Propuneri manuscrise: info@editurauniversitara.ro: 0745 204 115
Urmarire comenzi Persoane fizice / Vanzari: 0745 200 718 / 0745 200 357 / Comenzi Persoane juridice: 0721 722 783
RO 
Engleza
Povestea iei. IA Embroidered Peasant Blouse. Editie bilingva romana-engleza - Doina Berchina
![Povestea iei. IA Embroidered Peasant Blouse. Editie bilingva romana-engleza - Doina Berchina [1]](https://gomagcdn.ro/domains/editurauniversitara.ro/files/product/original/povestea-iei-ia-embroidered-peasant-blouse-editie-bilingva-romana-engleza-doina-berchina-078672.jpg "Povestea iei. IA Embroidered Peasant Blouse. Editie bilingva romana-engleza - Doina Berchina [1]")
Editura: Paideia
Autor: Doina Berchina
Pagini: 72
Anul publicării: 2013
ISBN: 978-973-596-918-9
Cod Produs:
9789735969189
Ai nevoie de ajutor?
0745 200 718
/
0745 200 357
- Descriere
- Cuvant inainte
- Review-uri (0)
IA este pana la urma, o necesara si din cand in cand stimulatoare cautare a radacinilor
pe drumul definirii propriei identitati, dar si o moda cu o apasata componenta etno
apreciatamai ales de straini, dar si o fronda...
Imensa varietate a modelelor inspirate din geografia locului si traditia spirituala, din natura si din credinte, tot specialistii o pun pe seama orgoliului fiecarei femei de a realiza o creatie proprie, distincta, greu imitabila. Desi croiala e cam aceeasi, motivele broderiilor difera de la o zona la alta, iar cand decoratiile au putut fi imbogatite cu dantele, margele si paiete, piesele unicat s-au inmultit in spatiul aceleasi comunitati satesti, relativ mici, nenumarate piese diferite, surprinzatore, abundand in inovatii tehnice si artistice.
Totusi gasim o unitate remarcabila, de principiu in realizarea acestei piese vestimentare: tiparul e mereu acelasi, foarte economicos, tesatura e de preferinta fluida (panza topita), decoratiunile plasate in acelasi fel, dupa reguli nescrise, cu continut sacru.
Traversand atatea secole in acelasi tipar (un dreptunghi incretit la gat, cu doua maneci largi, incretite la cot sau in partea de jos la incheietura mainii, cu o uimitoare bogatie a repertoriului decorativ, inclusiv coloristic, aceasta bluza taraneasca, specifica Balcanilor si Carpatilor a capatat valente identitare pentru romani, mai ales dupa Unirea Pricipatelor si apoi consolidarea statului national. Descoperirea in sec. XX, de catre Occident si cu ajutorul unor promotori, a acestui fermecator element de port popular a condus la universalizarea lui, asa cum s-a intamplat cu poncho-ul peruan sau kimono-ul japonez.
pe drumul definirii propriei identitati, dar si o moda cu o apasata componenta etno
apreciatamai ales de straini, dar si o fronda...
Imensa varietate a modelelor inspirate din geografia locului si traditia spirituala, din natura si din credinte, tot specialistii o pun pe seama orgoliului fiecarei femei de a realiza o creatie proprie, distincta, greu imitabila. Desi croiala e cam aceeasi, motivele broderiilor difera de la o zona la alta, iar cand decoratiile au putut fi imbogatite cu dantele, margele si paiete, piesele unicat s-au inmultit in spatiul aceleasi comunitati satesti, relativ mici, nenumarate piese diferite, surprinzatore, abundand in inovatii tehnice si artistice.
Totusi gasim o unitate remarcabila, de principiu in realizarea acestei piese vestimentare: tiparul e mereu acelasi, foarte economicos, tesatura e de preferinta fluida (panza topita), decoratiunile plasate in acelasi fel, dupa reguli nescrise, cu continut sacru.
Traversand atatea secole in acelasi tipar (un dreptunghi incretit la gat, cu doua maneci largi, incretite la cot sau in partea de jos la incheietura mainii, cu o uimitoare bogatie a repertoriului decorativ, inclusiv coloristic, aceasta bluza taraneasca, specifica Balcanilor si Carpatilor a capatat valente identitare pentru romani, mai ales dupa Unirea Pricipatelor si apoi consolidarea statului national. Descoperirea in sec. XX, de catre Occident si cu ajutorul unor promotori, a acestui fermecator element de port popular a condus la universalizarea lui, asa cum s-a intamplat cu poncho-ul peruan sau kimono-ul japonez.
Ia este o bluza, componenta a costumului traditional romanesc, purtata de femei. Este confectionata din panza alba de bumbac, in sau borangic. Este impodobita cu broderii in motive populare romanesti mai ales la maneci, pe piept si la gat. Unele ii sunt impodobite si cu margele sau paiete.
Elementele de baza in compozitia iei sunt umarul (cusatura ce uneste maneca de partile din fata si spate ale iei), incretul, altita (banda lata, bogat decorata pe maneca care este elementul definitoriu al modelului si care nu se repeta in nici o alta parte a iei), raurile (benzi drepte sau oblice pe piept si maneci) si bibilurile sau cheitele (cusaturi de imbinare a bucatilor de material).
Modelele broderiilor si podoabelor difera de la o zona la alta de la Nistru pana in zonele vestice ale arealului de raspandire a etniei romanesti. In Moldova s-au purtat in special raurii costisati / chezuri / piezuri – adica oblici. In sud, s-au purtat raurii in siruri verticale; fie multe si fine, ca in Ramnic sau Ilfov, fie rauri coplesitori, compusi din motive mari si late, cu nume specifice, pentru Muscel codri, serpeasca, etc. Pe ambele maluri ale Oltului si in Oltenia, s-au purtat mai mult raurii infurcati ca niste ramuri (furci) care pleaca dintr-un ax de simetrie numit "cosoi". In Gorj apare tipul de rauri numiti sabiate; cosoiul dispare si fostele ramuri sunt acum benzi evidente, care se intalnesc pe centrul manecii, in unghi.
