Urmarire comenzi Persoane fizice / Vanzari: 0745 200 718 / 0745 200 357 /// Comenzi Persoane juridice: 0721 722 783

Editura Universitara Curtea Constitutionala a Romaniei si dreptul Uniunii Europene. Culegere de jurisprudenta

-7%
96,33 Lei 89,59 Lei

ISBN: 978-606-591-915-0

DOI: 10.5682/9786065919150

Anul publicării: 2014

Editia: I

Pagini: 686

Editura: Editura Universitara

Autor: --

Stoc limitat
Limita stoc
Adauga in cos
Cod Produs: 9786065919150 Ai nevoie de ajutor? 0745 200 718 / 0745 200 357
Adauga la Favorite Cere informatii
  • Descriere
  • Download (1)
  • Autori
  • Cuprins
  • Cuvant inainte
  • Review-uri (0)
In contextul actual, una dintre cele mai interesante discuþii, jurisprudenþialã ºi doctrinarã, antrenand tribunalele constituþionale ale statelor membre al Uniunii Europene, vizeazã mecanismele de cooperare cu Curtea de Justiþie a Uniunii Europene (in continuare „CJUE”), mai ales cã Tratatul de la Lisabona nu a creat un suprastat european. Mai mult, aplicarea de CJUE a Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, o garanþie in plus de care beneficiazã cetãþenii statelor membre ale Uniunii Europene, poate conduce la limitarea efectelor deciziilor curþilor constituþionale, prin efectele dreptului Uniunii Europene.
  • Curtea Constitutionala a Romaniei si dreptul Uniunii Europene. Culegere de jurisprudenta

    Descarca

***

    CUPRINS


Cuvant inainte  / 5


Capitolul I
Raporturile dintre ordinea juridica nationala si aceea a Uniunii Europene. Rolul si competentele Curtii Constitutionale / 31
Prin actele de transfer al unor atributii catre structurile Uniunii Europene, acestea nu dobandesc, prin inzestrare, o “supracompetenta”, o suveranitate proprie. In realitate, statele membre ale Uniunii Europene au decis sa exercite in comun anumite atributii care, in mod traditional, tin de domeniul suveranitatii nationale. Integrarea Romaniei in Uniunea Europeana presupune respectarea dispozitiilor acquisului comunitar privitoare la libera circulatie a capitalurilor, la drepturile cetatenilor europeni de a investi si de a dobandi bunuri in conditii de egalitate cu cetatenii romani. (Decizia nr.148 din 16 aprilie 2003 privind constitutionalitatea propunerii legislative de revizuire a Constitutiei Romaniei, publicata in Monitorul Oficial nr. 317 din 12.05.2003) / 31

Propunerea de revizuire nu face decat sa consacre formal statutul de stat membru al Uniunii Europene, actualizand prevederile constitutionale adoptate in perioada de preaderare. Noul text reia solutia constitutionala referitoare la ratificarea, de aceasta data a actelor de revizuire a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene si a tratatelor privind aderarea unor state la Uniunea Europeana, prin legi adoptate de Parlament, cu o majoritate de doua treimi din numarul membrilor sai. De asemenea, legea de revizuire reia solutia care consacra prioritatea de aplicare a prevederilor tratatelor constitutive, precum si a celorlalte acte juridice cu caracter obligatoriu fata de dispozitiile contrare din legile interne. De altfel, in urma aderarii la Uniunea Europeana, statele membre trebuie sa respecte un principiu fundamental al ordinii juridice comunitare, si anume efectul direct al normelor adoptate de institutiile Uniunii. In plus, in cuprinsul noului articol nu se mai regaseste obligatia Guvernului de a transmite Parlamentului proiectele actelor cu caracter obligatoriu inainte ca acestea sa fie supuse aprobarii institutiilor Uniunii Europene. (Decizia nr. 799 din 17 iunie 2011 asupra proiectului de lege privind revizuirea Constitutiei Romaniei, publicata in Monitorul Oficial nr.440 din 23.06.2011)  /  60

In conformitate cu dispozitiile art.148 alin.(4) din Constitutie, autoritatile statului roman s-au angajat sa garanteze ducerea la indeplinire a obligatiilor rezultate din tratatele constitutive ale Uniunii Europene, din reglementarile comunitare cu caracter obligatoriu si din actul de aderare. In acest sens, Guvernul este abilitat din punct de vedere constitutional ca, prin mijloacele pe care le are la indemana, sa garanteze indeplinirea obligatiilor Romaniei fata de Uniunea Europeana. Astfel, folosirea ordonantelor de urgenta pentru punerea de acord a legislatiei nationale cu cea comunitara in situatia in care era iminenta declansarea procedurii de infringement in fata Curtii de Justitie este pe deplin constitutionala. In aceste conditii, se constata ca ordonanta de urgenta criticata respecta exigentele art.115 alin.(4) din Constitutie. (Decizia nr. 802 din 19 mai 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, in ansamblu, si, in special, a celor ale art.11 din aceeasi ordonanta de urgenta,  publicata in Monitorul Oficial nr. 428 din 23.06.2009) / 106


In ceea ce priveste pretinsa afectare a dreptului de proprietate prin instituirea unei protectii superioare proprietatii Uniunii Europene, Curtea a constatat ca reglementarea criticata nu se urmareste protectia dreptului de proprietate privata, ci protectia unor fonduri ce tin de patrimoniul unei institutii suprastatale, care, din aceasta perspectiva, capata, in acord cu dispozitiile art.148 din Constitutie, conotatiile unei proprietati publice distincte. (Decizia nr. 869 din 23 iunie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.181 din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, publicata in Monitorul Oficial nr.639 din 07.09.2011) / 110


Posibilitatea de extindere a intelesului unui text de lege supus controlului de constitutionalitate ii este deschisa Curtii Constitutionale in virtutea dispozitiilor constitutionale care consacra rolul sau de garant al suprematiei Constitutiei, pe care are obligatia sa si-l indeplineasca in mod efectiv. (Decizia nr. 417 din 15 octombrie 2013 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art.21 alin.(2) teza intai din Legea contenciosului administrativ nr.554/2004 si ale art.64 alin.(3) din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, publicata in Monitorul Oficial nr.743 din 02.12.2013) / 114


In egala masura, fiecare stat membru, in virtutea principiului identitatii constitutionale nationale, dispune de deplina libertate in ceea ce priveste stabilirea cadrului normativ relativ la statutul parlamentarilor care activeaza in forul legislativ national, inclusiv la regimul juridic al drepturilor patrimoniale aferente exercitarii acestor functii de demnitate publica. (Decizia nr. 964 din 20 noiembrie 2012 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art.1 lit.f) din Legea nr.119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor, publicata in Monitorul Oficial nr.23 din 11.01.2013) / 120


Referitor la invocarea Cauzei C-310/10, solutionata prin Hotararea din 7 iulie 2011, pronuntata de Curtea de Justitie a Uniunii Europene, Curtea observa ca autorii exceptiei, in mod eronat, trag anumite concluzii care nu rezulta din considerentele acestei hotarari. Paragrafele 46 si 47 ale hotararii abordeaza chestiuni care tin de repartizarea unor competente intre Uniune si statul membru, fara a aduce in discutie efectele unei decizii ale instantei constitutionale romane. Curtea de Justitie a Uniunii Europene a statuat ca, “desi necesitatea de a asigura interpretarea uniforma a normelor dreptului Uniunii poate, astfel cum s-a amintit anterior, sa justifice extinderea competentei Curtii in materie de interpretare la continutul unor astfel de norme, inclusiv in ipoteza in care acestea sunt aplicabile numai indirect unei situatii date, in considerarea faptului ca o norma de drept national face trimitere la acestea, nu este in schimb posibil ca, pe baza aceleiasi consideratii si fara a fi incalcata repartizarea competentelor intre Uniune si statele sale membre, sa se confere suprematie normei respective a dreptului Uniunii in raport cu normele interne de rang superior, care ar impune, intr-o astfel de situatie, inlaturarea aplicarii respectivei norme de drept national sau a interpretarii date acesteia”. Rezulta asadar ca domeniul salarizarii personalului platit din fonduri publice tine de competenta statului membru, si nu a Uniunii, ceea ce inseamna ca acesta nu intra sub incidenta reglementarilor Uniunii Europene. (Decizia nr. 199 din 6 martie 2012 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.1 din Legea nr.285/2010 privind salarizarea in anul 2011 a personalului platit din fonduri publice, publicata in
Monitorul Oficial nr.317 din 11.05.2012) / 124


