Urmarire comenzi Persoane fizice / Vanzari: 0745 200 718 / 0745 200 357 /// Comenzi Persoane juridice: 0721 722 783

Editura Universitara Farmacologie homeopata (ecologica) - Volumul I - Farmacologie generala - Dumitru Dobrescu

38,54 Lei

Editura: Editura Universitara

Autor: Dumitru Dobrescu

ISBN: 978-606-591-111-6

Anul publicării: 2011

Editia: III

Pagini: 376

Stoc epuizat
Cod Produs: 9786065911116 Ai nevoie de ajutor? 0745 200 718 / 0745 200 357
Adauga la Favorite Cere informatii
  • Descriere
  • Download (1)
  • Autori
  • Cuprins
  • Cuvant inainte
  • Unde se gaseste
  • Review-uri (0)

ACEASTA CARTE SE ADRESEAZA:
– medicilor si farmacistilor pregatiti in facultatile oficiale, cu formatie alopata;
– studentilor in medicina si farmacie, care vor sa‑si largeasca orizontul cunoasterii;
– celor care stiu ca Homeopatia este o metoda terapeutica si sunt dispusi sa o priveasca si din alt unghi si sa accepte ca poate fi o ramura de stiinta;
– celor care nu stiu nimic despre Homeopatie si doresc sa se informeze fara idei preconcepute;
– acelor categorii de intelectuali care doresc sa inteleaga câte ceva din complexitatea si frumusetea naturii, a fiintei umane si a relatiilor dintre natura si om;
– tuturor celor dispusi sa cunoasca si eventual sa accepte lucruri si idei noi.

CARTEA NU SE ADRESEAZA:
– acelor persoane, indiferent de pregatirea lor, care se considera prea inteligenti pentru a pierde vremea citind despre lucruri controversate;
– acelor persoane care dau verdicte fara a cunoaste fondul problemelor;
– celor care nu sunt dispusi sa gândeasca si sa accepte noutati.
Acestia ar face bine sa nu citeasca lucrarea si sa ramâna la obiceiurile lor.
Dar sa nu blameze!

FARMACOLOGIA este stiinta medicala care studiaza relatiile reciproce dintre medicamente si organism, precum si utilizarea medicamentelor pentru tratarea suferintelor organismului.
In acord cu legile naturii, exista doua feluri de medicamente: alopate si homeopate.
Corespunzator acestora, exista doua ramuri ale Farmacologiei, alopata si homeopata.

SINONIME ale farmacologiei homeopate.
FARMACOLOGIA INFINITEZIMALULUI
FARMACOLOGIA ECOLOGICA
FARMACOLOGIA INFORMATIEI
NANOFARMACOLOGIE

FARMACOLOGIA HOMEOPATA GENERALA studiaza fenomenele, conceptele, legile generale privind inter­relatiile dintre organismul uman si medicamentul homeopat, sub diversele lor aspecte.

  • Farmacologie homeopata (ecologica) - Volumul I - Farmacologie generala

    Descarca
DUMITRU DOBRESCU

SINGUR AUTOR:
– Farmacodinamie. Lucrari practice, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1967 (365 pag.). 
– Farmacodinamie, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1970 (556 pag.). 
– Farmacodinamie generala. Manual de invatamant programat, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1972 (204 pag.). 
– Farmacodinamie. Editia a II a revizuita, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1977 (588 pag.). 
– Farmacoterapie, Editura Medicala, Bucuresti, 1981, (1053 pag.). Premiul Victor Babes al Academiei Romane. Cartea are o structura originala si contine capitolul „Farmacoepidemiologie”, pentru prima data in literatura internationala. 
– Farmacoterapie practica, Editura Medicala, Bucuresti, 1989 (2 vol., 1058 pag.). 
– Gerontofarmacologie, Editura Mondan, Bucuresti, 1995 (369 pag.).
– Farmacologie homeopata generala, Editura Minesan, Bucuresti, 2007 (267 pag.) Prima carte cu acest titlu in literatura medicala internationala – General Homeopathic Pharmacology. Edit. Tarus Media, Bucharest, 2008 (271 pag.) 
– Pharmacologie Homeopathique Générale, Editura Similia, Lyon, 2011. 
– Farmacologia Homeopata, vol. II, Aparatul respirator, Editura Minesan, Bucuresti, 2009. 
 Intoarcerea la natura, Editura Universitara, Bucuresti, 2010. 

