Propuneri manuscrise: info@editurauniversitara.ro: 0745 204 115
Urmarire comenzi Persoane fizice / Vanzari: 0745 200 718 / 0745 200 357 / Comenzi Persoane juridice: 0721 722 783
RO 
Engleza
6359.png "Editura Universitara")
Cavalerii Crucii - Volumul 7. Vitejii Mariei Sale - Andrei Breaban
![Cavalerii Crucii - Volumul 7. Vitejii Mariei Sale - Andrei Breaban [1]](https://gomagcdn.ro/domains/editurauniversitara.ro/files/product/original/cavalerii-crucii-volumul-7-vitejii-mariei-sale-andreai-breaban-165153.jpg "Cavalerii Crucii - Volumul 7. Vitejii Mariei Sale - Andrei Breaban [1]")
Editura: Editura Universitara
Autor: Andrei Breaban
Editia: I
Pagini: 370
Anul publicării: 2024
ISBN: 978-606-28-1768-8
DOI: 10.5682/9786062817688
Cod Produs:
9786062817688
Ai nevoie de ajutor?
0745 200 718
/
0745 200 357
- Descriere
- Download (1)
- Autori
- Cuprins
- Cuvant inainte
- Review-uri (0)
A scrie roman istoric, mai cu seama astazi, inseamna sa iti asumi un risc major. Cu atat mai mult atunci cand alegi a te hazarda sa abordezi o asemenea tema precum aceasta din romanul de fata. A elabora o fictiune literara despre viata lui Stefan cel Mare si Sfant nu e deloc usor, mai cu seama ca au ramas pagini nepieritoare de Sadoveanu si Iorga in acest sens. E cu atat mai de apreciat modul prin care autorul a gasit modalitatea de a se indeparta, inteligent, de modele uriase numite mai sus, delimitand si alimentand un spatiul al imaginarului extrem de generos, tocmai prin necunoastere.
Iar absenta unor divagatii inutile demonstreaza ca Andrei Breaban a deprins, intr-o complementaritate salutara, lectia istoriei si lectia fictiunii literare, topindu-le intr-o materie originala, asemanatoare cu aceea din care au pornit romanele cavaleresti, candva, apoi replicile lor pornite de Walter Scott, Sienkiewicz, Sadoveanu, mai tarziu, atunci cand acesti mari autori au inteles sa reimagineze, in contexte de mare originalitate artistica, povesti ce au fermecat mereu. Tocmai de aceea (ca si din multe alte motive) salutam cu interes aceasta aparitie editoriala, urandu-i succesul cuvenit.
Constantin Dram, ”Un altfel de roman istoric”, publicata in revista ”Rotonda Valaha”, Ramnicu Valcea nr. 3 (26) din 2022
Iar absenta unor divagatii inutile demonstreaza ca Andrei Breaban a deprins, intr-o complementaritate salutara, lectia istoriei si lectia fictiunii literare, topindu-le intr-o materie originala, asemanatoare cu aceea din care au pornit romanele cavaleresti, candva, apoi replicile lor pornite de Walter Scott, Sienkiewicz, Sadoveanu, mai tarziu, atunci cand acesti mari autori au inteles sa reimagineze, in contexte de mare originalitate artistica, povesti ce au fermecat mereu. Tocmai de aceea (ca si din multe alte motive) salutam cu interes aceasta aparitie editoriala, urandu-i succesul cuvenit.