Dupa ce incretul si-a pierdut rolul functional, a fost pastrat totusi ca banda decoartiva, aproape nelipsit in compozitia manecii. Sunt exceptii iile mai noi din Muscel si Prahova, unde raurii pleaca direct din altita, repetand aceleasi modele. Alta exceptie sunt iile mai noi (1900) de pe Valea Oltului, unde toata maneca este acoperita de broderie fina, numita tabla. Tot atunci iile din sud s-au imbogatit cu fluturi (paiete) si fir (metalic). In Bucovina s-au folosit margele – in special pentru a imbogati incretul; dar apar si pe altite cateodata.
„Costumul romanesc este un monument in sensul propriu al cuvantului. El nu sta in casuta sociologica sau etnografica a imbracamintei, ci in linie cu piramidele egiptene, cu catedralele franceze si cu digurile Olandei. El are acest drept pentru ca este o proba adusa la maturitatea existentei unei civilizatii inchegate. El este una din marturiile vizibile si tangibile ale civilizatiei satului de pe pamantul nostru. Costumul romanesc ne scoate din domeniul artei si ne duce in acela al istoriei. Pentru mine el nu se asociaza cu hora satului, cu cimiliturile si cu povestile populare ; el rimeaza cu perfecta si armonioasa asezare a comunitatii libere, care a stiut sa strabata toate intemperiile istoriei prin neintrecutul sau sistem de autoghidare si adaptare”.
Mircea Malita
IA este pana la urma, o necesara si din cand in cand stimulatoare cautare a radacinilor pe drumul definirii propriei identitati, dar si o moda cu o apasata componenta etno apreciata mai ales de straini. Dar si o fronda...
Elementele de baza in compozitia iei sunt umarul (cusatura ce uneste maneca de partile din fata si spate ale iei), incretul, altita (banda lata, bogat decorata pe maneca care este elementul definitoriu al modelului si care nu se repeta in nici o alta parte a iei), raurile (benzi drepte sau oblice pe piept si maneci) si bibilurile sau cheitele (cusaturi de imbinare a bucatilor de material).
Modelele broderiilor si podoabelor difera de la o zona la alta de la Nistru pana in zonele vestice ale arealului de raspandire a etniei romanesti. In Moldova s-au purtat in special raurii costisati / chezuri / piezuri – adica oblici. In sud, s-au purtat raurii in siruri verticale; fie multe si fine, ca in Ramnic sau Ilfov, fie rauri coplesitori, compusi din motive mari si late, cu nume specifice, pentru Muscel codri, serpeasca, etc. Pe ambele maluri ale Oltului si in Oltenia, s-au purtat mai mult raurii infurcati ca niste ramuri (furci) care pleaca dintr-un ax de simetrie numit "cosoi". In Gorj apare tipul de rauri numiti sabiate; cosoiul dispare si fostele ramuri sunt acum benzi evidente, care se intalnesc pe centrul manecii, in unghi.
Dupa ce incretul si-a pierdut rolul functional, a fost pastrat totusi ca banda decoartiva, aproape nelipsit in compozitia manecii. Sunt exceptii iile mai noi din Muscel si Prahova, unde raurii pleaca direct din altita, repetand aceleasi modele. Alta exceptie sunt iile mai noi (1900) de pe Valea Oltului, unde toata maneca este acoperita de broderie fina, numita tabla. Tot atunci iile din sud s-au imbogatit cu fluturi (paiete) si fir (metalic). In Bucovina s-au folosit margele – in special pentru a imbogati incretul; dar apar si pe altite cateodata.
„Costumul romanesc este un monument in sensul propriu al cuvantului. El nu sta in casuta sociologica sau etnografica a imbracamintei, ci in linie cu piramidele egiptene, cu catedralele franceze si cu digurile Olandei. El are acest drept pentru ca este o proba adusa la maturitatea existentei unei civilizatii inchegate. El este una din marturiile vizibile si tangibile ale civilizatiei satului de pe pamantul nostru. Costumul romanesc ne scoate din domeniul artei si ne duce in acela al istoriei. Pentru mine el nu se asociaza cu hora satului, cu cimiliturile si cu povestile populare ; el rimeaza cu perfecta si armonioasa asezare a comunitatii libere, care a stiut sa strabata toate intemperiile istoriei prin neintrecutul sau sistem de autoghidare si adaptare”.
Mircea Malita
IA este pana la urma, o necesara si din cand in cand stimulatoare cautare a radacinilor pe drumul definirii propriei identitati, dar si o moda cu o apasata componenta etno apreciata mai ales de straini. Dar si o fronda...
Daca doresti sa iti exprimi parerea despre acest produs poti adauga un review.
Scrie un review
Produse similare
Vezi? Comunicarea prin imagine - Adina Nanu
Societatea digitala - Elena Tîrziman
Feeria de iarna. Scenariu de film - Alexandru Maftei
De la teatru la jocuri video. Structuri narative digitale - Diana Vasile
Cantul si vorbirea de performanta
Filmul - Nepot al Renasterii - Ioan Carmazan
Papil Panduru. O viata artistica in cronici, comentarii si imagini (Film)
Manipularea prin teatru. Criza-Creatie-Catharsis
Dimensiuni ale gandirii coregrafice. Timp, spatiu, miscare - Volumul 1
Suport clienti Luni - Vineri intre 8.00 - 16.00
0745 200 718 0745 200 357 comenzi@editurauniversitara.ro