PRIM AUTOR:
– Farmacologie. Lucrari practice, Editura IMF Bucuresti, 1971, (300 pag) 
– Asocierea medicamentelor. Incompatibilitati farmacodinamice, Editura Medicala, Bucuresti, 1971 (183 pag.). Prima carte de acest gen in literatura internationala
– Medicamente pentru tratamentul bolilor aparatului digestiv, Editura Minesan, Bucuresti, 2000 (320 pag.)
– Memomed. Memorator de Farmacologie. Ghid farmacoterapic, Editura Minesan, Bucuresti, 17 editii anuale 1995–2011 (fiecare editie cu peste 1000 pag.). 

COAUTOR:
– Farmacologie. Lucrari practice, Editura IMF Bucuresti 1959.
– Produse farmaceutice romanesti, Editura Medicala, Bucuresti, 1964 (776 pag.). 12 capitole.
– Progrese recente in terapeutica medicala, Editura Medicala, Bucuresti, 1965. Capitolul „Enzime in terapeutica”. 
– Farmacologie. Manual, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1965. 
– Produse farmaceutice romanesti, Editia a II a revizuita, Editura Medicala, Bucuresti, 1970.
– Terapeutica medicala, sub red. Radu Paun, Editura Medicala, Bucuresti, 1982. Capitolul „Interactiunile medicamentelor”.

Controverse in legatura cu Homeopatia / 15
Contributii originale ale acestei carti / 17
Consecintele existentei farmacologiei homeopate ca stiinta medicala / 19
Prefata la editia intaia / 23
Prefata la editia a treia / 27

PARTEA I
CAPITOLE INTRODUCTIVE


1. NATURA / 37
2. STIINTA / 45
3. STIINTA SI FARMACOLOGIA / 49
3.1. Farmacologia / 51
3.2. Legi fundamentale ale naturii cu aplicare in Farmacologie / 52
3.2.1. Unitate in diversitate / 52
3.2.2. Actiunea fazica, antagonista / 53
3.2.3. Principiul deplasarii echilibrului (Le Chatelier, 1884) / 53
4. DE LA FARMACOLOGIA CLASICA LA FARMACO-EPIDEMIOLOGIE SI LA FARMACOLOGIA HOMEOPATA (ECOLOGICA) / 55
4.1. Farmacologia clasica (alopata) / 57
4.2. Farmacoepidemiologia / 60
4.3. Farmacologia homeopata (ecologica) / 63
5. HOMEOPATIA. SCURT ISTORIC. TRECUT ȘI PREZENT / 69 
5.1. Precursorii / 69
5.2. Inceputurile / 70
5.3. Christian Friedrich Samuel Hahnemann (1755–1843) / 72
5.4. Urmasii / 73
5.5. Situatia Homeopatiei la inceputul secolului al XXI-lea / 74
6. DE CE O FARMACOLOGIE HOMEOPATA? / 77
6.1. Medicamentul / 79
6.2. Farmacologia / 81
6.3. Conditiile pentru aparitia unei Farmacologii homeopate / 82
7. HOMEOPATIA. DE LA „METODA TERAPEUTICA” LA „RAMURA DE STIINTA” / 83
7.1. Stiinta – definitii / 85
7.2. Definirea unei ramuri de stiinta / 86
7.3. Etapele constituirii unei ramuri de stiinta / 86
7.4. Farmacologia – ramura de stiinta / 87
7.5. Homeopatia – ramura de stiinta / 88
7.5.1. Definitii / 88
7.5.2. Literatura homeopata / 88
7.5.3. Farmacologia homeopata / 90
7.5.3.1. Practica clinica a precedat aparitia Farmacologiei homeopate / 90
7.5.3.2. Etapa analitica in cercetarea homeopata / 92
7.5.4. Alopatia vs. Homeopatia / 93
8. CUM A CONCEPUT AUTORUL CARTEA DE FATA
• STRUCTURA FARMACOLOGIEI HOMEOPATE
• RAMURILE FARMACOLOGIILOR ALOPATA-HOMEOPATA
/ 99
• COMPLEMENTARITATEA ALOPATIE – HOMEOPATIE
8.1. Despre carte / 99
8.2. Cine ar trebui sau ar putea sa scrie o Farmacologie homeopata? / 100
8.3. Despre structura cartii / 101
8.3.1. Relatiile dintre organism si medicament / 101
8.3.2. Farmacologia alopata / 103
8.3.2.1. Medicamentul alopat / 103
8.3.2.2. Structura Farmacologiei alopate / 103
8.3.3. Farmacologia homeopata / 104
8.3.3.1. Medicamentul homeopat / 104
8.3.3.2. Hahnemann, precursorul farmacologiei homeopate / 105
8.3.3.3. Structura Farmacologiei homeopate / 108
8.4. Complementaritatea alopatie-homeopatie NU alopatie SAU homeopatie, DA alopatie si Homeopatie / 110
9. PERSPECTIVELE FARMACOLOGIEI HOMEOPATE / 113
9.1. Anormalitatea a luat locul normalitatii / 115
9.2. S-ar putea reveni la normalitate? / 118
9.3. „Medicini alternative” – o mare eroare de gandire / 121
9.3.1. Definitia medicinii / 121
9.3.2. „Alternativ” / 122
9.3.3. Nu medicina alternativa / 122
9.4. Locul Homeopatiei in istoria medicinii / 123

