Tracking orders Individuals / Sales:0745 200 718 / 0745 200 357 Orders Legal entities: 0721 722 783

Editura Universitara Glacis piedmont of Putna and Trotus. Geomorphological study

ISBN: 978-606-591-743-9

DOI: 10.5682/9786065917439

Publisher year: 2013

Edition: I

Pages: 299

Publisher: Editura Universitara

Author: Florina Folea Tatu

Product Code: 9786065917439 Do you need help? 0745 200 718 / 0745 200 357
  • Download (1)
  • More details
  • Content
  • Authors
  • Reviews (0)
  • Glacisul piemontan dintre Putna si Trotus. Studiu geomorfologic

    Download

Unitatea geografica numita „glacis piemontan” sau „campie de glacis” la exteriorul Subcarpatilor Vrancei a fost in ultimele decenii separata ca o unitate aparte, individualizata pe contactul dintre un ansamblu morfologic aflat in ridicare in vest si altul in coborare in est. In cele mai multe studii care vizeaza Campia Romana sau Subcarpatii, acesta era neglijat sau i se acorda o insemnatate locala, fiind atasat la una din unitatile vecine. Se nesocoteste adesea rolul distinct pe care aceasta unitate l-a avut in Pleistocen superior-Holocen intr-un spatiu in care se interferau doua tendinte neotectonice distincte impuse de subductia activa dinspre sud-est. Este un areal de legatura si de dobandire a unui echilibru relativ concretizat in trepte si nivele acumulative, ale caror trasaturi se modifica spre est si sud-est dar si spre contactul cu dealurile subcarpatice, unde adesea se racordeaza cu terase. Desi, despre cele doua mari unitati – dealurile subcarpatice si campia din est – s-au scris multe lucrari, informatiile privitoare la glacisurile acumulative sunt reduse si aceasta poate dintr-un simplu motiv, ca ele nu ofereau nimic spectaculos care sa conduca la explicatii, mai ales evolutive, iesite din comun. In realitate descifrarea sistemului evolutiv de la Curbura Carpatilor nu poate fi realizat decat printr-o adanca analiza a ceea ce exista ca depozite si forme intre Subcarpati si Siret. Dar toate acestea necesita cateva conditii si anume: o foarte buna documentare geologica si geomorfologica a regiunii Carpato-pontice dar si a unor lucrari fundamentale din domeniu; o atenta si completa analiza a depozitelor prezentate in diverse studii de specialitate in baza carora sa ajungi la raportari cu evolutia Carpatilor, dealurilor, avanfosei etc; cartari amanuntite, putem spune de finete, in tot ansamblul glacisurilor cu corelari in Subcarpati; intocmirea unui material ilustrativ adecvat problematicii etc. Parcurgerea filelor acestei carti ne-a confirmat ca ele au fost indeplinite si ca autoarea ei constituie un tanar geomorfolog pentru care, pe de o parte teoria si terenul se imbina intr-un sistem de munca unitar, bine structurat, iar pe de alta parte, ca scrierea unei astfel de lucrari impune analize, sinteze partiale si finale, argumentari pe masura. Dansa este un cadru didactic cu rezultate deosebite la Departamentul de Geomorfologie-Pedologie-Geomatica in cadrul caruia a participat activ la rezolvarea problemelor care s-au impus in programe ale centrelor de cercetare, axate pe realizarea de harti geomorfologice ale Romaniei la scari mari, degradari de teren si potentialul balneo-turistic, in cercetari, cartografieri si multiplicari de finete prin sisteme computerizate. Activitatile desfasurate in spatiul abordat de subiectul tezei de doctorat, urmarit de altfel si anterior incadrarii la aceasta forma de specializare 

s-au concretizat in observatii si cartari intr-un spatiu mult mai larg decat cel al lucrarii, in intocmirea unui material ilustrativ corespunzator, stiintific dar si ca tinuta cartografica distincta, in comunicarea la diverse intruniri de rang national si international (Congresul Carpato-balcanic de la Baile Herculane, la simpozionul Romano-Turc de la Izmir, Bucuresti, Zeytinli, Galati, Antalya, Franco-Roman de la Lille, Bucuresti, la colocviile Asociatiei Geomorfologilor din Romania, Sesiunea anuala a Facultatii de Geografie etc.). Peste tot interventiile sale s-au bucurat de aprecieri deosebite.

