Justitia penala, manifestata prin aplicarea legii penale substantiale si a celei procesuale penale, are ca finalitate pedepsirea celor care au savarsit infractiunile deduse judecatii si exonerarea de raspundere a celor nevinovati. Intre aceste limite conceptuale, organele judiciare trebuie ca, prin ordonantele si hotararile definitive pe care le pronunta, pe de o parte, sa asigure stabilitatea raporturilor juridice, iar, pe de alta parte, sa garanteze respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale participantilor la procesul penal. Prin urmare, odata ce fata de o persoana s-a pronuntat, printr-o ordonanta ori hotarare ramasa definitiva potrivit legii, una dintre solutiile prevazute in Codul de procedura penala, fata de aceeasi persoana organele judiciare – penale sau administrative – nu mai pot declansa o noua procedura judiciara pentru pretinsa savarsire a unei fapte identice sau care, in esenta, este aceeasi cu cea pentru care fata de acea persoana s-a pronuntat, intr-o procedura anterioara, solutia respectiva.
In sistemul judiciar, interdictia dublarii/multiplicarii procedurilor judiciare fata de una si aceeasi persoana este impusa prin principiul ne bis in idem, reglementat in prezent, la nivel national, in art. 6 din Codul de procedura penala si cu privire la care exista o varietate de abordari in doctrina, legislatia si practica judiciara deopotriva romane si straine.
In analiza acestei institutii, autoarea a realizat o ampla incursiune atat in sistemele de drept europene, cat si in diferitele domenii ale stiintei dreptului national (teoria generala a dreptului, dreptul roman, dreptul procesual penal, dreptul penal, dreptul executional penal, dreptul administrativ, dreptul civil, dreptul procesual civil, dreptul Uniunii Europene si protectia internationala a drepturilor omului), iar prezentarea si analiza celor trei elemente componente ale institutiei – acuzatie penala, idem si bis – s-au realizat cu preponderenta prin raportare la jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, a Curtii de Justitie a Uniunii Europene si a autoritatilor judiciare nationale.
Prin modalitatea de abordare, prin numeroasele trimiteri la solutii practice, cartea Principiul ne bis in idem in contextul legislativ european se dovedeste a fi un reper important atat pentru magistrati si avocati, cat si pentru legiuitor sau pentru persoanele implicate, in diverse calitati, in proceduri desfasurate in fata organelor judiciare.
Dr. Carmen Constanta BALACI este judecator la Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a II-a penala.
Studii: A absolvit Facultatea de Drept a Universitatii din Bucuresti in anul 2001, iar in perioada 2005-2007 a fost auditor de justitie la Institutul National al Magistraturii. In perioada 2012-2013 a urmat cursurile de master Stiinte penale la Facultatea de Drept din cadrul Universitatii „Nicolae Titulescu” din Bucuresti.
Activitate profesionala: In prezent este judecator la Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a II-a penala (incepand din luna februarie 2014).
Publicatii: Principiul ne bis in idem in contextul legislativ european, Ed. Hamangiu, 2022; Valente practice ale contestatiei in anulare in procesul penal, in Dreptul nr. 2/2017; Reflectii asupra elementelor componente ale principiului ne bis in idem din perspectiva practicii judiciare, in Dreptul nr. 10/2017; Relatia dintre Curtea Europeana a Drepturilor Omului si Curtea de Justitie a Uniunii Europene in contextul cooperarii judiciare internationale in materie penala, in Dreptul nr. 2/2020.
Justitia penala, manifestata prin aplicarea legii penale substantiale si a celei procesuale penale, are ca finalitate pedepsirea celor care au savarsit infractiunile deduse judecatii si exonerarea de raspundere a celor nevinovati. Intre aceste limite conceptuale, organele judiciare trebuie ca, prin ordonantele si hotararile definitive pe care le pronunta, pe de o parte, sa asigure stabilitatea raporturilor juridice, iar, pe de alta parte, sa garanteze respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale participantilor la procesul penal. Prin urmare, odata ce fata de o persoana s-a pronuntat, printr-o ordonanta ori hotarare ramasa definitiva potrivit legii, una dintre solutiile prevazute in Codul de procedura penala, fata de aceeasi persoana organele judiciare – penale sau administrative – nu mai pot declansa o noua procedura judiciara pentru pretinsa savarsire a unei fapte identice sau care, in esenta, este aceeasi cu cea pentru care fata de acea persoana s-a pronuntat, intr-o procedura anterioara, solutia respectiva.
In sistemul judiciar, interdictia dublarii/multiplicarii procedurilor judiciare fata de una si aceeasi persoana este impusa prin principiul ne bis in idem, reglementat in prezent, la nivel national, in art. 6 din Codul de procedura penala si cu privire la care exista o varietate de abordari in doctrina, legislatia si practica judiciara deopotriva romane si straine.
In analiza acestei institutii, autoarea a realizat o ampla incursiune atat in sistemele de drept europene, cat si in diferitele domenii ale stiintei dreptului national (teoria generala a dreptului, dreptul roman, dreptul procesual penal, dreptul penal, dreptul executional penal, dreptul administrativ, dreptul civil, dreptul procesual civil, dreptul Uniunii Europene si protectia internationala a drepturilor omului), iar prezentarea si analiza celor trei elemente componente ale institutiei – acuzatie penala, idem si bis – s-au realizat cu preponderenta prin raportare la jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, a Curtii de Justitie a Uniunii Europene si a autoritatilor judiciare nationale.
Prin modalitatea de abordare, prin numeroasele trimiteri la solutii practice, cartea Principiul ne bis in idem in contextul legislativ european se dovedeste a fi un reper important atat pentru magistrati si avocati, cat si pentru legiuitor sau pentru persoanele implicate, in diverse calitati, in proceduri desfasurate in fata organelor judiciare.
Dr. Carmen Constanta BALACI este judecator la Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a II-a penala.