Individuality and identity structures. Dynamics of self

A scrie despre un concept atat de vehiculat, dar atat de putin inteles, a reprezentat o adevarata provocare pe care mi-am asumat-o inca de cand am introdus in teza de doctorat o parte importanta a textului prezentat in aceasta lucrare.

Multumesc doamnei Dr. Cornelia Guja care a avut incredere in demersurile mele, m-a incurajat in continuarea cautarilor personale si in utilizarea teoriei interfetelor. Multumiri aduc si unor personalitati ale psihologiei si medicinei romanesti care mi-au fost aproape si m-au orientat sau ambitionat in perioada cercetarilor doctorale si postdoctorale: Academician Constantin Balaceanu-Stolnici, Prof. univ. dr. Ioan-Bradu Iamandescu, Prof. univ. dr. Mihai Golu, Dr. Cristiana Glavce, Prof. univ. dr. Dumitru Constantin-Dulcan, precum si colegului meu, Dr. Ovidiu Brazdau, din dialogurile noastre nascandu-se noi idei despre sine si constiinta.     

Intr-o perioada de mai bine de zece ani am studiat si observat aproape fara intrerupere diverse abordari ale sinelui, forme de explicare ale acestui concept atat de vast, ca si neajunsurile unora dintre abordarile urmarite, incercand totodata o integrare a teoriilor despre sine si o operationalizare a acestei parti fundamentale a psihismului uman. Unul dintre aspectele frapante din toata aceasta perioada a fost acela al constatarii unei mari confuzii intre conceptele de sine si eu, confuzie preluata si accentuata de diversi autori in multe lucrari de specialitate.

Operationalizarea conceptului studiat a fost insotita de surpriza identificarii aspectelor multiple ale sinelui, dintre care am retinut sapte pe care le-am integrat sistemic ₅ si le-am denumit structuri de identitate: sinele fizic, sinele familial, sinele social, sinele profesional, sinele cultural, stima de sine si comportamentul fata de sine.

Daca primele sase structuri de identitate enumerate mai sus se pot regasi in diverse lucrari de specialitate (niciodata insa toate si de putine ori mai mult de trei), comportamentul fata de sine nu este studiat ca atare in nici o abordare teoretica sau empirica. Majoritatea studiilor despre sine merg pana la a analiza stima de sine si se opresc. 

Comportamentul fata de sine reprezinta rezultatul dinamicii celorlalte structuri de identitate si el poate fi prevazut daca intelegem si urmarim variatiile sistemului structurilor de identitate. Daca psihologia are ca obiectiv fundamental studiul comportamentului uman, atunci teoria propusa in aceasta lucrare nu face decat sa inlesneasca atingerea acestui deziderat.

Consideram ca studierea sinelui nu ar trebui sa se limiteze la o teorie sau alta, nici macar la un domeniu stiintific sau altul, ci ar trebui realizata eclectic, transdisciplinar si interdisciplinar, iar aceasta lucrare poate fi considerata ca un punct de pornire in acest demers. Prezentarea succinta a abordarilor sinelui in psihanaliza, psihologie analitica, behaviorism, cognitivism, gestaltism sau umanism este completata cu prezentarea unor aspecte de neuropsihologie a constiintei de sine, a conceptului de sine din punct de vedere medical, dar si a abordarii culturale si antropologice a sinelui.

Speram ca lucrarea sa fie de un real folos tuturor practicienilor in psihologie, dar si colegilor medici, antropologi, specialisti in educatie sau filozofi.

PREFATA/5

CAPITOLUL I

SINELE - DELIMITARI CONCEPTUALE /9

1.1. Sinele – concept si incadrare generala /9

1.2. Acceptiuni ale sinelui. Aspecte teoretice. Notiunea de self-concept/         11

1.3. Abordarea sinelui in psihologia introspectionista/23

1.3.1.Sigmund Freud despre explicarea fenomenelor psihice/29

1.3.2.Carl Gustav Jung despre conceptul de sine /34

1.3.3.O teorie a sinelui in psihodinamica post-freudiana/40

1.4. Conceptul de sine in behaviorism/44

1.5. Sinele in psihologia gestaltista/52

1.6. Psihologia umanista despre conceptul de sine /54

1.7. Psihologia transpersonala si notiunea de sine/65

1.8. O incercare de pozitionare a sinelui in teoriile cognitiviste/  73

1.9. Constiinta de sine: date neuropsihologice/75

1.10.Tipuri posibile de sine/77

1.11.Sinele si individualitatea/78

1.12.Aspecte spiritual-religioase ale sinelui /80

1.13.Implinirea sinelui. Programarea /87

CAPITOLUL II

STRUCTURI DE IDENTITATE/90

2.1. Delimitari conceptuale /90

2.2. Abordari psihologice ale identitatii/93

2.3. Structurile de identitate – interfete intre individualitatea psihica si mediu/96

2.4. Rol, sine si identitate/99

2.5. Ontogeneza si dezvoltarea sinelui/103

2.5.1. Adolescenta si structurarea identitatii /106

2.5.2. Structurile de identitate la varsta a III-a /110

CAPITOLUL III.

INVESTIGATII EXPERIMENTALE ASUPRA STRUCTURILOR DE IDENTITATE /114

3.1. Inventarul Structurilor de Identitate (ISI) – descriere/ 118

3.2. Analize grafice si comentarii /120

3.3. Indicele de masa corporala (IMC) si variatia identitatii fizice si a comportamentului fatA de sine/126

3.4. Corelatii psiho-antropologice (categorii de varsta, sex, domiciliu - urban/rural - educatie, nivel de stres)/132

3.5. Abordarea structurilor de identitate la intersectia medicinei, psihologiei si antropologiei /135

3.6. Ipoteze psihodinamice in etiologia si evolutia bolii cardio-vasculare /143

3.7. Stresul si perturbarea echilibrului psihosomatic /159

3.8. Deformari cognitive de rationament. Disonanta cognitiva. Raspunsul la stres prin autoprogramare /169

3.9. Sinele ca si concept psiho-cultural. Sinele cultural si identitatea culturala /177

3.10.Tipare comportamentale dezadaptative rezultate din interactiunea factorilor genetici si sociali /181

3.11.Studii psiho-antropologice. Variabilitatea stresului si a tulburarilor afective in functie de varsta si sex, reflectata in cercetari experimentale /186

CONCLUZII /189

BIBLIOGRAFIE/194