PARTEA II
FARMACOLOGIA HOMEOPATA GENERALA

10. FARMACOCINETICA HOMEOPATA GENERALA
/ 131
10.1. Farmacocinetica medicamentelor alopate / 133
10.1.1. Medicamentul alopat / 133
10.1.2. Farmacocinetica alopata / 133
10.2. Farmacocinetica medicamentelor homeopate. Aspecte teoretice / 134
10.2.1. Medicamentul homeopat / 134
10.2.2.    Farmacocinetica homeopata / 136
10.3. Farmacocinetica medicamentelor homeopate. Aspecte practice / 138
11. FARMACODINAMIA HOMEOPATA GENERALA / 139
11.1. Actiunea farmacodinamica / 141
11.2. Actiunea farmacodinamica. Aspecte fundamentale / 144
11.2.1.    Sensul actiunii / 144
11.2.2.    Potenta / 146
11.2.3.    Eficacitatea / 151
11.2.4.    Selectivitatea / 151
11.2.5.    Latenta / 154
11.2.6.    Timpul efectului maxim / 155
11.2.7.    Durata actiunii / 155
11.2.7.1. Remediul / 156
11.2.7.2. Boala / 158
11.2.7.3. Bolnavul / 158
11.2.8.    Locul actiunii / 159
11.2.9.    Mecanismul de actiune / 161
11.2.10. Tipul de actiune / 165
11.2.10.1. Actiune principala, secundara / 165
11.2.10.2. Actiune obiectiva, subiectiva / 165
11.2.10.3. Actiune etiotropa, simptomatic-patogenica / 166
11.2.10.4. Drenajul homeopat / 166
11.3. Actiunea farmacodinamica. Aspecte aplicative / 168
11.3.1. Factori care depind de medicament / 169
11.3.1.1. Structura chimica / 170
11.3.1.2. Doza / 171
11.3.1.3. Distribuirea in organism / 176
11.3.1.4. Interactiuni / 176
11.3.1.4.1. Antidotismul / 176
11.3.1.4.2. Incompatibilitati / 179
11.3.1.4.3. Complementarismul homeopat / 180
11.3.1.4.4. Familii de medicamente homeopate / 182
11.3.2.    Factori care depind de organism / 185
11.3.2.1. Tipul uman / 185
11.3.2.2. Factori psihici / 185
11.3.2.3. Varsta / 186
11.3.2.4. Sex / 187
11.3.2.5. Caile de administrare / 187
11.3.2.6. Stare patologica / 188
11.3.3.    Factori care depind de alte conditii / 188
11.3.3.1. Momentul administrarii / 189
11.3.3.2. Asocierea cu alimente / 190
12. FARMACOTOXICOLOGIA HOMEOPATA GENERALA / 191
12.1. Farmacotoxicologia alopata / 193
12.2. Farmacotoxicologia homeopata / 194
12.2.1. Efecte farmacotoxicologice. Aspecte fundamentale / 195
12.2.1.1. Generalitati / 195
12.2.1.2. Patogenezia / 196
12.2.1.3. Realizarea unei patogenezii „Proving” / 199
12.2.1.4. Fiabilitatea patogeneziilor / 203
12.2.1.5. Componentele unei patogenezii / 209
12.2.1.5.1. Simptome / 210
12.2.1.5.2. Concomitente / 214
12.2.1.5.3. Alternante / 214
12.2.1.5.4. Modalitati / 215
12.2.1.5.5. Cauzalitati / 219
12.2.1.5.6. Dorinte / 220
12.2.1.5.7. Aversiuni / 220
12.2.1.5.8. Atractii / 220
12.2.1.6. Tipuri de patogenezii / 222
12.2.1.6.1. Generalitati / 222
12.2.1.6.2. Interpretarea farmacologica a patogeneziei / 224
12.2.1.6.3. Patogenezia clasica este unica posibila? / 226
12.2.1.6.4. Patogenezii clasice / 232
12.2.1.6.5. Patogenezii la scara celulara / 233
12.2.2.    Efecte farmacotoxicologice. Aspecte aplicative / 234
12.2.2.1. Materia medica homeopata / 234
12.2.2.2. Categorii de remedii / 235
12.2.2.2.1. Policresti / 236
12.2.2.2.2. Remedii principale / 236
12.2.2.2.3. Remedii secundare / 237
12.2.2.2.4. Alte categorii de remedii / 237
13. FARMACOTERAPIA HOMEOPATA GENERALA / 239
13.1. Baze fiziopatologice / 242
13.1.1. Sanatate vs. boala / 242
13.1.2. Simptome / 246
13.1.3. Boli cronice / 247
13.1.4.  Starea mentala si emotionala / 248
13.1.5.  Conceptul de teren / 249
13.1.6. Conceptul de tip sensibil / 250
13.1.6.1. Tipologii pe baza temperamental-constitutionala / 250 
13.1.6.1.1. Tipuri hipocratice / 251
13.1.6.1.2. Dupa Grauvogl / 254
13.1.6.1.3. Dupa Nebel-Vannier / 255
13.1.6.2. Tipologia medicamentoasa homeopata / 258
13.1.7. Conceptul de mod reactional cronic / 258
13.1.7.1. Tipologii pe baza toxi-infectioasa. Diateze / 258
13.1.7.1.1. Tuberculoza / 259
13.1.7.1.2. Sifilisul / 260
13.1.7.1.3. Sicoza / 260
13.1.7.1.4. Psora / 261