Lucrarea de fata insumeaza 300 pagini de text la care se adauga o bogata lista bibliografica cu titluri, dominant de geomorfologie. Intregul volum de informatii a fost structurat in cadrul mai multor capitole care se inscriu intr-o succesiune adecvata unui studiu de acest tip. S-au avut in vedere asigurarea unitatii problemelor analizate, o buna structurare si ierarhizare valorica a lor. Pe ansamblu, suntem in fata unei lucrari originale, bazata pe o cercetare atenta pe teren si pe o interpretare corecta a datelor din literatura (indeosebi geologice si statistice). Remarcam corelatiile multiple, inscrise intr-un teritoriu larg care depaseste cu mult pe cel dedicat studiului. In fiecare capitol sunt multe contributii care ridica atat valoarea teoretica cat si pe cea practica, intr-un spatiu regional atat de complex dar si dificil de inteles daca nu detii o baza clara de idei genetico-evolutive.

Gruparea problemelor abordate conduce firesc la doua sectiuni distincte.

Prima sectiune include capitole ce au rol nu numai introductiv, traditional ci si de cladire a unei baze teoretice pe care s-a axat intreaga desfasurare a demonstratiei genetico-evolutive. Remarcam cateva directii absolut necesare pentru stabilirea din start a locului genetic pe care il are aceasta unitate, intre tipurile de relief limitrofe. Se insista pe ideea producerii aici a unor acumulari groase de pietrisuri si nisipuri, care n-au favorizat individualizarea de campii si podisuri piemontane, desi subsidenta a fost extrem de activa. Doar in Holocen, pe masura ridicarii active a intregului ansamblu al ”Curburii” si a slabirii lasarii acumulative s-a ajuns la crearea de campii de glacis largi intre Putna si Buzau si a unei fasii de glacisuri piemontane intre Putna si Trotus. De asemenea, autoarea puncteaza trasaturile semnificative de natura structurala, tectonica si litofaciala in arealul unitatilor care intra in contact (cu precadere pe intervalul Sarmatian-Actual) si realizeaza specificul evolutiei paleogeografice.

In urmatoare sectiune a lucrarii (peste 85% din studiu) autoarea se axeaza pe trei grupari de probleme geomorfologice distincte, dar absolut corelabile. Astfel, se impune o analiza detaliata morfografica si morfometrica in care sunt prezentate caracteristicile interfluviilor, vailor (cu accent pe sistemul de drenaj), versantilor ca reflectare directa a fragmentarii orizontale si verticale impusa de evolutia regiunii in Holocen (sustinuta de ilustratie convingatoare, atat prin valori cat si prin maniera de reprezentare) si care indica o diferentiere neta a potentialului energetic global, parametru insemnat in morfodinamica actuala.

Aceasta baza si datele din cartari au condus-o la prezentarea treptelor morfogenetice specifice (terase, lunci) cu indicarea desfasurarii structurii, evolutiei si a racordarii cu trepte din spatiile limitrofe (trecerea lor in Subcarpati, in campie si pe generatii de vai). Intre reprezentarile cartografice se impune harta geomorfologica generala prin cuprinsul valoros bazata in totalitate pe cartari si masuratori in teren.

Ultima grupare de probleme este destinata morfodinamicii actuale si impactului acesteia asupra sistemului de mediu. Sunt analizati factorii care impun un potential morfodinamic diversificat pentru diferite moduri de asociere a proceselor de versant si de albie ce conduc la accelerarea sau restrictionarea unor procese pe maluri, dar mai ales in albii. Acesti factori sunt: alcatuirea petrografica care desi pare omogena, local inregistreaza multe diferente, mai ales prin alcatuire si alternante, ce impune un grad variat de rezistenta a pantei; influenta directa sau indirecta produsa de impunerea a doua categorii de declivitate; unele elemente ce definesc factorul climatic precum tipurile de precipitatii, dinamica, volumul de apa si repartitia acestora in timp; specificul scurgerii net diferita de ceea ce se inregistreaza la Siret, Trotus, pe de o parte si Putna si raurile alohtone, pe de alta parte; si nu, in ultimul rand, rolul utilizarii terenurilor.