Constantin Dram, ”Un altfel de roman istoric”, publicata in revista ”Rotonda Valaha”, Ramnicu Valcea nr. 3 (26) din 2022
-
Cavalerii Crucii - Volumul 7. Vitejii Mariei Sale - Andrei Breaban
Descarca
ANDREI BREABAN
Prefata – Atletii crestinatatii - de Ioan Holban / 5
Capitolul 1 – S-a stins lumina lumii / 9
Capitolul 2 – Din culisele Palatului Imperial / 42
Capitolul 3 – La Poarta Fericirii / 61
Capitolul 4 – Zaganos Pasa / 88
Capitolul 5 – Din nou la Belgrad / 105
Capitolul 6 – Popas la Timisoara / 117
Capitolul 7 – Secrete in Castelul Huniazilor / 129
Capitolul 8 – Sfatul Tarii / 173
Capitolul 9 – Dieta de la Nurenberg / 194
Capitolul 10 – Sarbatori de iarna la Targoviste / 217
Capitolul 11 – De Boboteaza / 253
Capitolul 12 – Vitejii Mariei Sale / 275
Capitolul 13 – Nunta Voievodala / 294
Capitolul 14 – Logofatul Mihu / 302
Capitolul 15 – Scrisoare cu peripetii / 330
Glosar / 354
Bibliografie / 361
Capitolul 1 – S-a stins lumina lumii / 9
Capitolul 2 – Din culisele Palatului Imperial / 42
Capitolul 3 – La Poarta Fericirii / 61
Capitolul 4 – Zaganos Pasa / 88
Capitolul 5 – Din nou la Belgrad / 105
Capitolul 6 – Popas la Timisoara / 117
Capitolul 7 – Secrete in Castelul Huniazilor / 129
Capitolul 8 – Sfatul Tarii / 173
Capitolul 9 – Dieta de la Nurenberg / 194
Capitolul 10 – Sarbatori de iarna la Targoviste / 217
Capitolul 11 – De Boboteaza / 253
Capitolul 12 – Vitejii Mariei Sale / 275
Capitolul 13 – Nunta Voievodala / 294
Capitolul 14 – Logofatul Mihu / 302
Capitolul 15 – Scrisoare cu peripetii / 330
Glosar / 354
Bibliografie / 361
Cu romanul Cavalerii Crucii, ciclul stefanian al lui Andrei Breaban, Vitejii Mariei Sale, ajunge la „a saptea carte”, cum spune; e o constructie solida, singulara in proza noastra de azi, cu o larga respiratie, bine articulata, fiecare volum avand legaturile sale de continuitate in lantul narativ, al seriei romanesti, dar si inovand de fiecare data, pentru ca, iata, Andrei Breaban stie bine sa faca portrete in miscare ale personajelor istorice si, deopotriva, ale anonimilor epocii, sa conduca firul narativ si, mai ales, sa evoce scenele de lupta intr o succesiune cinematografica a imaginilor. Cavalerii Crucii incepe cu anul 1456, cand a murit, asasinat, Iancu de Hunedoara, „ultima nadejde a adeptilor lui Hristos, aparatorul crestinatatii, cel care toata viata a tinut vie faclia luptei antiotomane, facand stradanii zadarnice sa adune laolalta regatele crestine din acea vreme”. Andrei Breaban foloseste cu abilitate, in romanul sau, semantica termenului cruciat: al luptatorului in cruciadele istorice pentru (re)cucerirea Mormantului Sfant, dar intelesul il transfera in aparatorii Crucii, Iancu de Hunedoara, Vlad Tepes si Stefan cel Mare si Sfant: acestia sunt ultimii cruciati ai crestinatatii. „Iancu de Hunedoara, Vlad Tepes si Stefan cel Mare vor fi singurii principi ai Europei crestine care il vor infrunta si il vor invinge de Mahomed al II-lea, cuceritorul Constantinopolului. Cei trei au fost si vor ramane in istorie ultimii cruciati ai crestinatatii”, scrie net prozatorul. Iar adevarul il rosteste, de ieri, pentru azi, insusi Cadiul lui Mahomed, care spune: „Nu stiu ce pacate au de platit, dar valahii astia sunt un neam ciudat. Nu gasesti doi sa se inteleaga intre ei. Iar cand vine vorba de putere se omoara frate pe frate care sa ia tronul”.