In raporturile dintre legislatia comunitara si cea nationala (cu exceptia Constitutiei), se poate vorbi numai de prioritate de aplicare a celei dintai fata de cealalta, chestiune ce intra in competenta instantelor judecatoresti. (Decizia nr. 137 din 25 februarie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.4 lit.a) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, publicata in Monitorul Oficial nr. 182 din 22.03.2010) / 132


Autorul exceptiei considera ca instanta de control constitutional este chemata sa realizeze un control al concordantei dreptului intern cu dreptul european, pentru uniformizarea practicii judiciare in materie. In legatura cu acest aspect, Curtea remarca faptul ca instantele de judecata sunt cele chemate sa se adreseze Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene, in vederea asigurarii aplicarii efective si omogene a legislatiei comunitare. (Decizia nr.558 din 7 iunie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.38 si art.52 din Legea nr.248/2005 privind regimul liberei circulatii a cetatenilor romani in strainatate, publicata in Monitorul
Oficial nr.464 din 10.07.2007) / 135


In situatia in care Curtea Constitutionala s-ar considera competenta sa se pronunte asupra conformitatii legislatiei nationale cu cea europeana, s-ar ajunge la un posibil conflict de jurisdictii intre cele doua instante, ceea ce, la acest nivel, este inadmisibil. (Decizia nr. 1596 din 26 noiembrie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.4 lit.a) si art.11 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, precum si a ordonantei de urgenta in ansamblu, publicata in Monitorul Oficial nr.37 din 18.01.2010) / 139


Nu este de competenta Curtii Constitutionale sa analizeze conformitatea unei dispozitii de drept national cu textul Tratatului de la Lisabona prin prisma art.148 din Legea fundamentala. O atare competenta, si anume aceea de a stabili daca exista o contrarietate intre legea nationala si Tratatul de la Lisabona, care a intrat in vigoare la data de 1 decembrie 2009, apartine instantei de judecata. (Decizia nr. 1197 din 30 septembrie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.147 alin.2 si ale art.255 alin.1 din Codul penal, publicata in Monitorul Oficial nr.732 din 03.11.2010) / 143


In cazul in care s-ar accepta punctul de vedere in sensul ca instanta constitutionala se poate pronunta asupra constitutionalitatii unui text de lege prin raportare la prevederile unui act comunitar, s-ar incalca, in mod evident, competentele Curtii de Justitie a Uniunii Europene, din moment ce interpretarea tratatelor de baza este de competenta acesteia din urma (art.267 din Tratat). (Decizia nr. 1249 din 7 octombrie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.4 lit.a) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, publicata in Monitorul Oficial nr.764 din 16.11.2010) / 146

Cu privire la invocarea prevederilor “Regulamentului nr.96/2004 in materia functionarilor publici comunitari”, prin Decizia nr.676 din 18 mai 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.416 din 22 iunie 2010, Curtea observa ca stabilirea compatibilitatii prevederilor din legislatia nationala cu cele cuprinse in acte emise de institutiile Uniunii Europene nu poate fi realizata de instanta de contencios constitutional, ci revine, in cadrul operatiunii de interpretare si aplicare a legii, judecatorului investit cu solutionarea litigiului in cursul solutionarii caruia a fost ridicata exceptia de neconstitutionalitate (Decizia nr.1574 din 7 decembrie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art.94 alin.(1) lit.m) raportat la art.54 lit.h) din Legea nr.188/1999 privind Statutul functionarilor publici, publicata in Monitorul Oficial nr.110 din 11.02.2011) / 150

Curtea de Justitie a Uniunii Europene nu are competenta sa pronunte o hotarare care sa vizeze constatarea validitatii sau nevaliditatii legii nationale. Consecinta unei anumite interpretari date Tratatului poate fi aceea ca o dispozitie a unei legi nationale sa fie incompatibila cu dreptul european. (Decizia nr. 903 din 30 iunie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.4 lit.a) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru
autovehicule, publicata in Monitorul Oficial nr.673 din 21.09.2011) / 156


Nu poate fi retinuta critica de neconstitutionalitate raportata la art.148 alin. (2) din Constitutie. Chiar daca autorul exceptiei de neconstitutionalitate nu indica prevederea incalcata din legislatia europeana cu privire la libera circulatie a marfurilor, in mod rezonabil se poate determina ca acesta face referire la prevederile titlului II din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene. Insa, Curtea retine ca nu este de competenta sa sa analizeze conformitatea unei dispozitii de drept national cu textul Tratatului privind functionarea Uniunii Europene prin prisma art.148 din Constitutie. (Decizia nr. 498 din 10 mai 2012 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art.1 lit.g) din Legea nr.12/1990 privind protejarea populatiei impotriva unor activitati comerciale ilicite, publicata in Monitorul Oficial nr.428 din 28.06.2012) / 160


Desi Curtea de Justitie a Uniunii Europene a pronuntat hotarari referitoare la dispozitiile Directivei 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adaugata, prin care a stabilit in mod clar, precis si neechivoc intelesul acesteia, norma nu are relevanta constitutionala, astfel incat continutul sau normativ sa sustina posibila incalcare de catre legea nationala a Constitutiei. Ramane, astfel, in competenta instantei de judecata realizarea tuturor demersurile necesare aflarii situatiei reale referitoare la existenta sau inexistenta consultarilor Comitetului TVA si, studiind jurisprudenta europeana, fie sa o aplice direct, fie, daca considera necesar, sa formuleze o intrebare preliminara. (Decizia nr. 354 din 24 septembrie 2013 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.34/2009 cu privire la rectificarea bugetara pe anul 2009 si reglementarea unor masuri financiar-fiscale, precum si ale art.1451 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal in forma introdusa prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.34/2009, publicata in Monitorul Oficial nr.764 din 09.12.2013) / 167

Capitolul II
Curtea Constitutionala si procedura trimiterii preliminare la Curtea de Justitie a Uniunii Europene / 175


Ramane la aprecierea Curtii Constitutionale aplicarea in cadrul controlului de constitutionalitate a hotararilor Curtii de Justitie a Uniunii Europene si formularea de catre ea insasi de intrebari preliminare in vederea stabilirii continutului normei europene. O atare atitudine tine de cooperarea dintre instanta constitutionala nationala si cea europeana, precum si de dialogul judiciar dintre acestea, fara a se aduce in discutie aspecte ce tin de stabilirea unor ierarhii intre aceste instante. In cauza, desi intelesul normei europene a fost deslusit de Curtea de Justitie a Uniunii Europene, cerintele rezultate din aceasta hotarare nu au relevanta constitutionala, ele tinand mai degraba de obligatia Legislativului de a edicta norme in sensul hotararilor Curtii de Justitie a Uniunii Europene, in caz contrar gasindu-si eventual aplicarea art.148 alin.(2) din Constitutia Romaniei. (Decizia nr. 1088 din 14 iulie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.1 si 3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, publicata in Monitorul Oficial nr.668 din 20.09.2011) / 181

