ca aceasta sa contravina prevederilor constitutionale invocate. Aceasta optiune a legiuitorului nu poate fi considerata ca neconstitutionala, avand in vedere ca scopul ei este asigurarea unei asistente juridice calificate, iar normele in baza carora functioneaza nu contravin principiilor constitutionale. Faptul ca accesul la profesia de avocat este conditionat de satisfacerea anumitor cerinte nu poate fi privit ca o ingradire a dreptului la munca sau a alegerii libere a profesiei / 109
26. In conditiile in care avocatura este un serviciu public si nu o autoritate publica, aceasta nu se circumscrie puterii judecatoresti si, drept urmare, reglementarea legala a acesteia, potrivit optiunii legiuitorului, nu poate fi calificata ca o incalcare a principiului separatiei puterilor / 112
27. Dreptul de asociere se poate exercita numai cu respectarea legii, si nu impotriva ei, astfel ca nici acest drept, specific prin natura lui profesiilor liberale, nici dispozitiile cuprinse in art.40 din Constitutie nu sunt nesocotite prin art.82 din Legea nr.51/1995 pentru organizarea si functionarea profesiei de avocat, astfel cum a fost modificat prin Legea nr.255/2004 / 116
28. In legatura cu dreptul la pensie si alte drepturi de asigurari sociale ale avocatului, O.U.G. nr.221/2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.452/2001, dispune ca acesta se exercita printr‑un sistem unic, propriu si autonom care este organizat si functioneaza pe baza principiilor autonomiei, solidaritatii, obligativitatii, contributivitatii, descentralizarii si al repartitiei, in conditiile prevazute de Legea nr.51/1995, republicata, si de Statutul Casei de Asigurari a Avocatilor. Acest sistem este gestionat de Casa de Asigurari a Avocatilor din Romania, ca institutie autonoma de interes public cu personalitate juridica, cu statut de organizare si functionare aprobat de Consiliul Uniunii Avocatilor din Romania / 118
29. In preambulul O.U.G nr.159/2008, caracterul de urgenta este determinat de oportunitatea, ratiunea si utilitatea reglementarii, fara a se evidentia insa existenta unei situatii extraordinare a carei reglementare nu poate fi amanata. Carentele in motivarea unei asemenea situatii impun concluzia ca adoptarea reglementarii in cauza, pe calea unei ordonante de urgenta, nu indeplineste exigentele impuse de textul constitutional mentionat / 122
Cele trei volume [Decizii relevante ale Curtii Constitutionale in materia organizarii judiciare; Decizii relevante ale Curtii Constitutionale in materia statutului judecatorilor si procurorilor; Decizii relevante ale Curtii Constitutionale in materia altor profesii juridice (avocati, notari, consilieri juridici, executori judecatoresti, mediatori, personalul auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea)] reunesc pentru prima oara impreuna jurisprudenta instantei de contencios constitutional cu referire la organizarea judiciara si statutul profesiilor juridice.
Statutul magistratilor urmareste sa asigure competenta, independenta si impartialitatea pe care, in mod legitim, orice persoana le asteapta de la instante si de la fiecare judecator caruia ii este incredintata apararea drepturilor sale, dar si stabilitatea procurorilor. In acelasi timp, organizarea judecatoreasca asigura independenta instantelor si a judecatorilor, conditie obligatorie pentru existenta statului de drept si garantia fundamentala a unui proces echitabil, puterea judecatoreasca fiind unul dintre cei trei piloni fundamentali, egali ca importanta, ai statului de drept, alaturi de legislativ si executiv. Aceasta independenta trebuie sa existe in raport cu societatea, in general, dar si cu partile din orice litigiu asupra caruia judecatorii trebuie sa se pronunte. In plus, profesia de avocat se desfasoara dupa reguli stabilite prin lege, in scopul asigurarii unei asistente juridice calificate, cei care doresc sa practice aceasta profesie fiind datori sa respecte legea si sa accepte regulile impuse de aceasta.
Un astfel de proiect este extrem de util pentru toate profesiile juridice, prin prisma informatiilor furnizate, urmarind pe rand framantarile si solutiile Curtii Constitutionale, respectarea statului de drept si a coordonatelor dreptului la un proces echitabil, una dintre componentele principiului asigurarii preeminentei dreptului intr-o societate democratica.
Selectia a fost realizata de Dragos Calin, judecator, Curtea de Apel Bucuresti, proiectul fiind sprijinit de Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania.
Conditiile esentiale pentru validitatea contractului
Introducere in studiul dreptului si statului. Curs universitar
Criminalistica. Tactica criminalistica - Petrut Ciobanu, Emilian Stancu
Suport clienti Luni - Vineri intre 8.00 - 16.00
0745 200 718 0745 200 357 comenzi@editurauniversitara.ro