13.2. Locul Farmacoterapiei in ansamblul mijloacelor de tratament / 263
13.2.1.  Farmacoterapia. Definitii. Tipuri /263
13.2.1.1. Enantiopatia / 265
13.2.1.2. Alopatia / 265
13.2.1.3. Homeopatia / 265
13.2.1.4. Isopatia / 257
13.2.1.5. Alopatia si Homeopatia / 267
13.3. Farmacoterapia homeopata generala. Aspecte teoretice / 270
13.3.1. Homeopatia / 270
13.3.1.1. Legea similitudinii / 271
13.3.1.1.1. Legea similitudinii la scara organismului intreg (clasica) / 274
13.3.1.1.2. Legea similitudinii la scara celulara si moleculara / 276
13.3.1.2. Principiul identitatii / 278
13.3.1.2.1. Remediile isopatice. Nosozii / 278
13.3.1.2.2. Toxine microbiene / 278
13.3.1.2.3. Culturile de microorganisme / 279
13.3.1.2.4. Nosozii propriu-zisi / 279
13.3.1.3. Organoterapia / 279
13.3.1.4. Unicism – complexism – pluralism / 280
13.3.1.4.1. Unicism /     280
13.3.1.4.2. Complexism – pluralism / 280
13.3.2. Evolutia suferintelor tratate homeopat / 282
13.4. Farmacoterapia homeopata generala. Aspecte practice. Homeoterapie practica / 284
13.4.1. Conduita in farmacoterapia homeopata / 284
13.4.1.1. Diagnosticul / 284
13.4.1.2. Hotararea privind necesitatea administrarii de medicamente (Farmacoterapie) / 285
13.4.1.3. Stabilirea tipului de farmacoterapie si concomitent a scopului urmarit / 286
13.4.1.4. Stabilirea prioritatii si esalonarea diferitelor tipuri de farmacoteapie prescrise / 288
13.4.1.5. Simili-remediul / 289
13.4.1.5.1. Metode pentru determinarea similiremediului / 291
13.4.1.6. Modul de administrare a medicamentelor homeopate / 295
13.4.1.6.1. Stabilirea potentei / 295
13.4.1.6.2. Relatia potenta-remediu / 296
13.4.1.6.3. Calea de administrare / 300
13.4.1.6.4. Administrarea remediilor isopatice / 300
13.4.1.6.5. Relatia potenta – forma farmaceutica – doza / 300
13.4.1.6.6. Drenajul homeopat / 301
13.4.1.7. Aproximarea duratei tratamentului / 303
13.4.1.8. Controlul eficientei / 303
13.4.1.9. Adaptarea dozei / 303
13.4.1.10. Incetarea tratamentului medicamentos / 303
13.4.1.11. Instruirea bolnavului (si/sau familiei sale) asupra catorva aspecte importante / 304
14. FARMACOGRAFIA HOMEOPATA GENERALA / 305
14.1. Farmacografia. Definitii / 307
14.1.1. Medicament / 307
14.1.2. Categorii de medicamente (remedii) homeopate / 308
14.1.2.1. Remedii anorganice (minerale) / 309
14.1.2.2. Remedii organice / 309
14.1.2.3. Remedii vegetale / 310
14.1.2.3.1. Remedii gemoterapice / 310
14.1.2.4. Remedii animale / 310
14.1.2.5. Remedii opoterapice (organoterapie) / 311
14.1.3. Denumirea medicamentelor / 311
14.1.4.  Preparate medicamentoase (Forme farmaceutice) / 311
14.1.4.1. Forme medicamentoase (farmaceutice) homeopate / 312
14.1.4.1.1. Tincturi-mama, Trituratii / 312
14.1.4.1.2. Deconcentrari / 313
14.1.4.1.3. Forme medicamentoase (farmaceutice) / 314
14.1.5. Prescriptia (reteta) medicala / 315
15. FARMACOEPIDEMIOLOGIA HOMEOPATA GENERALA / 319
15.1. Farmacoepidemiologia alopata. Aspecte teoretice / 321
15.1.1. Obiectul farmacoepidemiologiei / 321
15.1.2.  Procesul epidemiologic medicamentos / 322
15.1.2.1. Formele de manifestare a procesului epidemiologic medicamentos / 322
15.1.2.2. Factorii epidemiologici ai procesului epidemiologic medicamentos / 322
15.1.3.  Anticiparea reactiilor adverse / 323
15.1.4. Frecventa reactiilor adverse / 323
15.2. Farmacoepidemiologia alopata. Aspecte practice / 323
15.2.1. Forme ale activitatii farmacoepidemiologice / 323
15.2.1.1. Activitatea de profilaxie / 323
15.2.1.2. Activitatea de combatere a fenomenelor farmaco-toxicologice / 324
15.2.1.3. Farmacovigilenta / 324
15.3. Farmacoepidemiologia homeopata. Aspecte teoretice / 324
15.4. Farmacoepiemiologia homeopata. Aspecte practice / 325
ANEXA 1 / 327
ANEXA 2 Proving homeopat modern / 331
ANEXA 3 Medicamentul in secolul XXI / 339
BIBLIOGRAFIE / 373