Cerere prin care solicita suspendarea judecarii exceptiei de neconstitutionalitate si sesizarea Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene cu o trimitere preliminara. Respingere fara motivare. (Decizia nr. 392 din 25 martie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.56 lit.c), art.58 si art.227 alin.(1) lit.c) din Legea nr.31/1990 privind societatile comerciale, precum si art.82 alin.(1) si (2) din Legea nr.51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, publicata
in Monitorul Oficial nr.309 din 21.04.2008) / 181


Cerere prin care solicita suspendarea judecarii exceptiei de neconstitutionalitate si sesizarea Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene cu o trimitere preliminara. Respingere fara motivare. (Decizia nr. 394 din 25 martie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.56 lit.c), art.57 si art.58 din Legea nr.31/ 1990 privind societatile comerciale, art.2 alin.(3), art.3 alin.(1) lit.d), e) si h) si art.48 din Legea nr.51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, precum si art.329 alin.3 din Codul de procedura civila, publicata in Monitorul Oficial nr.309 din 21.04.2008) / 185 


Capitolul III
Utilizarea unei norme de drept al Uniunii Europene in cadrul controlului de constitutionalitate / 190


Intrucat Curtea Constitutionala nu este nici legiuitor pozitiv si nicio instanta judecatoreasca cu competenta de a interpreta si aplica dreptul european in litigiile ce antameaza drepturile subiective ale cetatenilor si fara a-si reconsidera jurisprudenta mentionata anterior, folosirea unei norme de drept european in cadrul controlului de constitutionalitate ca norma interpusa celei de referinta implica, in temeiul art.148 alin.(2) si (4) din Constitutia Romaniei, o conditionalitate cumulativa: pe de o parte, aceasta norma sa fie suficient de clara, precisa si neechivoca prin ea insasi sau intelesul acesteia sa fi fost stabilit in mod clar, precis si neechivoc de Curtea de Justitie a Uniunii Europene si, pe de alta parte, norma trebuie sa se circumscrie unui anumit nivel de relevanta constitutionala, astfel incat continutul sau normativ sa sustina posibila incalcare de catre legea nationala a Constitutiei - unica norma directa de referinta in cadrul controlului de constitutionalitate. Intr-o atare ipoteza demersul Curtii Constitutionale este distinct de simpla aplicare si interpretare a legii, competenta ce apartine instantelor judecatoresti si autoritatilor administrative, sau de eventualele chestiuni ce tin de politica legislativa promovata de Parlament sau Guvern, dupa caz. Prin prisma conditionalitatii cumulative enuntate, ramane la aprecierea Curtii Constitutionale aplicarea in cadrul controlului de constitutionalitate a hotararilor Curtii de Justitie a Uniunii Europene sau formularea de catre ea insasi de intrebari preliminare in vederea stabilirii continutului normei europene. O atare atitudine tine de cooperarea dintre instanta constitutionala nationala si cea europeana, precum si de dialogul judiciar dintre acestea, fara a se aduce in discutie aspecte ce tin de stabilirea unor ierarhii intre aceste instante. In cauza, desi intelesul normei europene a fost deslusit de Curtea de Justitie a Uniunii Europene, cerintele rezultate din aceasta hotarare nu au relevanta constitutionala, ele tinand mai degraba de obligatia legislativului de a edicta norme in sensul hotararilor Curtii de Justitie a Uniunii Europene, in caz contrar gasindu-si eventual aplicarea art.148 alin.(2) din Constitutia Romaniei. (Decizia nr. 668 din 18 mai 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art.4 lit.a) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, ale anexelor nr.1-4 la aceasta ordonanta de urgenta, precum si ale Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.50/2008, in ansamblul sau, publicata in Monitorul Oficial nr.487 din 08.07.2011) / 190

Curtea Constitutionala a luat act de aplicarea directa a dispozitiilor art.87-89 din Tratatul Comunitatii Europene, neexistand, in prezent o reglementare legala interna, de drept material, cu privire la ajutorul de stat si, constata ca nu este cazul ipotezei reglementata de art.148 alin.(2) din Constitutie, referitoare la aplicarea prioritara a reglementarilor comunitare. Este de observat si faptul ca, obligatia notificarii ajutorului de stat revine Consiliului Concurentei, ca autoritate de contact dintre Romania si Comisia Europeana, potrivit prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.117/2006, Comisie care va decide cu privire la acordarea ajutorului de stat avut in vedere de legea supusa controlului de constitutionalitate. Pe de alta parte, desi excedeaza controlului de constitutionalitate, Curtea constata ca prevederile legii criticate trebuie puse de acord, in primul rand, cu dispozitiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.117/ 2006 privind procedurile nationale in domeniul ajutorului de stat, care a abrogat legislatia interna in materie, iar, in al doilea rand, trebuie corelate cu prevederile art.87-89 din Tratatul Comunitatii Europene. (Decizia nr. 59 din 17 ianuarie 2007 privind sesizarea de neconstitutionalitate referitoare la dispozitiile art.1 si art.3 din Legea privind aprobarea unor masuri financiare pentru intreprinderile mici si mijlocii din industria
berii, publicata in Monitorul Oficial nr. 98 din 08.02.2007) / 198


Textele criticate nu contravin nici Regulamentului nr.581/2008 al Parlamentului European si al Consiliului Uniunii Europene, invocat de autorii exceptiei. Dimpotriva, ii dau substanta, concretizand, in spiritul vointei legiuitorului comunitar, prevederile mai generale cuprinse in acest regulament. Asadar, nimic nu impiedica statul sa sanctioneze intreprinderea pentru conduita necorespunzatoare a angajatului sau, aceasta pastrandu-si dreptul de regres impotriva celui care, in mod direct si nemijlocit, este raspunzator. (Decizia nr. 547 din 15 mai 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art.9 alin.(1) din Ordonanta Guvernului nr.37/ 2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele si perioadele de odihna ale conducatorilor auto si utilizarea aparatelor de inregistrare a activitatii acestora, publicata in Monitorul Oficial nr.430 din 09.06.2008) / 207

Regulamentul Consiliului Uniunii Europene nr.343/2003, publicat in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene L 199, 31/07/2007, p.0023-0029, stabilind criteriile si mecanismele pentru determinarea statelor membre responsabile pentru examinarea cererilor depuse intr-unul din statele membre de un cetatean al unei tari terte, prevede, la art.19 par.2, ca implementarea transferului nu se suspenda in cazul introducerii unei cai de atac, in speta, plangerea. Dar aceasta nu e o regula imperativa, ci permite fie legislatiei interne, fie instantelor nationale sa aprecieze, de la caz la caz, asupra necesitatii suspendarii executarii dispozitiei de transfer in alt stat. (Decizia nr. 604 din 20 mai 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art.121 din Legea nr.122/2006 privind azilul in Romania, publicata in Monitorul Oficial nr.469 din 25.06.2008)  /  211

