Moral and religious sensitivity of adolescence

23,11 Lei

ISBN: 978-606-591-202-1

Publisher year: 2011

Edition: I

Pages: 372

Publisher: Editura Universitară

Author: Daniel Sorin Duţă

Unavailable at the moment
Product Code: SKU-991 Do you need help? 0745 200 718 / 0745 200 357
Add to wishlist Request information
  • Description
  • Download
  • More details
  • Where to find it
  • Authors
  • Reviews (0)

Man is a created being who bears the genesis and develop values ​​and at the same time that selected and guided by values.

Specificity values ​​of human existence arises, then they internalize the various specific ways, become his own. Man in selectivity is guided by values ​​when is forced to choose between several coordinates that offers a range of possibilities.

Inserted values ​​have the power to lead us in every place and time in a way that consciously or unconsciously, in crucial moments of life and ordinary situations, everyday, less important.

Childhood primary values ​​are determined by the needs and situational factors or affinities that are gradually internalized values ​​are a teenager and are in a concentrated and stable. Values ​​of the family, school and society remained at the same level of importance.

Quality inserted values ​​influence identity construction that has an important role in personality development. Accumulated life experience and desire to assert teenagers are making endeavors to develop superficial judgments made by the generalization of particular cases or even individual known.

Stages of transition from one type of society to another completely different reorganization is characterized by noticeable amounts depending on the importance of time and place.

If the current transition, moral and religious values ​​tend to be tinted current democracy and pragmatism.

Among all age groups, young people, teenagers in particular, is, psychologically speaking, the most vulnerable to these social changes. They are primarily influenced by these changes and are first willing to adopt new models Parvin them directly or through the media. This lag time and speed of adjustment of the process of insertion of values, they may conflict with adults who are resistant to change, being, in their view, an impediment to their tendencies towards independence and self-assertion against the new criteria valorisation. Adolescents in conflict with educators (parents, teachers) that are constantly criticize them.

Interaction between individuals based model are three basic needs: inclusion, control and affection that developed during childhood through interaction with adults (Golu, 2003 p 252).