 

Am descoperit ca Homeopatia este Farmacologie homeopata, prin revelatie. Nu pot preciza când a avut loc aceasta, la ce data anume. Inclin sa cred ca s-a produs treptat, amintindu-mi ca, in decursul vietii, am deschis, succesiv, mai multe usi ale tainelor naturii. Fiecare dintre ele mi-a desfasurat in fata spiritului mereu cautator al noului, alte cai, care m-au condus spre usile urmatoare. Aceste usi si cai sunt indicate in pagina intâia a cartii.
Prima editie a acestei carti, aparuta in martie 2007, a fost si prima carte din lume, in domeniul respectiv. Ea poate fi considerata ca reprezentând bazele si constructia unei noi stiinte, aceea a relatiilor medicamentului homeopat cu organismul, pe fundamentul pus de Hahnemann pentru Homeopatia clasica.
Fiind o premiera internationala si având in vedere particula­ritatile subiectului care se refera la o tema putin cunoscuta si/sau controversata in mod curent, din necunoastere („Cei care lauda homeopatia nu au totdeauna o cunoastere mai precisa decât cei care o denigreaza” – Pierre Vannier), am considerat util sa cuprinda mai mult decât continutul specific al noii stiinte. De aceea am conceput o carte neconventionala si am introdus o prima parte, cu capitole introductive, continând enunturi, argumentatii, justificari, care sa pregateasca un teren aperceptiv, propice intelegerii problemelor si care sa ofere multe date indispensabile cu caracter formativ, informativ si filozofic. Ideea s‑a dove­dit inspirata, motiv pentru care partea introductiva este mentinuta si la editia a treia, cu unele completari.