In prezenta cauza este invocata, din prisma prevederilor art.11 alin.(1) din Legea fundamentala, jurisprudenta Curtii de Justitie a Comunitatii Europene, respectiv cauzele 61/65, G. Vaassen-Göbbels v. Management of the Beambtenfonds voor het Mijnbedrijf si C-17/00 François De Coster v. Collège des bourgmestre et échevins de Watermael-Boitsfort. Curtea constata ca aceste cauze reprezinta exemple in care Curtea Justitie a Comunitatii Europene a interpretat, in contextul art.234 din Tratatul de instituire a Comunitatii Europene, notiunea de „instanta judecatoreasca” competenta sa i se adreseze cu un recurs preliminar, stabilind in acest sens cateva cerinte specifice de delimitare a acestui concept fata de alte notiuni utilizate ce definesc diferite organisme in dreptul intern al statelor membre. Aceste criterii (organ stabilit de lege, apartenenta sa fata de una dintre puterile de stat, caracter permanent, jurisdictie obligatorie, procedura contradictorie, aplicarea dreptului, independenta) se circumscriu insa sferei dreptului aplicat de Curtea de la Luxemburg, si anume dreptului comunitar, si nu dreptului intern. Asa fiind, la examinarea exceptiei de neconstitutionalitate, Curtea Constitutionala nu poate avea in vedere criteriile de determinare a unei instante judecatoresti pe care le utilizeaza, in activitatea sa, Curtea de Justitie a Comunitatii Europene. (Decizia nr. 1166 din 17 septembrie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art.37 alin.(1) si (2) din Legea nr.31/1990 privind societatile comerciale, publicata in Monitorul Oficial nr.706 din 21.10.2009) / 216


Faptul ca legislatia comunitara in materie este, spre deosebire de dreptul intern, mai permisiva sau mai blanda, nu atrage ipso facto neconstitutionalitatea dispozitiei legale nationale. (Decizia nr. 311 din 23 martie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.50 lit.a) din Legea concurentei nr.21/1996, publicata in Monitorul Oficial nr.294 din 05.05.2010) / 220

Avand in vedere locul pe care reglementarile comunitare il ocupa, potrivit art. 148 alin. (2) din Constitutie, in raport cu legile interne, Curtea este chemata sa invoce in jurisprudenta sa actele obligatorii ale Uniunii Europene de fiecare data cand acestea vor fi relevante cauzei, atat timp cat continutul lor nu este echivoc si nu se solicita o interpretare proprie. (Decizia nr. 383 din 23 martie 2011 referitoare la sesizarea de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. I pct. 2 referitor la art. 16 alin. (1), pct. 9 referitor la art. 31 alin. (1), pct. 25, pct. 37 referitor la art. 72 alin. (5), pct. 40 referitor la art. 79 alin. (4), pct. 51 referitor la art. 94 alin. (2), pct. 52, 66, 70, 75, 78, 84 si art. II alin. (1) din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, precum si a legii in ansamblul sau, publicata in Monitorul Oficial nr. 281 din 21 aprilie 2011) / 222

Intrucat Curtea Constitutionala nu este nici legiuitor pozitiv si nici o instanta judecatoreasca cu competenta de a interpreta si de a aplica dreptul european in litigiile ce antameaza drepturile subiective ale cetatenilor si fara a-si reconsidera jurisprudenta mentionata anterior, Curtea observa ca folosirea unei norme de drept european in cadrul controlului de constitutionalitate, ca norma interpusa celei de referinta, implica, in temeiul art.148 alin.(2) si (4) din Constitutia Romaniei, o conditionalitate cumulativa: pe de o parte, aceasta norma sa fie suficient de clara, precisa si neechivoca prin ea insasi sau intelesul acesteia sa fi fost stabilit in mod clar, precis si neechivoc de Curtea de Justitie a Uniunii Europene si, pe de alta parte, norma trebuie sa se circumscrie unui anumit nivel de relevanta constitutionala, astfel incat continutul sau normativ sa sustina posibila incalcare de catre legea nationala a Constitutiei - unica norma directa de referinta in cadrul controlului de constitutionalitate. Intr-o atare ipoteza, demersul Curtii Constitutionale este distinct de simpla aplicare si interpretare a legii, competenta ce apartine instantelor judecatoresti si autoritatilor administrative, sau de eventualele chestiuni ce tin de politica legislativa promovata de Parlament sau de Guvern, dupa caz. (Decizia nr. 921 din 7 iulie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.4 lit.a) si lit.b) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, publicata in Monitorul
Oficial nr.673 din 21.09.2011) / 242


Prevederile art. 373 ind.1 din Codul de procedura civila si cele ale Regulamentului (CE) nr. 805/2004 se refera la categorii diferite de acte juridice, pe de o parte, hotarari judecatoresti pronuntate de instantele din Romania, pentru care este necesara incuviintarea executarii, si, pe de alta parte, hotarari judecatoresti care au fost certificate ca titlu executoriu european in statul membru de origine, recunoscute si executate in celelalte state membre, fara a fi necesara incuviintarea. Asadar, in ceea ce priveste presupusa discriminare intre creditorii care detin un titlu executoriu european si cei care detin o hotarare judecatoreasca pronuntata de instantele din Romania, Curtea constata ca aceasta nu poate fi retinuta, intrucat, astfel cum s-a statuat in numeroase cauze, principiul egalitatii nu are semnificatia uniformitatii, acesta presupunand instituirea unui tratament egal pentru situatii care, in functie de scopul urmarit, nu sunt diferite. Or, diferenta esentiala intre cele doua categorii de creditori este data de un element de extraneitate, reprezentat de statul in care este pronuntata hotararea judecatoreasca. Rezulta ca situatiile de fapt care sunt reglementate sunt diferite, astfel incat si tratamentul juridic aplicat acestora trebuie sa fie diferit. (Decizia nr. 1289 din 4 octombrie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 373 ind. 1 din Codul de procedura civila, publicata in Monitorul Oficial nr. 830 din 23 noiembrie 2011)  / 248

Dispozitiile art.8 alin.(3) pct.4 din Ordonanta Guvernului nr.37/2007 cuprind descrierea uneia dintre faptele considerate incalcare minora a unor acte normative europene din domeniul transporturilor rutiere, iar art.9 alin.(1) lit.e) din aceeasi ordonanta stabileste sanctiunea corespunzatoare. Curtea observa ca acestea au fost edictate in spiritul celor prevazute la pct.26 din preambulul Regulamentului (CE) nr.561/2006 al Parlamentului European si al Consiliului din 15 martie 2006 privind armonizarea anumitor dispozitii ale legislatiei sociale in domeniul transporturilor rutiere, de modificare a Regulamentelor (CEE) nr.3.821/85 si (CE) nr.2.135/98 ale Consiliului si de abrogare a Regulamentului (CEE) nr.3.820/85 al Consiliului, publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr.102 din 11 aprilie 2006. Potrivit acestuia, statele membre ar trebui sa stabileasca norme referitoare la sanctiunile pentru incalcarea regulamentului mentionat si sa se asigure ca acestea sunt aplicate, sanctiunile urmand sa aiba un caracter efectiv, proportionat, disuasiv si nediscriminatoriu. Pct.17 din preambulul Regulamentului (CE) nr.561/2006 mentioneaza, ca justificare a reglementarii, imbunatatirea conditiilor sociale pentru lucratorii carora li se aplica si cresterea sigurantei rutiere. (Decizia nr. 102 din 9 februarie 2012 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art.8 alin.(3) pct.4 si art.9 alin.(1) lit.e) din Ordonanta Guvernului nr.37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele si perioadele de odihna ale conducatorilor auto si utilizarea aparatelor de inregistrare a activitatii acestora, publicata in Monitorul Oficial nr.291 din 03.05.2012)  /     252

