Volumul „Sociologie juridică. Repere teoretice, concepte și instituții relevante în arhitectura social-juridică”, propune o incursiune analitică în spațiul de interferență dintre sociologie și drept, explorând modul în care normele juridice își au originea, funcționarea și legitimitatea în cadrul vieții sociale. Cartea explorează fundamentul social al dreptului și relevanța sociologică a fenomenelor juridice.
Prin modul de structurare a capitolelor, lucrarea oferă o perspectivă dublă: teoretică și aplicativă. Primele capitole fundamentează epistemologic sociologia juridică, iar următoarele prezintă metodologia cercetării sociologice și câteva concepte relevante precum ordinea socială, norma socială, controlul social și norma juridică, subliniind rolul acestora în reglarea comportamentelor și menținerea echilibrului social. Ultimele capitole tratează instituțiile esențiale ale dreptului – dreptul obiectiv și dreptul subiectiv, capacitatea și răspunderea juridică – ca expresii ale valorilor colective și ale raportului dintre libertate, responsabilitate și justiție.
Primul capitolul, „Sociologia juridică: definire, obiect, funcții”, conturează cadrul conceptual al disciplinei, explicând specificul acesteia în raport cu științele juridice clasice. Sunt analizate principalele definiții, obiectul și tematica sociologiei juridice, precum și funcțiile sale – cognitivă, explicativă, critică și practică – care o transformă într‑un instrument științific de cunoaștere și intervenție socială. Capitolul urmărește astfel să fundamenteze înțelegerea dreptului ca fenomen social, aflat în interdependență cu valorile, normele și structurile societății.
Cel de‑al doilea capitolul, „Precursori și întemeietori ai sociologiei juridice”, oferă o incursiune istorică în gândirea marilor filosofi și sociologi care au pus bazele disciplinei. De la Aristotel, Montesquieu și Comte, până la Durkheim, Ehrlich, Gurvitch, Geiger sau Carbonnier, sunt analizate principalele idei privind funcția socială a dreptului, pluralismul juridic și conceptul de „drept viu”. Capitolul prezintă, de asemenea, contribuțiile școlii americane (Ross, Pound, Parsons, Merton, Friedman) și ale gânditorilor români (Drăghicescu, Djuvara, Speranția), evidențiind relevanța lor pentru dezvoltarea sociologiei juridice moderne.
Capitolul al treilea, „Teorii relevante în domeniul sociologiei juridice”, sistematizează principalele orientări teoretice care au modelat domeniul: pozitivismul sociologic, structural‑funcționalismul, perspectivele conflictualiste, teoriile interacționiste și comportamentale, jurisprudența sociologică, materialismul istoric și sociologia juridică culturală. Aceste teorii sunt analizate comparativ, subliniindu‑se contribuția fiecăreia la explicarea raportului dintre normele juridice și structura socială.
Capitolul al patrulea, „Elemente de metodologie sociologică”, este dedicat metodelor și etapelor cercetării sociologice aplicate fenomenelor juridice. Se realizează delimitările conceptuale, se descriu fazele procesului de cercetare și se prezintă principalele metode și tehnici utilizate în analiza empirică a fenomenelor juridice: observația, ancheta sociologică, interviul, analiza de conținut și studiul de caz. Capitolul oferă astfel o bază metodologică pentru studiul științific al relației dintre drept și societate.
Capitolul V, „Ordinea socială, norma socială și controlul social”, tratează conceptul de ordine socială și fundamentele acesteia: valori, norme, reguli și practici colective. Este definită norma socială și se explică mecanismele de control social, atât informale, cât și instituționalizate. Capitolul analizează rolul sancțiunilor sociale în menținerea coeziunii și pune în evidență diferențele dintre norma socială și norma juridică.
Al șaselea capitolul, „Dreptul și ordinea juridică”, clarifică distincția dintre dreptul ca sistem normativ general (dreptul obiectiv) și drepturile individuale recunoscute persoanelor (dreptul subiectiv). Sunt explicate noțiunile de obligație juridică, clasificarea drepturilor subiective și raporturile dintre drept și responsabilitate. Capitolul evidențiază faptul că dreptul nu este doar o constrângere, ci și un instrument al libertății și protecției sociale.
Cel de‑al șaptelea capitol, „Norma de drept și sursele sale”, prezintă structura, conținutul și caracteristicile normei juridice, analizând raportul dintre ipoteză, dispoziție și sancțiune. Sunt descrise principalele izvoare ale dreptului – legea, cutuma, jurisprudența și doctrina – și rolul lor în formarea sistemului juridic. Capitolul subliniază rolul instituțiilor juridice ca mecanisme de reglementare și de stabilitate socială.
Capitolul VIII, „Participarea persoanei la sistemul juridic. Tipuri de capacități”, abordează problematica capacității juridice, atât în cazul persoanelor fizice, cât și al celor juridice. Sunt analizate capacitate civilă și penală, dar și noțiunile de capacitate de folosință și de exercițiu. Capitolul explică funcția socială a capacității juridice ca instrument al recunoașterii individului și al integrării sale în ordinea de drept.
Cel de‑al nouălea capitol, „Răspunderea juridică: forme, limite, efecte”, încheie lucrarea prin analiza diferitelor forme de răspundere: civilă (contractuală și delictuală) și penală. Sunt detaliate elementele constitutive ale răspunderii, cauzele care o înlătură și principiile de individualizare a pedepselor. Capitolul scoate în evidență rolul răspunderii juridice ca mecanism de restabilire a echilibrului social și de protecție a valorilor fundamentale.
Prin succesiunea și coerența acestor capitole, volumul construiește o viziune completă asupra dreptului ca fenomen social complex, în care norma juridică, norma socială și valorile colective se află într‑un permanent proces de interacțiune și adaptare.
Lucrarea se adresează studenților, cercetătorilor și practicienilor din domeniile sociologiei, dreptului și științelor sociale, oferind atât o bază teoretică solidă, cât și un instrument aplicativ de analiză a fenomenelor juridice contemporane.
Într‑o lume în continuă schimbare, sociologia juridică rămâne disciplina capabilă să explice cum dreptul se modelează sub influența societății și, în același timp, cum contribuie la menținerea ordinii, justiției și echilibrului social.
Autoarea