Un sir lung de reconstituiri, descrieri, portrete constituie farmecul cartii lui Andrei Breaban; Cavalerii Crucii este o carte de istorie, dar, in primul rand, un roman, unde imaginarul autorului functioneaza la o inalta tensiune, insa, bine temperat, controlat de o documentare ampla si de o bibliografie impresionanta: cum transforma Mahomed Constantinopolul („Luand in stapanire Constantinopolul, Mahomed al II-lea intra triumfal, urmat de viziri si comandantii de osti in Sfanta Sofia pe care o declara moschee otomana, alte opt biserici crestine fiind transformate in moschei, pe langa care a ridicat medrese. Sultanul isi trimite ceausii sa gaseasca invatati din Persia, Egipt si Turkestan carora le-a oferit case si lefuri mari pentru a ramane la scolile lui. Pe langa ei, aduce invatacei formati la medresele din Bursa si Edirne. Da apoi porunca sa se construiasca un impozant bedestan unde negustorii isi puteau aduce si stoca marfurile. Aplicand si in Istanbul sistemul imaret-elor va ridica un complex de constructii in jurul moscheilor format din medrese, spitale, hanuri pentru calatori, bazar, baie publica, moara, boiangerie, zahana, nelipsita cantina a saracilor, toate prevazute cu instalatii de apa, drumuri si poduri, bine puse la punct”) si o baie din acea vreme („Pe o plita mare si mereu incalzita prin grija slugilor care se ingrijeau de odai, se gasea un ceaun de tuci plin cu apa fierbinte, cu ceva apa rece in el. Dupa ce pune zavorul la usa, Marusca isi da jos cusma de pe cap si capotul. Amesteca cu o cana mare de lut apa pana o face potrivit de calda, dupa care intra in ciubar”), organizarea Palatului Imperial al lui Mahomed, organizarea Transilvaniei sub regii arpadieni ai Ungariei si ai scaunelor secuiesti („Organizate dupa criterii militare, scaunele secuiesti aveau in frunte hotnogul de scaun, care era si capitanul banderiei acestui tinut, acesta fiind ajutat de judele scaunel, judele regal si 12 asesori jurati alesi. Impreuna formau sedria secuiasca. Cele 7 scaune erau conduse de un comite al secuilor numit de rege din randul marilor nobili unguri din Transilvania, deseori acesta fiind voievodul. Pentru a se mobiliza mai usor, la cererea Voievodului sau a regelui Ungariei satele erau impartite in decurii, organizate dupa reguli ostasesti, decuriile formau centurii si apoi unitati mai mari. Taranii secui erau pedestrasi, cavaleria fiind formata din nobili sau stapani de ateliere din orase care erau conduse de un sfat format din 12 jurati avand in frunte judele sau vilicul, alesi in fiecare an dintre orasenii de vaza”), castelul Huniazilor, cu invocarea unor legende („Turnul Capestrano este invecinat Salii Dietei din Castelul Corvinilor, iar accesul din sala de festivitati se face pe cateva trepte care duc la nivelul superior, unde se afla camera din turn. O legenda spune ca intr-o mica incapere secreta din peretele care desparte turnul de Sala Dietei din Castelul Corvinilor se ascundea unul dintre informatorii lui Ioan de Hunedoara, care observa pe ascuns ceea ce se petrecea in sala in lipsa stapanului Castelului Corvinilor”), ceremonia de primire in randul vitejilor Mariei Sale, cu pagini antologice care fac drumul de la imaginar la document, in chip firesc.
Aceste descrieri documentate din epoca, dar si venite din imaginarul prodigios al autorului, alcatuiesc o fresca a epocii, a timpului-epoca, irigat dinlauntru de miezul intrigii, cu incercarea de exterminare a neamului Huniazilor, lupta lui Vlad Tepes cu boierii si pregatirile lui Stefan cel Mare de a se intoarce pe tronul parintelui sau ucis intr-un atentat miselesc, scenele de lupta, adesea, sangeroase: „Unul dintre calareti se desprinde de grup si, dupa ce se preface ca se intoarce la Manastire, face un ocol prin padure si o ia la goana spre targul Piatra unde se afla, cea mai apropiata garnizoana a Voievodului Moldovei. Dar nu se indeparteaza mult de locul intalnirii cu atacatorii ca este oprit de husari care ies din padure si il inconjoara. Speriat, scoate sabia din teaca incercand sa-si taie drum printre cei care l-au inconjurat, dar nu are nicio sansa. Unul dintre husari pareaza lovitura de sabie in vreme ce altul ii infige sulita in spate. Horcaind, Costica se lasa pe spate si cade de pe cal ca un sac de grau impins de un vant rece de iarna. Zapada proaspata si moale care abia s-a asezat de cateva zile este zdrobita lasand sa se reverse sangele din rana care face o pata mare in jurul trupului intins intre arborii din padure. Cu ultimele zvacniri de viata, Costica se propteste cu mana pe sabie si da sa se ridice dar sangele continua sa-i tasneasca din piept, udandu-i hainele leoarca. – Termina cu el pana nu incepe sa urle, sa-l auda, ai lui! striga unul dintre husari catre ortacul care si-a recuperat sulita, tragand-o cu putere din spatele fugarului. Ascultand sfatul, husarul scoate sabia din teaca, o ridica deasupra capului, apoi o coboara vertiginos pe gatul fugarului, despicandu-i capul dintr-o lovitura. Dupa ce se desprinde de trup, capul se rostogoleste in vale, oprindu-se intr-o cioata, aflata la vreo trei pasi mai departe de trup. In timp ce trupul se zvarcolea in spasme, ochii larg deschisi priveau inspaimantati spre cei care i-au despicat capul, parca ar fi vrut sa-i ia cu ei in nemurirea spre care porneau”.
