Verb forms and values ​​in Wallachian dialects

Ne propunem sa abordam in lucrarea de fata problematica verbului in graiurile muntenesti, in incercarea de a stabili, din aceasta perspectiva, pozitia acestor graiuri in contextul dacoromanei. Investigatia urmareste, pe de o parte, o prezentare teoretica si descriptiva a caracteristicilor categoriale gramaticale specifice flexiunii verbelor - in special, conjugarea, diateza, modul, timpul -, precum si realizarea de harti privind repartitia teritoriala a anumitor forme verbale definitorii pentru graiurile muntenesti - si, pe de alta parte, inventarierea cat mai multor valori ale timpurilor (si ale modurilor), in masura in care acestea sunt caracteristice graiurilor avute in vedere.

Din cele de mai sus rezulta ca investigatia noastra are ca punct de plecare perspectiva morfologica. Discutarea aspectelor privitoare la categoria gramaticala a diatezei si problema valorilor temporale, modale etc., chestiuni controversate, dar indeobste considerate ca tinand (si) de sintaxa, ii aduc o necesara perspectiva sintactica.
 

Am luat in consideratie, de asemenea, fenomene de alt ordin decat cel morfologic, de exemplu, aspecte fonetice sau sintactico-semantice, in masura in care acestea au implicatii morfologice, cum ar fi extinderea segmentului -ra, iotacizarea, redundanta, suprasegmentarea, anumite tipare (e. g. structuri cu verbe la conjunctiv, i. e. semiauxiliare de mod si de aspect, „tiparul de tematizare forte” al supinului etc.), pentru ca ofera date suplimentare necesare delimitarii graiurilor muntenesti in contextul dacoromanei.

Motivatia principala a lucrarii de fata este absenta, din lucrarile de gramatica generala si de dialectologie, a unei abordari analitice care sa constituie o descriere aprofundata a formelor si a valorilor verbului in graiurile muntenesti. Cercetarile de care avem cunostinta au avut in vedere, pe de o parte, inventarierea catorva dintre trasaturile morfologiei verbului in subdialectul muntean, in scopul de a delimita subdialectele unele de altele, dar fara ca a-si fi propus o prezentare detaliata si diagnostica (tratate si compendii), iar, pe de alta parte, studiul aplicat si comparativ al unui singur mod verbal pe tot teritoriul dacoroman (si, ca urmare, si in graiurile sudice) - de obicei, indicativul, conjunctivul, infinitivul, imperativul, supinul -, studiul aprofundat al unui timp verbal pentru un grai sau pentru o zona (studii si articole) sau descrierea anumitor forme modale, temporale si aspectuale pentru limba veche. Nu am neglijat, de buna seama, lucrarile de gramatica generala care contin, pe langa date privind morfologia verbului in general, si date privind comportamentul verbului in graiuri(le muntenesti), chiar daca sporadic si nesistematic. Semnalam, de asemenea, faptul ca au existat descrieri consacrate morfologiei verbului in graiurile muntenesti, dar, dupa cunostinta noastra, acestea s-au concretizat intr-o singura cercetare care, desi aplicata si inedita, a avut in vedere exclusiv „trasaturi morfologice fara implicatii in domeniul sintaxei” si a constituit o abordare sintetica si deci, rezumativa.

Tinand seama de cele de mai sus, ne-am propus sa realizam o lucrare aplicata, sistematica si ampla, care sa ofere cat mai multe date referitoare la forme si valori ale verbului in graiurile muntenesti, in incercarea de a stabili frecventa si importanta fiecarui mod si fiecarui timp verbal si de a identifica forme verbale sau fenomene lingvistice specifice acestor graiuri - prin raportare la limba literara veche sau standard si/sau la celelalte graiuri, unde este cazul - si deci, de a alcatui un profil diagnostic al graiurilor muntenesti pe baza comportamentului verbal.

Nu in ultimul rand, ne propunem ca, prin studiul nostru, sa inregistram trasaturile arhaice, conservatoare, pe de o parte, si pe cele inovatoare, pe de alta parte, in scopul de a stabili caracterul preponderent conservator sau preponderent inovator al graiurilor muntenesti.  

CUPRINS

I. INTRODUCERE / 7

II. SUBDIALECT MUNTEAN / GRAIURI MUNTENESTI - Pozitia graiurilor muntenesti in contextul preocuparilor de stabilire a repartitiei dialectale a dacoromanei / 26

III. PROBLEMA FLUCTUATIEI DINTRE CONJUGARI IN GRAIURILE MUNTENESTI / 32

IV. PROBLEMA FLUCTUATIEI DINTRE DIATEZE IN GRAIURILE MUNTENESTI / 45

V. INDICATIV PREZENT / 53

VI. INDICATIV IMPERFECT / 71

VII. INDICATIV PERFECT COMPUS / 86

VIII. INDICATIV PERFECT SIMPLU / 95

IX. INDICATIV MAI MULT CA PERFECT / 106

X. CONSIDERATII ASUPRA FORMELOR CU -ra / 113

XI. FORMATII PERIFRASTICE / 119

XII. INDICATIV VIITOR I / 125

XIII. INDICATIV VIITOR ANTERIOR / 132

XIV. CONJUNCTIV PREZENT / 134

XV. CONJUNCTIV PERFECT / 143

XVI. CONDITIONAL-OPTATIV PREZENT / 146

XVII. CONDITIONAL-OPTATIV PERFECT / 149

XVIII. PREZUMTIV PREZENT / 151

XIX. PREZUMTIV PERFECT / 154

XX. IMPERATIV / 156

XXI. FORME IOTACIZATE / 162

XXII. CONCLUZII PRIVIND FORMELE SI VALORILE TIMPURILOR SI ALE MODURILOR PERSONALE / 168

XXIII. INFINITIV / 172

XXIV. GERUNZIU / 178

XXV. PARTICIPIU / 187

XXVI. SUPIN / 196

XXVII. CONSIDERATII FINALE / 202

BIBLIOGRAFIE / 204

Ohara Donovetsky graduated TeacherHigh School  in Bucharest in 1988 and the Faculty of Letters (Department Romanian-German), University of Bucharest in 1994. She obtained Postgraduate Diploma in Literary Theory and Comparative Literature in 1995 and his Ph.D. in Philology at the Faculty of Letters, University of Bucharest, were awarded magna cum laude.

She is currently researcher at the Institute of Linguistics II Iorgu Iordan - Al. Rosetti of Romanian Academy and professor of language and literature degree at the National College of Computer Tudor Vianu - Bucharest.