ISBN: 978-973-749-782-6
Publisher year: 2009
Edition: I
Pages: 200
Publisher: Editura Universitara
Author: Daniela Crăciun
Ganduri despre sunete
DownloadAceastă carte adună între coperÅ£ile sale rodul unor preocupări materializate de-a lungul mai multor ani în articole ÅŸi eseuri, unele dintre ele prezentate în cadrul sesiunilor de comunicări ÅŸtiinÅ£ifice ale Universităţii NaÅ£ionale de Muzică din BucureÅŸti, altele gândite pentru acest volum. Având iniÅ£ial un alt scop decât cel de a fi reunite într-o carte, articolele nu evidenÅ£iază o unitate sistemică ci doar una datorată preocupărilor autoarei; inerentele reiterări ale unor idei nu fac decât să confirme aceste preocupări.
Subiectele abordate se coagulează în jurul a trei zone de interes: muzica dedicată pianului, pedagogie pianistică ÅŸi, nu în cele din urmă, consecinÅ£ele generate în plan muzical de întâlnirea a două spaÅ£ii culturale: Occident ÅŸi Orient. La baza acestor preocupări a existat dorinÅ£a de căutare a unui posibil răspuns pentru întrebările: ce interpretăm ÅŸi cum interpretăm.
Prima zonă este configurată de articole ce aduc în atenÅ£ia cititorului opusuri pianistice (Tablourile dintr-o expoziÅ£ie de Modest Moussorgski, Sonatele pentru pian de Brahms sau Avântulde Schumann, piese interpretate ÅŸi de autoare), privite dintr-o perspectivă analitică, prin abordarea unui anumit aspect structural. Având un limbaj preponderent teoretic ele răspund întrebării ce interpretăm ÅŸi se adresează celor integraÅ£i fenomenului muzical. AceleiaÅŸi categorii îi aparÅ£in articolele dedicate unor pianiÅŸti atinÅŸi de aripa geniului, Sviatoslav Richter ÅŸi Dinu Lipatti, a căror contribuÅ£ie la arta interpretativă pianistică este una de excepÅ£ie. Încercarea de a pătrunde discret în misterul ÅŸi magia acestor personalităţi, mai mult pentru a ne lăsa impregnaÅ£i de aura lor decât din dorinÅ£a de a descifra misterul geniului, poate deschide însă o fereastră către acel cum interpretăm.
Compozitorii în creaÅ£ia cărora pianul a ocupat un loc important (Bach, Mendelssohn-Bartholdy, Claude Debussy, Darius Milhaud) fac obiectul unor rânduri care încearcă o privire integratoare a creaÅ£iei pianistice în cadrul mai larg al întregii creaÅ£ii a autorului, dacă ne referim la articolul aniversar al cărui subiect este creaÅ£ia lui Mendelssohn Bartholdy; o abordare dominant estetică vom regăsi în articolele ce au ca centru de interes limbajul muzical debussyst ÅŸi cel definitoriu pentru creaÅ£ia pianistică a lui Milhaud ÅŸi una istorică, în determinarea punÅ£ilor stabilite la distanţă între cantorul din Leipzig, J.S.Bach ÅŸi confraÅ£ii săi de breaslă. Răspunsurile căutate în aceste articole, de astă dată dintr-o perspectivă istorică ÅŸi estetică, privesc aceeaÅŸi întrebare: ceinterpretăm.
Preocuparea pentru actul pedagogic, cel care ar trebui să devoaleze „celuilalt” secretele lui cuminterpretăm, este concretizată în acest volum prin articolele dedicate unor personalităţi de înaltă Å£inută morală ÅŸi profesională, care au pus bazele ÅŸcolii româneÅŸti de pian ÅŸi au influenÅ£at decisiv evoluÅ£ia acesteia: domniÅŸoarele Florica Musicescu ÅŸi ConstanÅ£a Erbiceanu.
Un loc important ca zonă de interes îl ocupă articolele ce au ca subiect întâlnirea dintre Occident ÅŸi Orient, ca fenomen de interculturalitate manifestat în arta sunetelor. Această nouă direcÅ£ie, evidentă astăzi prin globalizare, a fost anticipată în muzică încă de la sfârÅŸitul secolului al XIX-lea ÅŸi începutul secolului XX. Ea a generat mutaÅ£ii importante în gândirea muzicală occidentală; dacă în Europa drumul deschis de către compozitorul francez Claude Debussy avea să fie urmat de Olivier Messiaen ÅŸi explorat într-o altă dimensiune de Giancinto Scelsi, în America, civilizaÅ£ie eteroclită prin definiÅ£ie, sinteza dintre gândirea muzicală occidentală ÅŸi cea orientală amprentează creaÅ£ia unei întregi pleiade de compozitori. Departe de o abordare exhaustivă a acestui fenomen, care ar putea fi dezvoltat ulterior, demersul de faţă încearcă o surprindere a vectorilor importanÅ£i ce îl definesc.
În cele din urmă, pe un alt palier, cu o componentă personală mai puternică, două eseuri dedicate lui George Enescu ÅŸi Constantin BrâncuÅŸi. Ce caută BrâncuÅŸi în Gânduri despre sunete, poate fi o întrebare firească. El rămâne pentru autoare cel care a surprins chintesenÅ£a sufletului românesc ÅŸi universal, esenÅ£a sculpturii sale fiind deopotrivă o esenţă muzicală: Coloana infinitului, Sărutul, Pasărea, Oul, Poarta, cântă ÅŸi încântă precum muzica lui Bach.
Prefaţă / 7
Sviatoslav Richter - ultimul senior al pianului / 10
Richter despre Richter / 15
Richter despre muzică / 27
J. S. Bach – mitul eternei reîntoarceri / 41
F. Mendelssohn Bartholdy: pianist, dirijor, compozitor / 47
Sonatele pentru pian de Johannes Brahms / 58
Modest Moussorgski – Suita Tablouri dintr-o expoziÅ£ie. Promenada ca simbol ÅŸi principiu structurator / 67
Schumann - Auschwung. Consideraţii despre ritmul formei şi forma ritmului / 74
Coordonatele universului sonor debussyst: nuanţa şi sugestia / 82
Claude Debussy. InfluenÅ£e extrem-orientale în creaÅ£ia pentru pian / 90
Claude Debussy şi şcoala naţională spaniolă: consonanţe şi interferenţe / 98
Dimensiuni extrem-orientale în creaÅ£ia lui Olivier Messiaen / 105
Giancinto Scelsi – Orient ÅŸi Occident / 115
Aspecte orientale în creaÅ£ia compozitorilor americani Charles Yves, Henry Cowell, Colin McPhee, Harry Parch, John Cage ÅŸi Lou Harrison / 137
Darius Milhaud: particularităţi ale limbajului muzical în creaÅ£ia pentru pian / 152
Florica Musicescu. Note inedite / 161
DomniÅŸoarele ConstanÅ£a Erbiceanu ÅŸi Florica Musicescu, două vieÅ£i dedicate muzicii ÅŸi ÅŸcolii pianistice româneÅŸti / 169
Gânduri despre Dinu Lipatti. MeditaÅ£ii asupra ideii de geniu / 180
Ipostazele acvaticului în tripticul simfonic La Mer de Claude Debussy ÅŸi în poemul simfonic Vox Maris de George Enescu / 185
Pe urmele lui George Enescu / 190
Omagiu lui Constantin BrâncuÅŸi / 193
Bibliografie / 197
Customer Support Monday - Friday, between 8.00 - 16.00
0745 200 718 0745 200 357 comenzi@editurauniversitara.ro