Autorul exceptiei invoca prevederile art.11 alin.(1) si (2) din Constitutie, cu trimitere la Regulamentul (CE) nr.561/2006 al Parlamentului European si al Consiliului. Or, art.11, intitulat “Dreptul international si dreptul intern”, se refera la tratate, in sensul Legii nr.590/ 2003 privind tratatele, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.23 din 12 ianuarie 2004. Acest instrument juridic de drept international, desi in contextul normei constitutionale indicate dobandeste valente lato sensu, nu poate fi confundat cu regulamentul adoptat la nivelul Uniunii Europene, act juridic ce se incadreaza in legislatia secundara a dreptului european. (Decizia nr. 114 din 9 februarie 2012 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art.9 alin.(1) lit.c) din Ordonanta Guvernului nr.37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele si perioadele de odihna ale conducatorilor auto si utilizarea aparatelor de inregistrare a activitatii acestora, publicata in Monitorul Oficial nr.244 din 11.04.2012) / 256

In scopul asigurarii aplicarii in Romania, de la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, a prevederilor Regulamentului (CE) nr.2006/2004 al Parlamentului european si al Consiliului din 27 octombrie 2004, a fost adoptata Hotararea Guvernului nr.244/ 2007 privind autoritatile competente responsabile cu aplicarea legislatiei din domeniul protectiei consumatorilor si cooperarea dintre autoritatile nationale in acest domeniu, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.187 din 19 martie 2007, modificata prin Hotararea Guvernului nr.784/2008, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea J, nr.561 din 24 iulie 2008, care, prin art.2, desemneaza Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor ca birou unic de legatura responsabil cu aplicarea Regulamentului (CE) nr.2006/2004, precum si autoritatile competente sa asigure aplicarea legislatiei in domeniul protectiei consumatorilor in conformitate cu acesta, prevazute in anexa care face parte integranta din hotarare. (Decizia nr. 252 din 15 martie 2012 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.10 lit.b) din Ordonanta Guvernului nr.21/1992 privind protectia consumatorilor, publicata in Monitorul Oficial nr.333 din 17.05.2012) / 261

Regulamentul (CE) nr.805/2004 al Parlamentului European si al Consiliului din 21 aprilie 2004 privind crearea unui titlu executoriu european pentru creantele necontestate, publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr.143 din 30 aprilie 2004, invocat de autorul exceptiei de neconstitutionalitate, a avut in vedere crearea unui titlu executoriu european pentru creantele necontestate, el aplicandu-se in cazul emiterii unui titlu executoriu de catre o instanta dintr-o tara membra, urmand ca executarea sa aiba loc intr-o alta tara membra. Autorul exceptiei de neconstitutionalitate nu se afla in ipoteza prevazuta de regulamentul Uniunii Europene, astfel incat Curtea nu poate proceda mai departe la analiza dispozitiilor din Codul de procedura civila prin prisma dispozitiilor din regulamentul Uniunii Europene. (Decizia nr. 468 din 8 mai 2012 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.274 alin.1, 2 si 3 din Codul de procedura civila, publicata in Monitorul Oficial nr.524 din 27.07.2012) . / 267

Textele din Legea nr.85/2006, care constituie cadrul legal general in materia insolventei, stabilesc anumite masuri de protectie a debitorilor aflati in insolventa, respectiv suspendarea de drept a oricaror actiuni judiciare, extrajudiciare sau masuri de executare silita pentru realizarea creantelor asupra debitorului sau bunurilor sale incepand cu data deschiderii procedurii, precum si mentinerea contractelor in derulare la data deschiderii procedurii. Potrivit Regulamentului (CE) nr.1.346/2000 al Consiliului din 29 mai 2000 privind procedurile de insolventa, publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr.160 din 30 iunie 2000, cu modificarile ulterioare, este lasata la aprecierea statelor legiferarea privind conditiile pentru deschiderea, desfasurarea si inchiderea procedurii de insolventa, inclusiv stabilirea efectelor procedurii de insolventa asupra contractelor in derulare la care debitorul este parte. (Decizia nr. 342 din 24 septembrie 2013 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.36 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.66/2011 privind prevenirea, constatarea si sanctionarea neregulilor aparute in obtinerea si utilizarea fondurilor europene si/sau a fondurilor publice nationale aferente acestora, publicata in Monitorul Oficial nr. 669 din 31.10.2013) / 270

Capitolul IV

Aplicarea Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene / 279

Prevederile invocate din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, act distinct ca natura juridica de celelalte tratate internationale invocate, de principiu, sunt aplicabile in controlul de constitutionalitate in masura in care asigura, garanteaza si dezvolta prevederile constitutionale in materia drepturilor fundamentale, cu alte cuvinte, in masura in care nivelul lor de protectie este cel putin la nivelul normelor constitutionale in domeniul drepturilor omului. (Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010 referitoare la obiectia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor, publicata in Monitorul Oficial nr.433 din 28.06.2010) / 279

Prevederile Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene sunt aplicabile in controlul de constitutionalitate in masura in care asigura, garanteaza si dezvolta prevederile constitutionale in materia drepturilor fundamentale, cu alte cuvinte, in masura in care nivelul lor de protectie este cel putin la nivelul normelor constitutionale in domeniul drepturilor omului. Tinand cont ca dispozitiile art.1 din aceasta se refera la demnitatea umana, care este inviolabila, nu se poate sustine ca o sanctiune procedurala pecuniara aplicata de instanta conducatorului autoritatii publice in scopul asigurarii executarii unei hotarari judecatoresti - astfel cum prevede textul de lege criticat - ar afecta demnitatea umana a conducatorului autoritatii publice respective. (Decizia nr. 1479 din 8 noiembrie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art.24 alin.(2) din Legea contenciosului administrativ nr.554/2004, publicata in Monitorul Oficial nr.59 din 25.01.2012) / 291

In ceea ce priveste statele membre, din jurisprudenta Curtii de Justitie de la Luxemburg rezulta fara ambiguitate ca acestora le este impusa obligatia de a respecta drepturile fundamentale ale persoanei definite in cadrul Uniunii, in cazul in care pun in aplicare dreptul Uniunii. Curtea de Justitie a confirmat aceasta jurisprudenta in termenii urmatori: “In plus, trebuie reamintit faptul ca cerintele care decurg din protejarea drepturilor fundamentale in cadrul ordinii juridice comunitare obliga, de asemenea, statele membre atunci cand acestea pun in aplicare norme comunitare” (Hotararea din 13 aprilie 2000, pronuntata in Cauza C-292/97, paragraful 37). Bineinteles, aceasta norma, asa cum este consacrata in Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, se aplica in egala masura autoritatilor centrale si instantelor regionale sau locale, precum si organismelor publice in cazul in care pun in aplicare dreptul Uniunii. Prin urmare, statele membre trebuie, pe cat posibil, sa aplice aceste norme in conformitate cu aceste cerinte (Hotararea din 24 martie 1994 pronuntata in Cauza C-2/92 The Queen and Ministry of Agriculture, Fisheries and Food, ex parte Dennis Clifford Bostock, paragraful 16). (Decizia nr. 53 din 25 ianuarie 2012 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.30 alin.3 din Codul de procedura penala, precum si a dispozitiilor art.244-246, art.248 si 279 din Legea nr.297/2004 raportate la art.244 alin.(5) lit.a) pct.2 si lit.b) si alin.(7) lit.a) cu aplicarea art.276 lit.c) din Legea nr.297/2004 privind piata de capital, publicata in Monitorul Oficial nr.234 din 06.06.2012) / 296

In ceea ce priveste invocarea prevederilor cuprinse in Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, raportarea acestor prevederi cuprinse intr-un act avand aceeasi forta juridica ca si tratatele constitutive ale Uniunii Europene trebuie sa se faca la dispozitiile art.148 din Constitutie, iar nu la cele cuprinse in art.20 din Legea fundamentala, care se refera la tratatele internationale privind drepturile omului. (Decizia nr. 967 din 20 noiembrie 2012 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art.1 pct.11 si art.299 alin.11 din Codul de procedura civila, publicata in Monitorul Oficial nr.853 din 18.12.2012) / 312

