Propuneri manuscrise: info@editurauniversitara.ro: 0745 204 115
Urmarire comenzi Persoane fizice / Vanzari: 0745 200 718 / 0745 200 357 / Comenzi Persoane juridice: 0721 722 783
RO 
Engleza
6359.png "Editura Universitara")
E-Agora. Comunitatile virtuale - riscuri si vulnerabilitati legale - Nicolae Pana
![E-Agora. Comunitatile virtuale - riscuri si vulnerabilitati legale - Nicolae Pana [1]](https://gomagcdn.ro/domains/editurauniversitara.ro/files/product/original/e-agora-comunitatile-virtuale-riscuri-si-vulnerabilitati-legale-nicolae-pana-757576.jpg "E-Agora. Comunitatile virtuale - riscuri si vulnerabilitati legale - Nicolae Pana [1]")
Editura: Editura Universitara
Autor: Nicolae Pana
Editia: I
Pagini: 212
Anul publicării: 2023
ISBN: 978-606-28-1701-5
DOI: 10.5682/9786062817015
Cod Produs:
9786062817015
Ai nevoie de ajutor?
0745 200 718
/
0745 200 357
- Descriere
- Download (1)
- Autori
- Cuvant inainte
- Cuprins
- Review-uri (0)
Consultarea publica se bazeaza in mare masura pe diseminarea publica a continutului unui act normativ aflat intr-o anumita forma, de regula finalizat, urmand ca emitentul actului sa centralizeze propunerile intr-o forma stricta, stabilita anterior. In cadrul mediilor sociale este mai importanta participarea in cadrul procesului de elaborare a fondului actului propus mai tarziu spre dezbare in cadru institutionalizat.
Asadar, consultarea publica ar trebui sa fie primul pas in elaborarea unui act normativ si nu etapa finala in care factorii decidenti au stabilit deja fondul actului. Importanta formei este una covarsitoare si, de regula, mult mai importanta decat fondul care de multe ori se pierde in timp.
Masurile de securitate electronica sunt utile pentru protejarea intr-o oarecare masura a sistemelor informatice dar cele mai importante masuri sunt legate de constientizarea importantei factorului uman si a masurilor de securitate controlate de acesta. Un avantaj al constientizarii este tocmai faptul ca se mareste increderea in procesele tehnice automate si se poate trece mereu catre un alt nivel de dezvoltare, spre deosebire de cazurile in care problemele persista si orice avans sau trecere la alte niveluri sunt amanate pentru motive lesne de inteles: nesiguranta sistemului sau imprevizibilitatea urmarilor.
Autorul
Asadar, consultarea publica ar trebui sa fie primul pas in elaborarea unui act normativ si nu etapa finala in care factorii decidenti au stabilit deja fondul actului. Importanta formei este una covarsitoare si, de regula, mult mai importanta decat fondul care de multe ori se pierde in timp.
Masurile de securitate electronica sunt utile pentru protejarea intr-o oarecare masura a sistemelor informatice dar cele mai importante masuri sunt legate de constientizarea importantei factorului uman si a masurilor de securitate controlate de acesta. Un avantaj al constientizarii este tocmai faptul ca se mareste increderea in procesele tehnice automate si se poate trece mereu catre un alt nivel de dezvoltare, spre deosebire de cazurile in care problemele persista si orice avans sau trecere la alte niveluri sunt amanate pentru motive lesne de inteles: nesiguranta sistemului sau imprevizibilitatea urmarilor.
Autorul
-
E-agora. Comunitatile virtuale - riscuri si vulnerabilitati legale
Descarca
NICOLAE PANA
“O piata – Ágora ‑ in care sa intre toti cetatenii care trebuie sa participe la viata cetatii” (Rousseau), acesta era dezideratul democratiei directe, considerata de unii filosofi ca fiind singura organizare politico‑sociala in care cetateanului ii sunt respectate drepturile si libertatile si care are ca finalitate fericirea sociala a acestuia.
Democratia si rolul individului in societate este o tema care a preocupat juristii, filosofii si sociologii de‑a lungul istoriei, in toate incercarile lor de a gasi formula imbinarii optime a puterii statale cu interesul individual si cel social.