„La qualité maitresse” a prozei lui Andrei Breaban este, fara indoiala, arta portretului, fie ca e vorba de Mahomed cu „aplecarea” sa spre crestinism, de un ostean din oastea lui Stefan ori de Doamna Oltea: reconstituirea e cu totul remarcabila, este, mai degraba, o rechemare a imaginii din trecut. Ciclul stefanian al lui Andrei Breaban nu doar (re)valorifica, din punctul de vedere al prozatorului unele dintre figurile luminoase ale evului nostru de mijloc, valorizat, pana acum, s-ar crede, doar de legendele care inca mai circula in folclor si de clerul care l-a nemurit cu termenul „Sfant”, pe data de 2 iulie: Andrei Breaban il face pe Stefan cel Mare un personaj de roman credibil, dar si contemporanul nostru si „plateste” o datorie pe care prozatorii romani o au inca de la Mihail Sadoveanu.
Ioan Holban
Un sir lung de reconstituiri, descrieri, portrete constituie farmecul cartii lui Andrei Breaban; Cavalerii Crucii este o carte de istorie, dar, in primul rand, un roman, unde imaginarul autorului functioneaza la o inalta tensiune, insa, bine temperat, controlat de o documentare ampla si de o bibliografie impresionanta: cum transforma Mahomed Constantinopolul („Luand in stapanire Constantinopolul, Mahomed al II-lea intra triumfal, urmat de viziri si comandantii de osti in Sfanta Sofia pe care o declara moschee otomana, alte opt biserici crestine fiind transformate in moschei, pe langa care a ridicat medrese. Sultanul isi trimite ceausii sa gaseasca invatati din Persia, Egipt si Turkestan carora le-a oferit case si lefuri mari pentru a ramane la scolile lui. Pe langa ei, aduce invatacei formati la medresele din Bursa si Edirne. Da apoi porunca sa se construiasca un impozant bedestan unde negustorii isi puteau aduce si stoca marfurile. Aplicand si in Istanbul sistemul imaret-elor va ridica un complex de constructii in jurul moscheilor format din medrese, spitale, hanuri pentru calatori, bazar, baie publica, moara, boiangerie, zahana, nelipsita cantina a saracilor, toate prevazute cu instalatii de apa, drumuri si poduri, bine puse la punct”) si o baie din acea vreme („Pe o plita mare si mereu incalzita prin grija slugilor care se ingrijeau de odai, se gasea un ceaun de tuci plin cu apa fierbinte, cu ceva apa rece in el. Dupa ce pune zavorul la usa, Marusca isi da jos cusma de pe cap si capotul. Amesteca cu o cana mare de lut apa pana o face potrivit de calda, dupa care intra in ciubar”), organizarea Palatului Imperial al lui Mahomed, organizarea Transilvaniei sub regii arpadieni ai Ungariei si ai scaunelor secuiesti („Organizate dupa criterii militare, scaunele secuiesti aveau in frunte hotnogul de scaun, care era si capitanul banderiei acestui tinut, acesta fiind ajutat de judele scaunel, judele regal si 12 asesori jurati alesi. Impreuna formau sedria secuiasca. Cele 7 scaune erau conduse de un comite al secuilor numit de rege din randul marilor nobili unguri din Transilvania, deseori acesta fiind voievodul. Pentru a se mobiliza mai usor, la cererea Voievodului sau a regelui Ungariei satele erau impartite in decurii, organizate dupa reguli ostasesti, decuriile formau centurii si apoi unitati mai mari. Taranii secui erau pedestrasi, cavaleria fiind formata din nobili sau stapani de ateliere din orase care erau conduse de un sfat format din 12 jurati avand in frunte judele sau vilicul, alesi in fiecare an dintre orasenii de vaza”), castelul Huniazilor, cu invocarea unor legende („Turnul Capestrano este invecinat Salii Dietei din Castelul Corvinilor, iar accesul din sala de festivitati se face pe cateva trepte care duc la nivelul superior, unde se afla camera din turn. O legenda spune ca intr-o mica incapere secreta din peretele care desparte turnul de Sala Dietei din Castelul Corvinilor se ascundea unul dintre informatorii lui Ioan de Hunedoara, care observa pe ascuns ceea ce se petrecea in sala in lipsa stapanului Castelului Corvinilor”), ceremonia de primire in randul vitejilor Mariei Sale, cu pagini antologice care fac drumul de la imaginar la document, in chip firesc.
