„Dupa […] 1917, […] pentru a inlocui clasa exterminata a intelighentiei, «proletari» prost educati cu «inimi de caine» au fost instruiti in mare graba pentru a deveni poeti, scriitori si dramaturgi. Acesti «maestri» au format noul establishment literar definit in Maestrul si Margareta drept MASSOLIT. […] Eu am demonstrat ca Bulgakov a dorit ca aceasta abreviere satirica sa insemne «MAestrii SOvieticei LITeraturi». Carturarii […] inca nu iau in seama faptul ca acest concept al maiestriei era intercalat adesea in propaganda statului comunist si ca procesul era controlat de Stalin insusi.” Alfred Barkov
„Artistul incearca sa priveasca dincolo de categoriile binelui si raului si dincolo de haosul intamplatorului pentru a intrezari fundamentala unitate a vietii si a mortii si pentru a o recrea intr-o forma concreta. Astfel, el imita rolul lui Dumnezeu prin limbajul artei sale. […] O opera de arta nu e doar o redescoperire, ci si o re-creere si o re-actualizarea a unui model vesnic. […] In Maestrul si Margareta Bulgakov isi exprima credinta in puterea indestructibila, incapatanata a artei.” Carol Arenberg
Mihail Afanasievici Bulgakov (1891–1940) s-a nascut la Kiev unde si-a facut studiile si s-a casatorit in 1913 cu prima sotie, Tatiana Nikolaevna Lappa. A lucrat ca medic militar in armata alb-gardistilor in timpul Primului Razboi Mondial (experienta povestita in Insemnarile unui tanar medic). In 1919 paraseste armata si incepe sa lucreze ca jurnalist, definitivandu-si primele piese de teatru, Autoaparare si Fratii Turbin. In 1921 se stabileste la Moscova si incepe sa publice schite umoristice (in Gudok, Krasnaia Panorama, Nakanume). Ii apar nuvelele Diavoliada, Ouale fatale (1924) si Inima de caine (1925). In 1924 prima sa casatorie ia sfarsit si se insoara pentru a doua oara, cu Liubov Belozerskaia. Tot in acest an isi publica primul roman, Garda alba, care va fi transformat in drama Zilele Turbinilor (interzisa in 1929). Din 1925 incepe sa colaboreze cu Teatrul de Arta din Moscova (MHAT). In 1926 termina comedia Casa Zoikai, iar in 1927, piesele Insula purpurie si Ivan Vasilievici. In 1928 face o prima cerere de plecare in strainatate (refuzata) si concepe prima schita a romanului Maestrul si Margareta. In 1929 scrie piesa Fuga (montata la MHAT), apoi ii sunt interzise toate piesele care se jucau in acel moment si i se interzice sa mai publice. Ajuns la limita supravietuirii, in iunie, ii trimite o celebra scrisoare publica lui Stalin. Este reangajat la teatrul moscovit, dar continua sa aiba interdictie de semnatura. In 1931 ii este refuzata cea de-a doua cerere de plecare in strainatate, iar in 1932 se casatoreste pentru a treia oara, cu Elena Sergheevna Silovskaia. In 1939 definitiveaza piesa Batum. Se stinge din viata la 10 martie 1940. Se pare ca i-ar fi dictat aproape pana in ultima clipa sotiei sale diverse adnotari pentru Maestrul si Margareta, roman care va fi publicat pentru prima oara, fragmentar, in Rusia abia in 1966.
„Dupa […] 1917, […] pentru a inlocui clasa exterminata a intelighentiei, «proletari» prost educati cu «inimi de caine» au fost instruiti in mare graba pentru a deveni poeti, scriitori si dramaturgi. Acesti «maestri» au format noul establishment literar definit in Maestrul si Margareta drept MASSOLIT. […] Eu am demonstrat ca Bulgakov a dorit ca aceasta abreviere satirica sa insemne «MAestrii SOvieticei LITeraturi». Carturarii […] inca nu iau in seama faptul ca acest concept al maiestriei era intercalat adesea in propaganda statului comunist si ca procesul era controlat de Stalin insusi.” Alfred Barkov
„Artistul incearca sa priveasca dincolo de categoriile binelui si raului si dincolo de haosul intamplatorului pentru a intrezari fundamentala unitate a vietii si a mortii si pentru a o recrea intr-o forma concreta. Astfel, el imita rolul lui Dumnezeu prin limbajul artei sale. […] O opera de arta nu e doar o redescoperire, ci si o re-creere si o re-actualizarea a unui model vesnic. […] In Maestrul si Margareta Bulgakov isi exprima credinta in puterea indestructibila, incapatanata a artei.” Carol Arenberg
www.editurauniversitara.ro