COMMERCIAL LAW. Legislation. Doctrine. Jurisprudence

Lucrarea de fata a fost elaborata cu scopul de a oferi in primul rand studentilor de la facultatile de drept şi de la facultatile de ştiinte economice un material de studiu cat mai complet privind „dreptul comercial“. Materialul prezentat se impune şi ca un instrument de lucru util practicienilor din domeniul juridic şi economic, prin imbinarea aspectelor teoretice cu cele practice, privitoare la materia comerciala, domeniu de maxima actualitate.

Prezenta lucrare reprezinta o varianta actualizata a primei editii, publicata in anul 2009.

Noutatile acestei editii privesc reglementarea unitara a raporturilor de drept privat in conditiile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, lege care a abrogat Codul comercial.

In trecut, delimitarea raporturilor comerciale de raporturile civile avea la baza conceptul de fapte de comert (art. 3 C.com.) şi a celui de comerciant (art. 7 C.com.).

In prezent, delimitarea raporturilor comerciale de cele civile are la baza conceptul de intreprindere şi cel de profesionist (art.3 C.civ.).

Forma juridica de desfaşurare a unei activitati cu caracter profesional este intreprinderea.   

Definitia data de  Codul civil exploatarii unei intreprinderi are caracter general şi priveşte orice activitate organizata indiferent de natura şi scopul acesteia.

Pentru a caracteriza o intreprindere trebuie sa avem in vedere obiectul ei de activitate şi scopul activitatii.

In cazul in care o intreprindere desfaşoara o activitate economica (comerciala) in scopul obtinerii unui profit inseamna ca este o intreprindere economica (comerciala).

Daca intreprinderea are ca obiect o activitate neeconomica şi nu urmareşte obtinerea profitului atunci ea este o intreprindere civila. 

Profesionistul care exploateaza o intreprindere economica (comerciala) are calitatea de comerciant. In acest sens art. 8 alin.(1) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil prevede ca notiunea de profesionist prevazuta la art. 3 C.civ. include categoriile de comerciant, intreprinzator, operator economic, precum şi orice alte persoane autorizate sa desfaşoare activitati economice sau profesionale, astfel cum aceste notiuni sunt prevazute de lege, la data intrarii in vigoare a Codului civil. Profesionistul comerciant care exploateaza o intreprindere economica (comerciala) savarşeşte acte juridice, fapte juridice şi operatiuni economice care pot fi calificate drept acte juridice comerciale intrucat obiectul de activitate al intreprinderii economice (comerciale) este activitatea comerciala al carui scop este obtinerea unui profit. Regimul juridic al acestor acte este cel prevazut de Codul civil şi legile speciale.

Problematica complexa a dreptului comercial este analizata in cadrul celor opt capitole, pornindu-se de la aspectele generale privind ramura de drept comercial, ca ramura a dreptului privat, continuandu-se cu materia comerciala, respectiv cu intreprinderea economica (comerciala), subiectele de drept comercial, comerciantii profesionişti care exploateaza o intreprindere economica (comerciala),fondul de comert, societatile privind activitatea comerciala, procedurile de prevenire a insolventei şi de insolventa, contractele privind activitatea comerciala şi titlurile de credit. 

Lucrarea cuprinde prezentarea ampla şi deosebit de utila a societatilor privind activitatea comerciala respectiv constituirea, functionarea, modificarea, reorganizarea şi incetarea existentei societatilor. Legea nr. 31/1990 in forma modificata prin Legea nr. 76/2012 pentru punerea in aplicare a Codului de procedura civila (Legea nr. 134/2010), dispune potrivit art. 77 folosirea terminologiei „societate/societati” in locul celei initiale de „societate comerciala/societati comerciale”. Titlul initial al Legii nr. 31/1990, a fost modificat in „Legea societatilor”.

Pentru a identifica societatile reglementate de Legea nr. 31/1990 trebuie sa avem in vedere obiectul de activitate al societatii in cauza.

Consideram ca, societatile reglementate de Legea nr. 31/1990, reprezinta forma juridica de exploatare a unei intreprinderi economice (comerciale) in conditiile art. 3 C.civ.

Obiectul de activitate al societatilor reglementate de Legea nr. 31/1990 este prevazut la art. 8 alin.(2) din Legea nr. 71/2011 „activitati de productie, comert sau prestari de servicii” denumite traditional activitati comerciale.

In conditiile actualei reglementari legale pentru a individualiza societatile reglementate de Legea nr. 31/1990 trebuie folosita denumirea de „societati privind activitatea comerciala”, astfel cum am intitulat Capitolul V al lucrarii de fata.

In capitolul VI, ne referim la procedurile de prevenire a insolventei şi de insolventa care contine aspecte de detaliu privind conditiile necesare pentru aplicarea acestora, organele care le aplica, participantii la procedurile de prevenire a insolventei şi de insolventa, efectele deschiderii procedurilor etc. in lumina reglementarii actuale a acestei institutii a dreptului comercial roman potrivit Legii nr. 85/2014.

Intrucat activitatea agentilor economici se materializeaza in acte juridice comerciale, in principal in contracte care sunt izvoare de obligatii, un loc aparte in lucrare il ocupa contractele privind activitatea comerciala, prezentate in capitolul VII.

Ultimul capitol al lucrarii este consacrat problematicii titlurilor de credit pentru rolul pe care-l au ca mijloc de plata şi de garantie in relatiile de colaborare dintre profesioniştii  comercianti. Şi aceasta problematica tine cont de modificarile şi completarile aduse legislatiei in materie prin: Legea nr. 76/2012 pentru punerea in aplicare a C.pr.civ. şi respectiv Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind  Codul penal. 

Lucrarea contine şi un set de teste-grila pentru verificarea cunoştintelor in domeniul dreptului comercial, de catre cei interesati.

Prin intregul continut de idei şi prin forma de prezentare, dorim ca lucrarea de fata sa fie de un real folos celor carora le este adresata.

Autorii