Scopul prezentei lucrari este de a analiza si compara modelul antic al democratiei directe cu actualul context socio‑politic in care noile tehnologii deschid oportunitati de comunicare si participare cetateneasca nebanuite. World Wide Web reprezinta un spatiu nou, o noua o „piata” – E‑ágora – suficient de mare, astfel incat oricare cetatean al acestei lumi sa poata participa in timp real si in mod efectiv la viata cetatii „globale”.
Pornind de la ideea ca noile tehnologii pot influenta profund si radical procesul legislativ, in sensul de a aseza individul in prim plan si de a trece in plan secund partidele si organizatiile politice clasice, se incearca redefinirea conceputului „ágora”, privit ca laitmotivul democratiei originale si originare. Prin raportare la "satul global" (aldea global) si la infinitatea spatiului virtual, se propune inaugurarea pietei virtuale a cetatenilor planetei, interconectati permanent prin noile tehnologii, care exprima concomitent si constient opinii si propuneri, denumita E‑ágora. Insa, pentru a materializa acest concept, trebuie redefinite mecanismele si regulile de functionare ale proceselor legislative.
Ágora vazuta ca o institutie a dreptului sau, mai exact, a istoriei dreptului natural, a fost inteleasa ca locul fizic in care se luau decizii, ca o reprezentare a ideii de democratie contemporana. Indiferent de parcursul istoric al conceptului, el sintetizeaza ideea de participare la procesul legislativ, fie directa, fie prin reprezentare.
Alaturand conceptele clasice noilor realitati sociale, prezenta lucrare analizeaza si expune transformarile ce redefinesc rolul politic al individului in societate si in procesul legislativ. Avand in vedere influenta incontestabila a tehnologiei contemporane atat asupra comportamentului uman cat si asupra proceselor cognitive individuale, nu putem ignora posibilitatile pe care aceasta le ofera cetatenilor pentru a reorganiza mecanismele de elaborare si adoptare a politicilor publice. Referitor la impactul noilor tehnologii asupra societatii, in ansamblu, si asupra indivizilor, in particular, nu putem afirma ca exista o opinie unitara, ideile se impart intr‑o serie de orizonturi paralele fara puncte de congruenta unanim acceptate, care vor fi validate sau demontate in viitor, cand efectele vor fi clare si vor putea fi studiate.
Ágora vs. E‑ágora. Asa cum Ágora antica dispunea de doua functii, aceea de piata fizica in care se intalneau cetatenii dar si un mod de corelare si amalgamare a opiniei publice in acte normative aplicabile erga omnes, la fel E‑ágora converge spre o idealizare a opiniei publice care are printre finalitati si pe aceea de a forma opinii, crezuri si, intr‑un final, acte juridice.
In ceea ce priveste explicarea termenilor propusi, prin prisma manifestarii politice a indivizilor, consideram sinonimia urmatoare ca fiind definitorie: ágora reprezinta comunitatile off line iar e‑ágora reprezinta manifestarea comunitatilor offline in mediul online. Trebuie evidentiat faptul ca diversitatea comunitatilor online depaseste orice modalitate de organizare a comunitatilor offline, in contextul in care tehnologia face ca modul de interactiune offline sa fie incomparabil mai lent, mai neproductiv si segregar (in sensul ca produce diferente majore intre membrii comunitatii).
O a doua analiza este acea a izvorului generator de discutii. In acest sens, am pornit de la necesitatea primordiala a dialogului si a dialogarii. Fiinta umana poarta un dialog in cazuri specifice: socializare sau justificare. Socializare este modul in care o persoana intelege sa abordeze o alta persoana sau un grup pentru a‑si satisface nevoia de comunicare iar justificarea reprezinta raspunsul oferit de interlocutor, cel care este subiectul socializarii. Fara a intra intr‑o trecere in revista a termenilor si fara a relua teme deja dezbatute in literatura de specialitate, putem concluziona ca ordinea de zi in Ágora este aceeasi ca cea reprezentata de dialogurile purtate in E‑ágora: factorii determinanti sunt aceiasi iar concluziile nu pot fi in esenta de alta natura. Acestea fiind spuse, ne intrebam daca exista, cu adevarat, ceva nou in rolul si locul acestor doua institutii in viata comunitatilor.