Sunt contributii valoroase prin aprecierile cantitative si evolutive referitoare la pluviodenudare, torentialitate, procese gravitationale (indeosebi alunecari si prabusiri), procese de albie (diferentiate ca amploare si efecte pe generatii), prin delimitarea suprafetelor care se preteaza la o anumita evolutie rezultata din asocierea factorilor generatori cu conditiile potentiale, prin sublinierea locului pe care aceste procese il au in evolutia peisajului si in consecintele asupra spatiului locuibil, terenurilor agricole, cailor de comunicatie etc.

Regionarea morfodinamica din finalul lucrarii poate fi considerata o adevarata chintesenta, nu numai a activitatii profunde realizata pe teren, a tratarii unitare din punct de vedere geomorfologic, dar si a hartii cu valori practice aparte (se insista pe expunerea la risc a terenurilor).

Deci, suntem in prezenta unei lucrari profunde, cu o mare incarcatura teoretica si practica aplicata la un spatiu redus ca extindere, dar extrem de complex ca geneza si evolutie. Exista o foarte bogata ilustrare bazata pe o incarcatura informationala deosebita, pe insusirea unei metodologii adecvata exprimarii optime a adevarurilor geografice si geomorfologice.

Toate acestea ne conduc la a o recomanda atat specialistilor geografi, naturalisti, celor care au in vedere lucrari de organizare si sintetizare a spatiului, dar si studentilor, profesorilor nu numai pentru cunoasterea unei regiuni ce constituie un sector ”cheie” in descifrarea evolutiei reliefului dintr-un areal de contact evident, ci si pentru a urmari multe aspecte de realizare metodologica si ilustrativa.

 Prof.univ.dr. Mihai IELENICZ

INTRODUCERE /11

 CAPITOLUL I. PIEMONTURILE SI GLACISURILE PERISUBCARPATICE – UNITATI DE TRANZITIE /13

1.1. Piemont, glacis piemontan, campie de glacis – unitati de tranzitie si    convergenta. Definirea termenilor/13

1.2. Formarea, evolutia si diversificarea regionala a piemonturilor si glacisurilor pericarpatice/18

 CAPITOLUL II. GLACISUL PIEMONTAN DINTRE PUTNA SI TROTUS - UNITATE DISTINCTA LA CURBURA CARPATILOR /21

2.1. Pozitia geografica, limite si raportul cu unitatile vecine/21

2.2. Denumirea regiunii si cunoasterea in literatura de specialitate /26

2.3. Caracteristici generale ale reliefului/29

 CAPITOLUL III. ELEMENTE GEOLOGICE /32

3.1. Pozitionarea structural-evolutiva a regiunii analizate/32

3.2. Stratigrafia formatiunilor depuse in Sarmatian-Holocen in zona externa a avanfosei/39

3.3. Tectonica si principalele etape paleogeografice importante /46 

 CAPITOLUL IV. CARACTERISTICI MORFOGRAFICE SI MORFOMETRICE /49

4.1. Structura morfografica/49

      4.1.1. Sistemul de interfluvii/49

      4.1.2. Sistemul de vai/59

      4.1.3. Ierarhizarea retelei de vai/64

      4.1.4.  Sistemul versantilor/70

4.2. Structura morfometrica/75

      4.2.1. Hipsometria/75

      4.2.2.  Adancimea fragmentarii reliefului /82

      4.2.3. Densitatea fragmentarii reliefului/85

      4.2.4.  Geodeclivitatea/87

      4.2.5. Expozitia versantilor si diferentieri energetice/90 

      4.2.6.  Curbura/93

 CAPITOLUL V. TREPTE MORFOGENETICE MAJORE. FORME

DEFINITORII ALE RELIEFULUI /96

5.1. Platourile Glacisului piemontan/97

5.2. Terasele raurilor /101

5.3. Luncile si albiile minore. /125

 