*  *  *

Dupa aparitia primei editii a cartii au urmat, firesc, lansarea si analiza cartii. Acestea au fost facute in mai multe ocazii. Cu fiecare prezentare dar si intre timp, am meditat indelung asupra continutului cartii si au aparut multe idei noi, pe care le‑am notat in vederea introducerii in editia a treia, care este revazuta si adaugita, cu imbunatatiri substantiale fata de prima editie.
Totodata, convins de analogia evidenta dintre medica­mentul homeopat si cel alopat, am considerat util sa fac o analiza mai atenta a evolutiei acestora in ultimii 200 de ani, de la descoperirea homeopatiei. Am intocmit un eseu intitulat „Medicamentul in secolul XXI”, pe care l-am publicat in Memomed 2009 si republicat, revazut si adaugit, in Memomed 2010 si 2011. Eseul este publicat si in editia a treia a Farmacologiei homeopate generale, in Anexa.
Nu as fi depus munca intensa si perseverenta pentru conceperea, elaborarea si publicarea acestor texte, daca nu as fi avut convingerea ferma in adevarurile despre cele doua tipuri de medicamente, in logica impecabila de prezen­tare a acestora, in valoarea lor inestimabila pentru ingrijirea sanatatii oamenilor, bunul lor cel mai de pret, alaturi de viata.
In acelasi timp, nu m-am asteptat nici un moment, ca ideile si conceptele mele noi sa fie acceptate repede si de catre multi confrati. Dar nici nu am crezut ca vor trece aproape patru ani si stradaniile mele vor fi trecut practic neobservate.
Cu atât mai mult cu cât, in materialele amintite, nu era vorba de descoperirea unui nou medicament, care ar putea aduce usurarea la câteva sute de mii sau milioane de bolnavi. Si nici de alte noutati de dimensiuni similare.
Este vorba de schimbat cursul istoriei medicamentului in toata lumea, si deci al sanatatii umanitatii. Este imposibil sa se estimeze multimea cauzelor si ponderea diferitilor factori care concura la mentinerea situatiei actuale, in fapt, mentinerea homeopatiei in afara medicinii. Din nefericire, cauzele si factorii se gasesc in toate categoriile care ar putea avea influente nefaste: medici homeopati, medici alopati, autoritati sanitare sau din alte domenii, oameni din afara profesiei medicale. In egala masura, toti acesti factori sunt responsabili in fata umanitatii si  a istoriei de raul imens provocat oamenilor.
Medicii homeopati sunt vinovati pentru perseverenta cu care se spun modernizarii homeopatiei si intrarii in rândurile stiintelor medicale, preferând sa practice o metoda terapeutica cu o vechime de 200 de ani, care ar fi trebuit sa se innoiasca permanent in timp, dupa modelul alopatiei.
Din intreaga mea carte reiese clar ca homeopatia trebuie sa supravietuiasca, dar nu oricum, in nici un caz sub forma actuala. Homeopatia trebuie sa devina ceea ce este in realitate, Farmacologie homeopata, stiinta medicala, analoga Alopatiei si Farmacologiei alopate. Homeopatia trebuie recladita, dar singura modalitate, in acest scop, este Farma­cologia homeopata. Un exemplu tipic: toate patogeneziile trebuie refacute dupa regulile proving-ului modern (vezi anexa 2) Numai astfel se vor putea elimina toate datele nefiabile din patogeneziile actuale, care reprezinta 6–55% din continutul cuprins in actualele carti de Materia Medica.
Medicii alopati sunt vinovati pentru imobilismul in intele­gerea virtutilor vindecatoare ale medicamentelor homeopate si utilitatii lor remarcabile. Medicii cadre didactice din universi­tatile de medicina si farmacie din toate tarile, sunt vinovati ca nu accepta ca homeopatia sa fie predata ca disciplina obligatorie la toti studentii. Aceasta ar avea ca urmare, abilitatea tuturor medicilor sa prescrie, in egala masura, medicamente alopate si homeopate, atât in ambulator cât si in spitale, ghidati exclusiv de indicatiile terapeutice optime, pentru fiecare bolnav.
Oameni din afara profesiei medicale isi permit sa judece homeopatia in cele mai diverse moduri si prin variate cai, intrecându-se in a adresa tot felul de invective, evident fara justificari valabile.
Adesea, când ma gândesc la situatia homeopatiei in lume, am senzatia ca traiesc in realitate, ceea ce l-as putea numi „Razboiul de 200 de ani”. Probabil unul dintre cele mai lungi  din istoria omenirii, care este inca in plina desfasurare si care probabil nu se va sfârsi niciodata daca cele doua parti nu vor intelege si nu vor accepta ca ambele sunt expresia legilor naturii si ca destinul lor este sa se completeze reciproc si sa aduca impreuna servicii sanatatii populatiei.
In acest domeniu, pasiunile necontrolate ale unor oameni i-au condamnat sa nu fie niciodata invingatori sau invinsi, dar sa se lupte neincetat, fara a se ajunge la o izbânda reala.
Este razboiul dintre alopatie si homeopatie, inceput imediat dupa descoperirea homeopatiei. Ca toate razboaiele, este o absurditate, pentru ca este provocat de neintelegerile dintre oameni bazate pe pareri subiective. In realitate, atât alopatia cât si homeopatia exista pentru ca exprima legi obiective ale naturii, care sunt imuabile si perene, indepen­dente de parerile subiective ale oamenilor. Fara posibilitatea de a distinge realitatea unica, asa cum reiese din legile naturii, unii oameni au „realitatea lor”, care este irecon­ciliabila cu „realitatea altora”.