In ceea ce priveste alaturarea celor doua concepte, participarea si democratia, care a condus la definirea unui nou tip de democratie, respectiv democratia participativa, aceasta a fost determinata de nevoia validarii deciziei colective. Participarea individului la viata comunitatii off‑line valideaza rolul sau social, iar participarea sa in cadrul comunitatilor virtuale valideaza scopul si obiectivele acestora, dand forta opiniilor exprimate si avalizand pozitionari publice vis‑a‑vis de subiecte de interes pentru societate in ansamblul ei.
Plecand de la cele mentionate anterior, am putea sintetiza aceasta lucrare in urmatoarele cuvinte si sintagme cheie: dreptul ca fenomen, comunicare, comunitati offline, ágora, democratie, opinie, opinie publica, cutuma, dialog social, participare si reprezentare, majoritate, opinie publica determinanta, democratie participativa, comunitati online, agregare, avans tehnologic, E‑ágora.
Democratia si rolul individului in societate este o tema care a preocupat juristii, filosofii si sociologii de‑a lungul istoriei, in toate incercarile lor de a gasi formula imbinarii optime a puterii statale cu interesul individual si cel social.
Scopul prezentei lucrari este de a analiza si compara modelul antic al democratiei directe cu actualul context socio‑politic in care noile tehnologii deschid oportunitati de comunicare si participare cetateneasca nebanuite. World Wide Web reprezinta un spatiu nou, o noua o „piata” – E‑ágora – suficient de mare, astfel incat oricare cetatean al acestei lumi sa poata participa in timp real si in mod efectiv la viata cetatii „globale”.
Pornind de la ideea ca noile tehnologii pot influenta profund si radical procesul legislativ, in sensul de a aseza individul in prim plan si de a trece in plan secund partidele si organizatiile politice clasice, se incearca redefinirea conceputului „ágora”, privit ca laitmotivul democratiei originale si originare. Prin raportare la "satul global" (aldea global) si la infinitatea spatiului virtual, se propune inaugurarea pietei virtuale a cetatenilor planetei, interconectati permanent prin noile tehnologii, care exprima concomitent si constient opinii si propuneri, denumita E‑ágora. Insa, pentru a materializa acest concept, trebuie redefinite mecanismele si regulile de functionare ale proceselor legislative.
Ágora vazuta ca o institutie a dreptului sau, mai exact, a istoriei dreptului natural, a fost inteleasa ca locul fizic in care se luau decizii, ca o reprezentare a ideii de democratie contemporana. Indiferent de parcursul istoric al conceptului, el sintetizeaza ideea de participare la procesul legislativ, fie directa, fie prin reprezentare.
Alaturand conceptele clasice noilor realitati sociale, prezenta lucrare analizeaza si expune transformarile ce redefinesc rolul politic al individului in societate si in procesul legislativ. Avand in vedere influenta incontestabila a tehnologiei contemporane atat asupra comportamentului uman cat si asupra proceselor cognitive individuale, nu putem ignora posibilitatile pe care aceasta le ofera cetatenilor pentru a reorganiza mecanismele de elaborare si adoptare a politicilor publice. Referitor la impactul noilor tehnologii asupra societatii, in ansamblu, si asupra indivizilor, in particular, nu putem afirma ca exista o opinie unitara, ideile se impart intr‑o serie de orizonturi paralele fara puncte de congruenta unanim acceptate, care vor fi validate sau demontate in viitor, cand efectele vor fi clare si vor putea fi studiate.
Ágora vs. E‑ágora. Asa cum Ágora antica dispunea de doua functii, aceea de piata fizica in care se intalneau cetatenii dar si un mod de corelare si amalgamare a opiniei publice in acte normative aplicabile erga omnes, la fel E‑ágora converge spre o idealizare a opiniei publice care are printre finalitati si pe aceea de a forma opinii, crezuri si, intr‑un final, acte juridice.
In ceea ce priveste explicarea termenilor propusi, prin prisma manifestarii politice a indivizilor, consideram sinonimia urmatoare ca fiind definitorie: ágora reprezinta comunitatile off line iar e‑ágora reprezinta manifestarea comunitatilor offline in mediul online. Trebuie evidentiat faptul ca diversitatea comunitatilor online depaseste orice modalitate de organizare a comunitatilor offline, in contextul in care tehnologia face ca modul de interactiune offline sa fie incomparabil mai lent, mai neproductiv si segregar (in sensul ca produce diferente majore intre membrii comunitatii).