CAPITOLUL VI. MODELAREA ACTUALA A RELIEFULUI /133

6.1. Potentialul morfodinamic/133

      6.1.1.  Factorii geologici – factori de diferentiere regionala. /134

      6.1.2. Relieful – suportul desfasurarii proceselor geomorfologice actuale/140

      6.1.3. Factorii climatici /143

      6.1.4. Specificul regimului scurgerii /148

      6.1.5. Vegetatia si modul de utilizare a terenurilor /158

      6.1.6. Activitatea antropica/165

6.2. Procese geomorfologice actuale si forme rezultate /169

      6.2.1. Procese hidrodinamice de versant/170

                6.2.1.1. Pluviodenudarea si eroziunea in suprafata/170

                6.2.1.2. Siroirea si ravenarea/172

                6.2.1.3.Torentii si procesele torentiale/187

                6.2.1.4. Procesele de albie/206

                6.2.1.5. Eroziunea prin ravenare si fluvio- torentialitate/216

      6.2.2. Procese gravitationale de versant/250

                6.2.2.1. Alunecarile de teren/252

                6.2.2.2. Prabusirile/272

6.3. Regionare morfodinamica/275

      6.3.1. Suprafete in care predomina procesele de eroziune in suprafata/275

      6.3.2. Suprafete afectate predominant de procese fluvio-torentiale/276

      6.3.3. Suprafete afectate de procesele de ravenare/277

      6.3.4. Suprafete afectate predominant de procese de alunecare/278

      6.3.5. Suprafete afectate predominant de procese fluviatile/279

      6.3.6. Suprafete cu procese geomorfologice reduse/280

 CAPITOLUL VII. HARTA EXPUNERII TERENURILOR LA RISC /282

 

 CONCLUZII /287

 BIBLIOGRAFIE /290

Florina Folea Tatu

She attended and graduated from University College Mapping (Department of Geography ) between 1993-1996 , Faculty of Geography, Geomorphology , Soil Science Specialization (University of Bucharest) 1994-1998 ; Master studies - Geography, Geomorphology dynamic specialization environmental land (1998-1999) , doctoral studies at the Faculty of Geography , University of Bucharest under the guidance of Prof. Nicolae Popescu and Prof. Michael Ielenicz , in 2007 became Doctor of Natural Sciences , Area - Geography ( Thesis title - " Glacis piedmont of Putna and Trotus . Geomorphological study " ) . In 2006 she attended a specialization in Project Management Research - Development (Academy of Economic Studies ) , and in 2011-2012 completed the teacher training program - Developing specific skills designing and implementing training programs in technology distance education ( MECTS - Project Management Unit External Financing ) .

Since 2000 professor at the Faculty of Geography , Department of Geomorphology , Soil Science , Geomatics , University of Bucharest (2000-2002 - Assistant , 2002-2007 - Assistant , 2007 -present - Lecturer ) . Courses taught: physical- geographical mapping , drawing , writing mapping technique , tourist regions of Earth , Romanian Relief , relief Earth ; systems and graphical map representations of the territory , and research methodology and soil geomorphological mapping , Geomorphology , Physical Geography of Romania; climatic Geomorphology .
Geomorphology is a member of the Association of Romania in 1998 the Society of Geography in Romania since 1998 , member of the management team of the Faculty of Geography for Distance Learning - 1999 , Member of the Board of the Faculty of Geography in 2008.

She has published as author and co-author books, scientific articles , maps, popular , practice guidelines , in total 33 appearances .

She participated in 16 international scientific conferences , 26 national scientific meetings , participated in the organizing committee of seven national and international symposia and 9 was part of research teams in 7 research projects. In the period 2010-2012 was Project Director University of Bucharest partner 7 in - POSDRU/57/1.3/S/32629 Operational Programme Human Resources Development 2007-2013 , Key Area of ​​Intervention 1.3 " Developing human resources in education and training " Title: " Training of teachers in school education to career development opportunities . "

If you want to express your opinion about this product you can add a review.

The review was sent successfully.

Customer Support Monday - Friday, between 8.00 - 16.00

0745 200 718 0745 200 357 comenzi@editurauniversitara.ro

Compara produse

You must add at least one product to compare products.

Was added to wishlist!

Was removed from wishlist!