Notions of meteorology

Intotdeauna, aparitia unei noi lucrari, constituie un prilej de emulatie, producerea de cunostinte noi reprezentand esenta activitatii universitare, exprimand astfel, o treapta superioara de redare a unor fapte, evenimente, adica, un deziderat de aducere la zi, a unui fond de creatie.

Cei doi autori si-au propus realizarea unei carti de meteorologie, mobilizandu-si astfel, resursele de inspiratie, de vointa si de timp. Dar in acelasi timp, cei doi, si-au asumat si un risc posibil, dat fiind intervalul de timp, in care s-a realizat lucrarea de fata. Metodologia proprie, de investigare si interpretare a proceselor si fenomenelor atmosferice, demon­streaza faptul ca, autorii sunt stapani pe instrumentele muncii lor, reusind sa inchege un volum al textului, bine argumentat si corect redactat. Este o lucrare raportata la prezent, la schimbarile ce au loc in reteaua meteoro­logica de stat, la dotarea statiilor meteorologice cu aparatura de ultima gene­ratie. Ea se adreseaza celor pasionati de meteorologie si nu numai, fiind un instrument de lucru la indemana cercetarii spatiului aerian, celor care au nevoie de cunostinte meteoro­logice, pentru a explica o serie de fenomene ce au loc in atmosfera terestra.

Lucrarea elaborata de cei doi, este perfectibila, insa, ea atesta atasament si profunzime, fata de stiinta numita meteorologie, ea dorind sa ofere cititorului o intelegere corecta a principalelor probleme de specialitate. S-a apelat la o abordare explicativ-descriptiva, tocmai pentru a facilita intelegerea si aprofundarea unui proces fizic, care se produce in atmosfera. Lucrarea reflecta si conceptia integralista a autorilor de a cunoaste cat mai mult, despre latura aplicativa a meteorologiei, ea purtand cititorul prin treptele cunoasterii, incepand cu metodologia efectuarii observatiilor si, ajungand pana la detalii ce vizeaza, geneza formatiunilor barice.

Conchidem, apreciind ca aceasta prima lucrare a celor doi autori, are un pregnant caracter stiintific, metodologic si practic, constituind un indreptar util si absolut necesar, pentru oricine care doreste sa cunoasca, o parte din ,,secretele” meteorologiei.
 

Lect. univ. dr. Adrian Tiscovschi
Facultatea de Geografie
Universitatea din Bucuresti

Prefata / 5

Cuprins  / 7


Capitolul I: Observarea atmosferei  / 11
1.  Atmosfera terestra / 11
     1.1.Importanta atmosferei / 11
     1.2.Formarea atmosferei terestre / 11
     1.3. Structura atmosferei / 16
2.  Statii meteorologice / 17
     2.1.   Modalitati de observare ale atmosferei / 17
                         2.1.1. Metoda observarii directe / 17
                         2.1.2. Metoda observarii indirecte / 20
3.  Calitatea si reprezentivitatea datelor de observatii / 21
4.  Temperatura  / 25
5.  Presiunea atmosferica / 30
     5.1.   Masurarea presiunii atmosferice / 34
6.  Vantul / 36
      6.1.  Metode alternative / 19
7.  Umezeala aerului / 40
     7.1.   Determinarea umezelii  aerului / 42
8.  Precipitatii atmosferice / 45
     8.1.   Metode de masurare cantitatilor de precipitatii / 46
     8.2.   Recorduri de precipitatii  / 48
     8.3.   Mecanisme de formare a precipitatiilor in nori / 48
9.  Radarul meteorologic / 50
10. Satelitii meteorologici / 52

Capitolul II: Meteorologie generala  / 57
11.  Masele de aer / 57
       11.1.  Masa arctica / 61
       11.2.  Masa de aer care provine din zona Atlanticului / 61
       11.3.  Masa de aer cu origine asupra latitudinilor medii ale Campiei Ruse si Siberiei de Vest / 61
       11.4.  Masa de aer de origine subecuatoriala / 61
12. Fronturile atmosferice / 62
       12.1. Frontul rece de ordinul I / 62
       12.2.  Frontul rece de ordinul II / 64
       12.3.  Frontul cald / 65
       12.4.  Frontul oclus / 66
                12.4.1.  Frontul oclus cu caracter cald / 67
                12.4.2.  Frontul oclus cu caracter rece / 67
14.Formele barice / 68
       14.1.  Principalele forme barice / 70
                14.1.1.  Ciclonul / 70
                14.1.2.  Anticiclonul / 72
       14.2.  Formele barice secundare / 73
                14.2.1.  Talvegul depresionar / 73
                14.2.2.  Dorsala anticiclonica / 74
                14.2.3.  Saua barica / 75
15.Vantul / 76
       15.1.  Vanturi regionale / 77
                15.1.1.  Crivatul / 77
                15.1.2.  Cosava / 80
                15.1.3.  Foehn / 82
       15.2.  Vanturile locale / 83
                15.2.1.  Briza de mare / 83
                15.2.2.  Briza continentala / 84
                15.2.3.  Briza montana / 84
16.  Norii   /  86
       16.1.  Reprezentarea schematica a principalelor genuri de nori / 87
                16.1.1.  Cirrus / 87
                16.1.2.  Cirrocumulus / 88
                16.1.3.  Cirrostratus / 89
                16.1.2.  Altocumulus / 90
                16.1.4.  Altostratus / 91
                16.1.5.  Nimbostratus / 92
                16.1.6.  Stratocumulus / 93
                16.1.7.  Stratus / 94
                16.1.8.  Cumulus / 95
                16.1.9. Cumulonimbus / 96
       16.2. Nori orografici / 98
17.  Ceata / 99
       17.1.  Ceata de radiatie / 100
       17.2.  Ceata de advectie / 103

Bibliografie  / 106