O a doua analiza este acea a izvorului generator de discutii. In acest sens, am pornit de la necesitatea primordiala a dialogului si a dialogarii. Fiinta umana poarta un dialog in cazuri specifice: socializare sau justificare. Socializare este modul in care o persoana intelege sa abordeze o alta persoana sau un grup pentru a‑si satisface nevoia de comunicare iar justificarea reprezinta raspunsul oferit de interlocutor, cel care este subiectul socializarii. Fara a intra intr‑o trecere in revista a termenilor si fara a relua teme deja dezbatute in literatura de specialitate, putem concluziona ca ordinea de zi in Ágora este aceeasi ca cea reprezentata de dialogurile purtate in E‑ágora: factorii determinanti sunt aceiasi iar concluziile nu pot fi in esenta de alta natura. Acestea fiind spuse, ne intrebam daca exista, cu adevarat, ceva nou in rolul si locul acestor doua institutii in viata comunitatilor.
In ceea ce priveste alaturarea celor doua concepte, participarea si democratia, care a condus la definirea unui nou tip de democratie, respectiv democratia participativa, aceasta a fost determinata de nevoia validarii deciziei colective. Participarea individului la viata comunitatii off‑line valideaza rolul sau social, iar participarea sa in cadrul comunitatilor virtuale valideaza scopul si obiectivele acestora, dand forta opiniilor exprimate si avalizand pozitionari publice vis‑a‑vis de subiecte de interes pentru societate in ansamblul ei.
Plecand de la cele mentionate anterior, am putea sintetiza aceasta lucrare in urmatoarele cuvinte si sintagme cheie: dreptul ca fenomen, comunicare, comunitati offline, ágora, democratie, opinie, opinie publica, cutuma, dialog social, participare si reprezentare, majoritate, opinie publica determinanta, democratie participativa, comunitati online, agregare, avans tehnologic, E‑ágora.
Prefata / 7
Abstract / 12
Introducere / 16
1. Dialog social / 31
1.1. La nivel european / 34
1.2. La nivel regional / 43
1.3. La nivel national / 50
2. Utilizarea noilor tehnologii si participarea cetatenilor / 63
2.1. Web 1.0, Web 2.0, Web 3.0, Web x.0 / 78
2.2. Participarea cetatenilor / 90
3. Masuri de securitate electronica / 103
3.1. Momentul inregistrarii ca utilizator / 121
3.2. Momentul participarii in retea ca utilizator / 129
3.3. Momentul retragerii din comunitate / 138
4. Avantaje si dezavantaje / 143
4.1. Metode de protectie tehnice si umane / 151
4.2. Dreptul la protectia datelor cu caracter personal / 156
4.3. Instruirea si constientizarea utilizatorilor / 160
Concluzii / 166
Conclusions / 181
Bibliografie / 197
Abstract / 12
Introducere / 16
1. Dialog social / 31
1.1. La nivel european / 34
1.2. La nivel regional / 43
1.3. La nivel national / 50
2. Utilizarea noilor tehnologii si participarea cetatenilor / 63
2.1. Web 1.0, Web 2.0, Web 3.0, Web x.0 / 78
2.2. Participarea cetatenilor / 90
3. Masuri de securitate electronica / 103
3.1. Momentul inregistrarii ca utilizator / 121
3.2. Momentul participarii in retea ca utilizator / 129
3.3. Momentul retragerii din comunitate / 138
4. Avantaje si dezavantaje / 143
4.1. Metode de protectie tehnice si umane / 151
4.2. Dreptul la protectia datelor cu caracter personal / 156
4.3. Instruirea si constientizarea utilizatorilor / 160
Concluzii / 166
Conclusions / 181
Bibliografie / 197
Daca doresti sa iti exprimi parerea despre acest produs poti adauga un review.
Scrie un review
Produse similare
Introducere in studiul dreptului si statului. Curs universitar
Codul civil. Ianuarie 2024 - Ed. ingrijita de: Prof. univ. dr. Dan Lupascu
Codul penal si Codul de procedura penala. Actualizat la 1.02.2024
Constitutia Romaniei si legislatie conexa. Martie 2024
Suport clienti Luni - Vineri intre 8.00 - 16.00
0745 200 718 0745 200 357 comenzi@editurauniversitara.ro