*  *  *

In cei patru ani care au trecut de la aparitia primei mele carti de Farmacologie homeopata, traiesc in permanenta un sentiment de neputinta. Acesta este firesc intrucât nu primesc nici cel mai mic semn de incurajare, dar sunt nevoit sa infrunt tot mai multe impotriviri, unele chiar si de la cei la care nu m-as fi asteptat in nici un chip.
In anul 2008, am participat la Congresul Ligii Internationale a Medicilor Homeopati la Ostende, Belgia. O sectiune a Congresului avea titlul Farmacologie. Am fost surprins stiind ca majoritatea farmacologilor sunt impotriva homeopatiei si ca nu am intâlnit inca un farmacolog care sa accepte si sa practice homeopatia, asa cum fac eu.
Am fost convins ca este situatia ideala pentru a prezenta ideile mele despre Farmacologia homeopata. Aveam si un argument palpabil. Tocmai se tiparise versiunea in limba engleza a cartii mele „Farmacologia homeopata generala”. Am trimis din timp cartea presedintelui comitetului de organizare a congresului si un flyer de prezentare a cartii si i-am solicitat sa ma programeze cu o conferinta intr-o sedinta plenara din cadrul congresului. Era un prilej unic ca homeopati din toata lumea sa ia cunostinta de ideile novatoare si sa le discute, dupa cum ar fi considerat fiecare. Care altul ar putea fi rostul unui congres international mai mult decât cel solicitat de mine? Spre surpriza mea, am fost inclus in programul congresului, in dupa amiaza penultimei zile, când cel putin doua treimi din participanti plecasera si intr-o sala secundara. Dar mizeria nu s-a oprit aici. Cu o zi inainte de data programata, când m-am dus sa predau stick-ul cu slide-uri, mi s-a spus ca am fost reprogramat pentru sustinerea lucrarii mele, in ultima zi, in cea mai mica sala. Evident, plecase majoritatea participantilor, astfel incât am avut o audienta nesemnificativa. Nici in aceste conditii nu am fost crutat. Moderatorul m-a somat sa respect timpul care mi se rezervase, 20 de minute. Dupa mine a urmat o prezentare din tara gazda, care, in loc de 20 minute, a fost lasata sa vorbeasca o ora si jumatate, un subiect cu totul minor in comparatie cu al meu.