Potrivit dispozitiilor art.41 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, dreptul la buna administrare semnifica dreptul oricarei persoane - cetatean al Uniunii Europene - “de a beneficia, in ce priveste problemele sale, de un tratament impartial, echitabil si intr-un termen rezonabil din partea institutiilor, organelor, oficiilor si agentiilor Uniunii”. Asadar, dreptul la buna administrare, astfel cum acesta este prevazut in Carta, poate fi invocat in relatia dintre cetatenii Uniunii Europene si institutiile, organele si agentiile Uniunii, cu privire la activitatea acestora din urma. (Decizia nr. 12 din 22 ianuarie 2013 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.6 alin.(4), art.10 alin.(2), art.15 alin.(5), art.17 alin.(1) lit.d) si e), art.88 alin.(1), art.91 si ale art.931 din Legea audiovizualului nr.504/2002, publicata in Monitorul Oficial nr.114 din 28.02.2013) / 317

Capitolul V

Transpunerea directivelor in dreptul intern / 330

Prin stabilirea unor reguli referitoare la circulatia pe drumurile publice, inclusiv privind impunerea obligatiei criticate pentru neconstitutionalitate in prezenta cauza, legiuitorul a urmarit si “(. ) ocrotirea vietii, integritatii corporale si a sanatatii persoanelor participante la trafic sau aflate in zona drumului public, protectia drepturilor si intereselor legitime ale persoanelor respectivei (. )”. De altfel, aceasta obligatie este in acord cu exigentele Uniunii Europene in materie, concretizate in prevederile Directivei Consiliului Uniunii Europene din 16 decembrie 1991, de apropiere a legislatiilor statelor membre privind utilizarea obligatorie a centurii de siguranta in vehiculele cu o capacitate mai mica de 3,5 tone (publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene L 373/26 din 31 decembrie 1991). (Decizia nr. 689 din 11 septembrie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art.36 alin.(1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, publicata in Monitorul Oficial nr.717 din 23.10.2007) / 330

Ordonanta Guvernului nr.15/2002 introduce tariful de utilizare a retelei de drumuri nationale din Romania pentru toate vehiculele inmatriculate si pentru toti utilizatorii romani si straini, structurat in functie de perioada de parcurs si stationare, incadrarea in clasa de emisii poluante, masa totala maxima autorizata si numarul de axe, dupa caz. Potrivit art.15, ordonanta transpune Directiva Parlamentului European si a Consiliului Uniunii Europene nr.62/1999/CE din 17 iunie 1999, cu privire la taxarea vehiculelor de transport marfa pentru utilizarea anumitor infrastructuri, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatii Europene nr.L187/42 din 20 iulie 1999, in ceea ce priveste tarifarea utilizarii infrastructurii de transport rutier. (Decizia nr. 782 din 20 septembrie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr.15/ 2002 privind introducerea tarifului de utilizare a retelei de drumuri nationale din Romania, publicata in Monitorul Oficial nr.736 din 31.10.2007) / 333

Obligatia instituita in sarcina conducatorilor de autovehicule si persoanelor care ocupa locuri prevazute prin constructie cu centuri sau dispozitive de siguranta ori omologate de a le utiliza reprezinta masuri de ordin legislativ menite sa asigure protejarea vietii, sanatatii si integritatii fizice a persoanelor, iar necesitatea impunerii unei astfel de obligatii a fost dovedita de studii care au relevat ca purtarea centurilor sau a dispozitivelor de siguranta reduce riscul producerii unor accidente mortale sau cu consecinte grave pe drumurile publice. Aceasta obligatie este in acord cu exigentele Uniunii Europene, concretizate in prevederile Directivei Consiliului Uniunii Europene din 16 decembrie 1991, de apropiere a legislatiilor statelor membre privind utilizarea obligatorie a centurii de siguranta in vehiculele cu o capacitate mai mica de 3,5 tone (publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene L 373/26 din 31 decembrie 1991). (Decizia nr. 1172 din 11 decembrie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.36 alin.(1), ale art.99 alin.(1) pct.8 si ale art.108 alin.(1) lit.a) pct.3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, publicata in Monitorul Oficial nr.54 din 23.01.2008) / 335

Curtea nu poate retine criticile referitoare la neconstitutionalitatea dispozitiilor art.25 alin.(1) din Legea nr.122/2006 privind azilul in Romania. Curtea constata ca legea amintita este rezultatul armonizarii legislatiei nationale cu prevederile aquis-ului comunitar in domeniul azilului si observa ca textul de lege criticat nu face altceva decat sa transpuna dispozitiile art.12 alin.(2) din Directiva Consiliului Uniunii Europene 2004/83/CE din 29 aprilie 2004 privind standardele minime referitoare la conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca resortisantii tarilor terte sau apatrizii pentru a putea beneficia de statutul de refugiat ori persoanele care, din alte motive, au nevoie de protectie internationala si referitoare la continutul protectiei acordate. (Decizia nr. 1033 din 9 octombrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art.23, art.25 alin.(1), art.26 alin.(1) si (2) pct.2 si 3 si art.63 din Legea nr.122/2006 privind azilul in Romania, publicata in Monitorul Oficial nr.757 din 10.11.2008) / 339

Indeplinirea obligatiei asumate de Romania fata de statele membre ale Uniunii Europene constand in transpunerea, pana la momentul aderarii, a tuturor directivelor comunitare in vigoare la data semnarii Tratatului de aderare poate fi considerata o situatie extraordinara a carei reglementare nu mai poate fi amanata, tinand cont de faptul ca, astfel cum se precizeaza in preambulul ordonantei, aceasta transpune in legislatia nationala prevederile Directivei 2000/35/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 29 iunie 2000 privind combaterea intarzierii platilor in tranzactiile comerciale. (Decizia nr. 1070 din 8 septembrie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.119/ 2007 privind masurile pentru combaterea intarzierii executarii obligatiilor de plata rezultate din  contracte  comerciale,  publicata  in  Monitorul  Oficial  nr.703  din 20.10.2009)  / 343

Limitarea exercitiului dreptului la viata intima si la secretul corespondentei si a libertatii de exprimare. Neconstitutionalitatea Legii nr.298/2008, ce transpunea in planul legislatiei nationale Directiva 2006/24/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 15 martie 2006 privind pastrarea datelor generate sau prelucrate in legatura cu furnizarea serviciilor de comunicatii electronice accesibile publicului sau de retele de comunicatii publice si de modificare a Directivei 2002/58/CE. (Decizia nr. 1258 din 8 octombrie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Legii nr.298/2008 privind retinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului sau de retele publice de comunicatii, precum si pentru modificarea Legii nr.506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal si protectia vietii private in sectorul comunicatiilor electronice, publicata in Monitorul Oficial nr.798 din 23.11.2009) / 346

Legiuitorul roman a adoptat aceleasi criterii de evaluare a unei casatorii in vederea stabilirii caracterului sau autentic sau conventional ca si cele prevazute in legislatia Uniunii Europene. Astfel, elementele enumerate in cuprinsul art.63 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.194/2002 au fost preluate integral din Rezolutia Consiliului Uniunii Europene din 4 decembrie 1997 cu privire la masurile ce pot fi adoptate pentru combaterea casatoriilor de convenienta (97/C 382/01), care se refera la casatoriile incheiate intre cetateni ai statelor membre sau rezidenti legali pe teritoriul acestora si persoane care au nationalitatea unui stat tert. In plus, art.35 din Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la libera circulatie si sedere pe teritoriul statelor membre pentru cetatenii Uniunii si membrii familiilor acestora, de modificare a Regulamentului (CEE) nr.1.612/68 si de abrogare a Directivelor 64/221/CEE, 68/360/CEE, 72/194/CEE, 73/148/CEE, 75/34/CEE, 75/35/ CEE, 90/364/CEE, 90/365/CEE si 93/96/CEE permite statelor membre ca, in caz de abuz de drept sau in caz de frauda. (Decizia nr. 432 din 15 aprilie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art.62 alin.(1) lit.a) pct.(iii), art.63 si 84 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.194/2002 privind regimul strainilor in Romania, publicata in Monitorul Oficial nr.361 din 02.06.2010) / 356