Aceste descrieri documentate din epoca, dar si venite din imaginarul prodigios al autorului, alcatuiesc o fresca a epocii, a timpului-epoca, irigat dinlauntru de miezul intrigii, cu incercarea de exterminare a neamului Huniazilor, lupta lui Vlad Tepes cu boierii si pregatirile lui Stefan cel Mare de a se intoarce pe tronul parintelui sau ucis intr-un atentat miselesc, scenele de lupta, adesea, sangeroase: „Unul dintre calareti se desprinde de grup si, dupa ce se preface ca se intoarce la Manastire, face un ocol prin padure si o ia la goana spre targul Piatra unde se afla, cea mai apropiata garnizoana a Voievodului Moldovei. Dar nu se indeparteaza mult de locul intalnirii cu atacatorii ca este oprit de husari care ies din padure si il inconjoara. Speriat, scoate sabia din teaca incercand sa-si taie drum printre cei care l-au inconjurat, dar nu are nicio sansa. Unul dintre husari pareaza lovitura de sabie in vreme ce altul ii infige sulita in spate. Horcaind, Costica se lasa pe spate si cade de pe cal ca un sac de grau impins de un vant rece de iarna. Zapada proaspata si moale care abia s-a asezat de cateva zile este zdrobita lasand sa se reverse sangele din rana care face o pata mare in jurul trupului intins intre arborii din padure. Cu ultimele zvacniri de viata, Costica se propteste cu mana pe sabie si da sa se ridice dar sangele continua sa-i tasneasca din piept, udandu-i hainele leoarca. – Termina cu el pana nu incepe sa urle, sa-l auda, ai lui! striga unul dintre husari catre ortacul care si-a recuperat sulita, tragand-o cu putere din spatele fugarului. Ascultand sfatul, husarul scoate sabia din teaca, o ridica deasupra capului, apoi o coboara vertiginos pe gatul fugarului, despicandu-i capul dintr-o lovitura. Dupa ce se desprinde de trup, capul se rostogoleste in vale, oprindu-se intr-o cioata, aflata la vreo trei pasi mai departe de trup. In timp ce trupul se zvarcolea in spasme, ochii larg deschisi priveau inspaimantati spre cei care i-au despicat capul, parca ar fi vrut sa-i ia cu ei in nemurirea spre care porneau”.
„La qualité maitresse” a prozei lui Andrei Breaban este, fara indoiala, arta portretului, fie ca e vorba de Mahomed cu „aplecarea” sa spre crestinism, de un ostean din oastea lui Stefan ori de Doamna Oltea: reconstituirea e cu totul remarcabila, este, mai degraba, o rechemare a imaginii din trecut. Ciclul stefanian al lui Andrei Breaban nu doar (re)valorifica, din punctul de vedere al prozatorului unele dintre figurile luminoase ale evului nostru de mijloc, valorizat, pana acum, s-ar crede, doar de legendele care inca mai circula in folclor si de clerul care l-a nemurit cu termenul „Sfant”, pe data de 2 iulie: Andrei Breaban il face pe Stefan cel Mare un personaj de roman credibil, dar si contemporanul nostru si „plateste” o datorie pe care prozatorii romani o au inca de la Mihail Sadoveanu.
Ioan Holban
Daca doresti sa iti exprimi parerea despre acest produs poti adauga un review.
Scrie un review
Produse similare
Apa. Medicament natural - Virginia Ciocan
Bucate, vinuri si obiceiuri românesti. Editie rascroita - Radu Anton Roman
Chestionare pentru obtinerea permisului de conducere categoriile C, CE, D, DE
Luceafarul (romana, engleza, franceza, germana, spaniola) - Mihai Eminescu
Tinerete fara batranete. Plante medicinale anti-imbatranire - Virginia Ciocan
Grupa de sange O si viata individuala - Virginia Ciocan
Grupa de sange A si viata individuala - Virginia Ciocan
Grupa de sange B si viata individuala - Virginia Ciocan
Juramantul tainic
Inteligenta emotionala. Editia a IV-a, revizuita- Daniel Goleman
Secretele intineririi. Sanatatea ideala prin controlul PH-ului - Sang Whang
Notiuni matematice. Bebe stie!
Suport clienti Luni - Vineri intre 8.00 - 16.00
0745 200 718 0745 200 357 comenzi@editurauniversitara.ro