*  *  *

Aceeasi nepasare am intâmpinat-o si in tara mea. Dupa aparitia cartii mele, „prima din lume”, deci un eveniment care nu apare in fiecare saptamâna sau luna, am dorit sa fac lansarea cartii intr-o sedinta comuna a Academiei Române si Academiei de Stiinte Medicale, eu fiind membru al celor doua si intelegând sa-mi aduc contributia personala la afirmarea rolului lor de inalte foruri stiintifice. Dupa mai bine de un an de interventii am reusit sa am aprobarile necesare si sa se programeze sedinta comuna. Am expediat personal invitatiile la toti sefii catedrelor de la Universitatea de Medicina si Farmacie din Bucuresti si la alte institutii care ar fi putut fi interesate. In ziua lansarii nu am fost onorat decât de câtiva dintre cadrele didactice invitate. Chiar daca ei erau ocupati, m-as fi asteptat sa trimita pe câte unul dintre subalternii lor, ceea ce nu s-a intâmplat.
Astfel, Farmacologia homeopata a ramas necunoscuta medicilor si cadrelor didactice.

*  *  *

Nu m-am putut retine sa relatez aceste fapte reprobabile, care dezonoreaza idei si institutii, ce ar trebui sa fie modele de probitate si demnitate, in avangarda progresului. Am facut relatarea pentru a sublinia ca, din nefericire, in scurgerea anilor istoriei omenirii, majoritatea oamenilor sunt atât de limitati si comozi, incât nu invata nimic din experientele vietii. Fenomenul este general, in toate compartimentele societatii. S-a intâlnit in nenumarate variante, cu toate stiintele. S-a intâlnit si in stiinta medicamentului. Iata dovada. Pâna la mijlocul secolului 19, cunostintele despre „substantele medicinale” cunoscute (majoritatea plante si substante naturale) erau descrise in carti de „Materia Medica” si se predau studentilor de catre clinicieni.
Un tânar absolvent al Universitatii din Leipzig, Rudolf Buchheim (1820–1879) a avut ideea sa fundamenteze o stiinta a medicamentului, Farmacologia. A incercat la mai multe universitati din Germania, dar a fost refuzat spunându-i-se ca medicamentele trebuie predate studentilor de catre clinicieni, care le si folosesc in tratamente. In 1849 Buchheim, având 29 ani, a reusit sa infiinteze, la Universitatea din Dorpat (situata pe teritoriul actualei Estonii), prima catedra de Farmacologie. Ulterior, cu toate impotrivirile facultatilor de medicina, Buchheim s-a reintors in Germania. Cel mai bun dintre studentii lui, Oswald Schmiedeberg (1838–1921) a fost numit in 1872 profesor de Farmacologie la Universitatea din Strassburg, unde a avut una dintre cele mai valoroase scoli de Farmacologie din lume.
Istoria se repeta la inceputul secolului XXI cu Farmacologia homeopata. Când a aparut cartea mea „Farmacologia homeopata generala”, in 2007, am trimis o scrisoare rectorilor univer­sitatilor de medicina si farmacie din România, cu rugamintea sa examineze posibilitatea introducerii noii stiinte, cel putin ca disciplina facultativa. Nu am primit nici un raspuns, favorabil sau nu, desi nu eram un tânar de 29 ani, ca Buchheim ci un profesor universitar consacrat in cei peste 60 de ani de cariera universitara fructuoasa. S-ar putea aminti aici despre banala si desueta idee a invatamintelor istoriei care are darul de a stârni indiferenta.
Orice comentariu este inutil. Ramâne ca viitorul sa ne arate ce se va intâmpla cu Farmacologia homeopata.

 
Dumitru Dobrescu,
Profesor univ. dr. de Farmacologie si Homeopatie,
Membru corespondent al Academiei Române,
Membru titular al Academiei de Stiinte Medicale

www.editurauniversitara.ro

Daca doresti sa iti exprimi parerea despre acest produs poti adauga un review.

Review-ul a fost trimis cu succes.

Suport clienti Luni - Vineri intre 8.00 - 16.00

0745 200 718 0745 200 357 comenzi@editurauniversitara.ro

Compara produse

Trebuie sa mai adaugi cel putin un produs pentru a compara produse.

A fost adaugat la favorite!

A fost sters din favorite!