Textul de lege criticat nu face altceva decat sa transpuna la nivelul legislatiei nationale dispozitiile art.16 alin.(1) din Directiva Consiliului Uniunii Europene 2004/83/CE din 29 aprilie 2004 privind standardele minime referitoare la conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca resortisantii tarilor terte sau apatrizii pentru a putea beneficia de statutul de refugiat sau persoanele care, din alte motive, au nevoie de protectie internationala si referitoare la continutul protectiei acordate, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 304 din 30 septembrie 2004, potrivit carora „Un resortisant al unei tari terte sau un apatrid inceteaza sa mai poata beneficia de protectie subsidiara atunci cand circumstantele care au justificat acordarea unei astfel de protectii inceteaza sa existe sau au evoluat astfel incat protectia nu mai este necesara”. (Decizia nr. 631 din 12 mai 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art.99 din Legea nr.122/2006 privind azilul in Romania, publicata in Monitorul Oficial nr.536 din 29.07.2011)   / 362

Prin dispozitiile legale supuse controlului de constitutionalitate, sunt transpuse in dreptul intern prevederile art.5 referitoare la drepturile conferite de marca, cuprinse in Directiva 2008/95/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 22 octombrie 2008 de apropiere a legislatiilor statelor membre cu privire la marci (versiune codificata), publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) seria L nr.299 din 8 noiembrie 2008. (Decizia nr. 688 din 31 mai 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art.36 din Legea nr.84/1998 privind marcile si indicatiile geografice, publicata in Monitorul Oficial nr.537 din 29.07.2011) / 365

Textul criticat instituie obligatia societatilor de a depune, intr-un anumit termen, situatii financiare anuale sau alte acte la oficiul registrului comertului, sub sanctiunea unei posibile dizolvarii a societatii in cazurile in care aceasta obligatie nu este respectata. Aceste prevederi au fost adoptate pentru alinierea legislatiei romanesti la standardele impuse de acquis-ul comunitar in materia societatilor comerciale, obligatia privind publicitatea situatiilor financiare fiind prevazuta de art.2 alin.(1) lit.f) din Prima Directiva a Consiliului European nr.68/151/CEE din 9 martie 1968, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr.65 din 14 martie 1968. Potrivit acestor dispozitii, statele membre adopta masurile necesare pentru a asigura publicitatea obligatorie a situatiilor financiare ale societatilor comerciale, aferente fiecarui an, fara sa excepteze expres societatile cu raspundere limitata. Este de observat si faptul ca textul directivei mentionate nu face nicio diferenta intre societatile comerciale cu raspundere limitata si celelalte societati, chiar daca autorul exceptiei este nemultumit de faptul ca prevederile criticate obliga si societatile cu raspundere limitata sa depuna situatiile financiare. In cauza de fata, desi textul nu mai este in vigoare, fiind abrogat expres prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.37/2011, Curtea apreciaza ca la data cand era in vigoare nu incalca nici prevederile constitutionale invocate si nici Directiva Consiliului European nr.68/ 151/CEE din 9 martie 1968, astfel incat poate servi ca temei legal pentru actiunea formulata de Oficiul Registrului Comertului de pe langa Tribunalul Maramures impotriva autorului exceptiei. (Decizia nr. 879 din 30 iunie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.237 alin.(1) lit.b) din Legea nr.31/1990 privind societatile comerciale, publicata in Monitorul Oficial nr.673 din 21.09.2011) / 369

Obligatia instituita, prin textele de lege criticate, in sarcina conducatorilor de autovehicule de a utiliza si in timpul zilei luminile de intalnire, reprezinta o masura de ordin legislativ menita sa asigure protejarea vietii, sanatatii si integritatii fizice a persoanelor, iar necesitatea impunerii unei astfel de obligatii a fost dovedita de studii care au relevat ca folosirea luminilor de intalnire si in timpul zilei reduce riscul producerii unor accidente mortale sau cu consecinte grave pe drumurile publice. Aceasta obligatie este in acord cu exigentele Uniunii Europene, concretizate in prevederile Directivei 2008/89/CE a Comisiei din 24 septembrie 2008 de modificare, in scopul adaptarii sale la progresul tehnic, a Directivei 76/756/CEE a Consiliului referitoare la instalarea dispozitivelor de iluminat si de semnalizare luminoasa ale autovehiculelor si ale remorcilor acestora. (Decizia nr. 932 din 7 iulie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.44 alin.(2), art.99 alin.(2) si art.108 alin.(1) lit.a) pct.7 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, publicata in Monitorul Oficial nr.525 din 26.07.2011) / 372


Nici prevederile art.139 alin.(6) si (11) din Legea nr.8/1996 nu contravin textelor din Legea fundamentala invocate, observand ca acestea reprezinta, de asemenea, transpunerea la nivelul legislatiei nationale a reglementarii europene in domeniu, mai exact, a dispozitiilor art.7 alin.(1) din aceeasi Directiva 2004/48/CE a Parlamentului European si a Consiliului, care stabilesc ca “Inainte chiar de introducerea unei actiuni pe fond, statele membre se asigura ca autoritatile judecatoresti competente pot, la cererea unei parti care a prezentat dovezi in mod rezonabil accesibile si suficiente in sprijinul pretentiilor sale privind incalcarea drepturilor sale de proprietate intelectuala sau iminenta unei astfel de incalcari, sa ordone masuri provizorii rapide si eficiente pentru a conserva dovezile pertinente referitoare la incalcarea mentionata, sub rezerva asigurarii protectiei informatiilor confidentiale (...)”. (Decizia nr. 960 din 12 iulie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art.139 alin.(6) si (11) din Legea nr.8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, precum si a prevederilor art.9 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.100/2005 privind asigurarea respectarii drepturilor de proprietate industriala, publicata in Monitorul Oficial nr.668 din 20.09.2011) / 375

Textele de lege criticate sunt redactate intr-o maniera clara, lipsita de orice echivoc, de natura sa satisfaca cerinta predictibilitatii legii, invocata de autorul exceptiei. De altfel, acestea transpun in legislatia nationala prevederile Directivei 2004/83/CE a Consiliului Uniunii Europene din 29 aprilie 2004 privind standardele minime referitoare la conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca resortisantii tarilor terte sau apatrizii pentru a putea beneficia de statutul de refugiat sau persoanele care, din alte motive, au nevoie de protectie internationala, si referitoare la continutul protectiei acordate, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr.304 din 30 septembrie 2004. (Decizia nr. 1351 din 13 octombrie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art.25 alin.(1) lit.b) si alin.(2) si art.100 lit.b) din Legea nr.122/2006 privind azilul in Romania, publicata in Monitorul Oficial nr.869 din 09.12.2011)       379

