Dintru inceput, l‑am conceput pe viitorul candidat la Bacalaureat sau Facultate drept un calator intr‑o tara necunoscuta. In absenta unui ghid care sa il conduca, dandu‑i explicatiile necesare, punandu‑i la indemana informatii de calatorie, harti, planuri, indrumari etc., acesta va avea cu siguranta experienta unui esec, care ii va transforma dorita bucurie a expeditiei intr‑un calvar. Teritorii pentru calatorie nu sunt numai zonele geografice din lume, ci si intinsele domenii ale cunoasterii. Matematica, fizica, literatura etc. Sunt, fiecare in parte, zone intinse, necunoscute ochiului din afara. De aceea, atunci cand pasim intr‑un asemenea teritoriu, este util sa cerem indrumarea unui „localnic”. In plus, daca majoritatea disciplinelor de la clasa se studiaza in ani, uneori pe intreaga durata a activitatii de elev, logica are dezavantajul de a fi in programa scolara doar un singur an. Cu atat mai mult, acela care a ales‑o drept disciplina de examen ar trebui sa se afle in cautarea unor puncte suplimentare de sprijin. Concluzia noastra este ca Logica este o disciplina care isi cere ghidul specializat. Raspunzand unei asemenea nevoi, venind in intampinarea ei, am proiectat acest ghid de invatare. Ghidul, de orice fel ar fi el, este o intreprindere practica. Pe aceasta dimensiune „practica” as dori sa adaug cateva idei.
E un fapt cunoscut acela ca, in vederea sprijinirii invatarii logicii, a aparut pe „piata” cartilor destinate acestui scop o serie de „ghid”‑uri care, din perspectiva noastra, nu‑si justifica pe deplin intentia. Elevul doreste nu doar sa aiba ce rezolva, ci si sa i se arate „cum” sa o faca. Elevul vrea sa fie ghidat, iar multe dintre lucrarile de logica care i se adreseaza nu reusesc sa faca asta. Ele sufera fie de un exces de teorie, fie de o incarcare aproape exclusiva cu teste, rareori oferind si indicatii sumare de rezolvare. „Ghidurile” pe primul fel, in cel mai bun caz expliciteaza teoria din manual. Dar ele nu ajuta efectiv candidatul, ci doar ii dubleaza efortul de invatare. La sfarsitul lor, acesta se regaseste la fel de timid, de neajutorat, cum era la inceput, nestiind CUM sa faca ceea ce i se cere sa faca. Al doilea fel de ghid, ghidul cu multe teste, dar cu indicatii de solutii laconice, precum cele intalnite in baremurile de evaluare de la subiectele examenelor nationale, nu ajuta nici ele prea mult, neavand un rol calauzitor‑corector. Daca a gresit, candidatul nu intelege unde a gresit, iar daca a raspuns corect, nu stie de ce a fost corect.
Ambele deficiente am incercat sa le depasesc in prezentul ghid. L‑am conceput pe principiul: trebuie sa plec de la ceea ce se cere, la ce trebuie sa fac pentru a rezolva ce se cere. Din acest motiv, am recurs la teorie numai din necesitati practice, conducand‑o de fiecare data spre finalitati precise: rezolvarea testului. Lucrarea este divizata in doua parti distincte: Sectiunea Bacalaureat si Sectiunea facultate. Dupa prezentarea in prealabil a tipului de cerinte de admitere, fiecare sectiune este construita pe doua planuri: a) rezolvarea pas cu pas a subiectelor date in anii precedenti; b) elaborarea unor seturi de teste, urmand indeaproape modelele de elaborare a subiectelor destinate atat Examenului de Bacalaureat, cat si celui pentru admitere la facultate. Restul informatiilor se regasesc detaliat in cuprinsul lucrarii.
Autorul