Dispozitiile de lege criticate transpun in dreptul intern o reglementare secundara a Uniunii Europene, si anume o directiva, act obligatoriu care stabileste in sarcina statelor membre destinatare o obligatie de rezultat in ceea ce priveste transpunerea, obligatie care insa nu este de natura sa impiedice legiuitorul national sa reglementeze mai amplu, mai riguros sau mai detaliat domeniul vizat. Legiuitorul national este obligat insa sa efectueze aceasta operatiune in mod corect, in acord cu scopul si spiritul directivei europene transpuse care, in cazul de fata, vizeaza asigurarea unei mai eficiente protectii a consumatorilor. De altfel, pct.9 din preambulul Directivei 2008/48/CE prevede necesitatea de a asigura consumatorilor din Uniunea Europeana un nivel ridicat si echivalent de protectie a intereselor lor si de a crea o veritabila piata interna, recunoscand dreptul statelor membre de a mentine sau de a introduce, in anumite conditii, dispozitii legale nationale suplimentare. Interdictia adresata statelor membre, prin acelasi pct.9, de a mentine sau de a introduce alte dispozitii de drept intern decat cele prevazute de directiva nu se aplica decat in cazul dispozitiilor armonizate din directivA. Referitor la acest aspect, si anume la faptul daca legiuitorul delegat a afectat prin ordonanta de urgenta dispozitiile armonizate, Curtea mai retine ca instantele de judecata, impreuna cu CJUE, sunt singurele competente sa analizeze si sa constate neconcordanta dintre legislatia interna ce vizeaza transpunerea unei directive si dreptul Uniunii Europene. 

CUVANT INAINTE


In contextul actual, una dintre cele mai interesante discutii, jurisprudentiala si doctrinara, antrenand tribunalele constitutionale ale statelor membre al Uniunii Europene, vizeaza mecanismele de cooperare cu Curtea de Justitie a Uniunii Europene (in continuare „CJUE”), mai ales ca Tratatul de la Lisabona nu a creat un suprastat european. Mai mult, aplicarea de CJUE a Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, o garantie in plus de care beneficiaza cetatenii statelor membre ale Uniunii Europene, poate conduce la limitarea efectelor deciziilor curtilor constitutionale, prin efectele dreptului Uniunii Europene. 

Se poate vorbi despre cooperare sau despre confruntare intre tribunalele constitutionale ale statelor membre UE si Curtea de Justitie a Uniunii Europene? Cu privire la acest subiect exista mai multe curente de gandire, unul sustinand suprematia Constitutiei, inclusiv fata de dreptul Uniunii Europene, chiar daca accepta prioritatea de aplicare a acestuia din urma, in normele sale obligatorii, fata de toate celelalte norme din dreptul intern, iar altul prioritatea de aplicare sistematica si neconditionata a tuturor dispozitiilor din dreptul Uniunii Europene fata de toate normele din dreptul intern, inclusiv fata de constitutiile nationale. 

Unele jurisdictii constitutionale europene de traditie au ajuns, in anumite momente si contexte istorice, inclusiv la concluzia ca este de competenta lor sa efectueze controlul constitutionalitatii dreptului Uniunii Europene, integrat in ordinea juridica interna, in virtutea rolului lor de gardiene ale suprematiei legii fundamentale (spre exemplu, Tribunalul Constitutional din Germania).

Altele curti au acceptat insa un rol extrem de activ in aplicarea uniforma a dreptului Uniunii Europene, efectuand chiar si trimiteri preliminare la CJUE: instantele constitutionale din Belgia, Austria, Lituania, Italia, Spania, Franta, cel mai recent chiar Germania, unele dintre acestea dupa revirimente jurisprudentiale neasteptate. Curtea Constitutionala a Romaniei a fost mai rezervata, aliniindu-se tendintei statelor foste comuniste central si est-europene, devenite intre timp membre ale Uniunii Europene, aratand ca nu este nici legiuitor pozitiv si nici instanta judecatoreasca cu competenta de a interpreta si aplica dreptul european in litigiile ce antameaza drepturile subiective ale cetatenilor. 

Folosirea unei norme de drept european in cadrul controlului de constitutionalitate, ca norma interpusa celei de referinta implica, in temeiul art.148 alin.(2) si (4) din Constitutia Romaniei, o conditionalitate cumulativa: pe de o parte, aceasta norma sa fie suficient de clara, precisa si neechivoca prin ea insasi sau intelesul acesteia sa fi fost stabilit in mod clar, precis si neechivoc de Curtea de Justitie a Uniunii Europene si, pe de alta parte, norma trebuie sa se circumscrie unui anumit nivel de relevanta constitutionala, astfel incat continutul sau normativ sa sustina posibila incalcare de catre legea nationala a Constitutiei - unica norma directa de referinta in cadrul controlului de constitutionalitate. 

Intr-o atare ipoteza demersul Curtii Constitutionale este distinct de simpla aplicare si interpretare a legii, competenta ce apartine instantelor judecatoresti si autoritatilor administrative, sau de eventualele chestiuni ce tin de politica legislativa promovata de Parlament sau Guvern, dupa caz. Ramane la aprecierea Curtii Constitutionale aplicarea in cadrul controlului de constitutionalitate a hotararilor Curtii de Justitie a Uniunii Europene sau formularea de ea insasi de intrebari preliminare in vederea stabilirii continutului normei europene. O atare atitudine tine de cooperarea dintre instanta constitutionala nationala si cea europeana, precum si de dialogul judiciar dintre acestea, fara a se aduce in discutie aspecte ce tin de stabilirea unor ierarhii intre aceste instante. In cauza, desi intelesul normei europene a fost deslusit de Curtea de Justitie a Uniunii Europene, cerintele rezultate din aceasta hotarare nu au relevanta constitutionala, ele tinand mai degraba de obligatia legislativului de a edicta norme in sensul hotararilor Curtii de Justitie a Uniunii Europene, in caz contrar gasindu-si eventual aplicarea art.148 alin.(2) din Constitutia Romaniei. 

In principiu, nici Curtea Constitutionala a Romaniei nu respinge posibilitatea sesizarii Curtii de Justitie, insa, in interpretarea si aplicarea dreptului Unional, competentele sunt impartite intre instantele nationale (si autoritatile administrative) si Curtea de Justitie, iar Curtea Constitutionala nu interpreteaza dreptul Uniunii. Pentru instanta constitutionala, norma de referinta este Constitutia, recurgerea la mecanismul trimiterii preliminare putand fi avuta in vedere in ipoteza in care norma europeana de interpretat are relevanta constitutionala, iar aceeasi norma are efect direct sau constituie act clarificat.

Lucrarea de fata reuneste, intr-un demers singular, jurisprudenta relevanta a Curtii Constitutionale din Romania cu referire la dreptul Uniunii Europene, din nefericire nu prea numeroasa, fapt scuzabil din punct de vedere istoric, Curtea Constitutionala fiind realmente sufocata pana in 20123 prin invocarea abuziva a exceptiei de neconstitutionalitate, tocmai pentru a se tergiversa judecarea anumitor litigii, in special cele penale antrenand infractiuni de coruptie, insa deosebit de interesanta ca obiect de studiu, chiar daca, spre exemplu, pana la sfarsitul anului 2013, numarul hotararilor CJUE invocate in motivarea deciziilor Curtii Constitutionale din Romania a fost extrem de redus (doar 45), indiferent de utilizarea lor ca argument de autoritate, de circumstanta, ca simpla trimitere ori in context impropriu.

Proiectul a fost sustinut de Asociatia Romana de Drept si Afaceri Europene (ARDAE).

Dragos Calin, judecator, Curtea de Apel Bucuresti

Daca doresti sa iti exprimi parerea despre acest produs poti adauga un review.

Review-ul a fost trimis cu succes.

Suport clienti Luni - Vineri intre 8.00 - 16.00

0745 200 718 0745 200 357 comenzi@editurauniversitara.ro

Compara produse

Trebuie sa mai adaugi cel putin un produs pentru a compara produse.

A fost adaugat la favorite!

A fost sters din favorite!