  • Sensibilitatea moral-religioasa a adolescentei

    Download

Lucrarea Domnului Duţă Daniel abordează o problemă de interes major pentru psihologia socială aplicată, aceea a modului cum percep, cum trăiesc şi cum transpun în comportamentul lor elevii adolescenţi valorile morale şi religioase.
Prin natura sa, tema comportă o abordare interdisciplinară, bazată pe operări conceptuale în plan psihologic, sociologic, etic, filozofic și religios, deoarece valorile, în general, cele morale și religioase, în special, sunt constructe multidimensionale, obiectiv – subiective, în care sunt fixate experiențe individuale, de grup și colective. 
Lucrarea se compune din două mari părţi. Partea teoretică este consacrată discutării unei mari diversităţi de aspecte privind specificul adolescenţei: natura, esenţa şi funcţiile valorilor a această vârstă, modul cum funcţionează valorile la nivelul personalităţii adolescentului şi cum poate fi optimizat acest proces.
Autorul caracterizează pe larg, în primul capitol, perioada adolescenţei, insistând asupra periodizării ei, asupra relaţionării interpersonale şi a învăţării sociale în microgrupurile de adolescenţi, asupra diferitelor tipuri de atitudini ale adolescentului faţă de sine, faţă de şcoală şi societate, faţă de religie. Caracterizările sunt făcute corect, în concordanţă cu datele din literatura de specialitate, ele arătând că doctorandul s-a documentat pe îndelete, consultând o bibliografie reprezentativă în legătură cu tema.
Analiza teoretică continuă în capitolul al doilea, în care este disecată amănunţit problematica valorilor morale şi religioase, proiectată pe un anumit fundal sociocultural şi văzute din perspectiva internalizării şi asimilării lor de către adolescenţi.
În cel de-al treilea capitol, ultimul din partea teoretică, autorul evidenţiază unele particularităţi ale comunicării morale şi religioase, ca mecanism de transmitere şi perpetuare a acestor categorii de valori şi arată în ce constă semnificaţia limbajului moral şi religios.
În urma parcurgerii acestei părţi teoretice, rămânem cu o imagine clar conturată asupra dinamicii şi conflictualităţii vârstei adolescentine, pe parcursul căreia se petrec transformări accentuate – de ordin intelectual, afectiv şi comportamental – care, când îl aproprie, când îl depărtează pe adolescent de lumea valorilor autentice. Este o mișcare contradictorie, în zig – zag cu momente de criză, care are finalmente ca, efect, accesul și aderența adolescenților la spațiul normativ al valorilor morale și religioase, și implicit socializarea lor la un nivel calitativ superior.
Partea a doua a lucrării, alcătuită din mai multe capitole, cuprinde cercetări concrete privind inserţia valorilor moral-religioase în mentalitatea adolescenţilor. Cercetarea a fost concepută a se derula potrivit unui model de investigaţie eşalonat pe două etape; cercetarea exploratorie și cercetarea constatativă. Sunt descrise cu acurateţe scopurile şi obiectivele fiecărei etape, loturile de subiecţi, metodologia de cercetare. 
Foarte important a părut a fi, în acest context, momentul de explorare prealabilă, orientativă, care, printr-o abordare preponderent calitativă, bazată pe tehnica focus-grupurilor, a condus la delimitarea principalelor constructe valorice – valori morale, religioase şi valori mixte (moral-religioase) – şi la construirea instrumentului de bază al cercetării propriu-zise, Inventarul de valori, destinat să măsoare modul cum evaluează subiecții importanța principalelor valori morale și religioase, identificate în urma analizei de conținut a comunicărilor din cadrul focus – grupurilor. Demersul de construcție a instrumentului a inclus evaluări prin proba experților, iar pentru testarea consistenței interne a instrumentului s-a folosit coeficientul cronbach.
Cercetarea constativă, care formează substanţa capitolului al VII-lea, având ponderea cea mai mare în lucrare, a fost ghidată de un set de ipoteze de lucru, care, în esenţă se referă la următoarele: există o interdependenţă între nivelul dezvoltării unor factori de personalitate şi nivelul însuşirii valorilor moral-religioase; subiecţii cu un nivel ridicat al celor trei categorii de valori vor prezenta tendinţe internaliste în ceea ce priveşte locul controlului; există o corelaţie pozitivă între nivelul dezvoltării celor trei categorii de valori şi scorurile obţinute la factorul „scala existenţială”; orientarea confesională sau nonconfesională a instituţiei de învăţământ influenţează atitudinea adolescenţilor faţă de cele trei categorii de valori; fetele se disting printr-o interiorizare mai puternică a valorilor; mediul rezidenţial al adolescenţilor le influenţează atitudinea faţă de cele trei categorii de valori.
Pentru atingerea obiectivelor propuse şi verificarea ipotezelor emise, autorul a utilizat o metodologie complexă, cuprinzând probe diagnostice de personalitate, preluate din literatura de specialitate şi instrumentul de concepţie proprie - Inventarul de valori. S-a lucrat cu un lot reprezentativ de adolescenți 442 de subiecți, selectați atât din mediul urban cât și din mediul rural și repartizați echilibrat după criteriul sexului.
Rezultatele privind atitudinile adolescenţilor faţă de valori şi modul cum corelează acestea cu factorii de personalitate sunt prezentate analitic, tabelar şi grafic şi interpretate cantitativ şi calitativ, determinându-se cu meticulozitate semnificaţia statistică a diferenţei dintre nivelurile la care se situează diverse valori în opinia subiecţilor. Se constată că, la adolescenţi, valorile cel mai bine reprezentate sunt valorile morale, iar dintre acestea, sinceritatea şi prietenia. Din categoria celor moral-religioase, cel mai bine plasată este fericirea, și din categoria celor religioase „Dumnezeu” şi „credinţa”. Cel mai slab reprezentate sunt hărnicia, sacrificiul, modestia (valori morale), altruismul şi toleranţa (valori moral-religioase), pocăinţa (valoare religioasă). Explicaţia pe care o propune autorul, ca fundament al acestei diferenţieri, prin trimitere, pe de o parte, la modelul valoric predominant promovat de societatea de astăzi şi care acordă mai multă importanţă valorilor instrumentale în detrimentul celor relaţionale, şi, pe de altă parte, la incompletitudinea maturizării socio-afective şi etice a adolescentului, ni se pare plauzibilă.
Raportând cele trei categorii de valori la factorii de personalitate, depistaţi în urma măsurătorilor diagnostice – deschidere, agreabilitate, conştiinţă – autorul găseşte că nu există diferenţe semnificative între nivelul dezvoltării valorilor morale şi primii doi factori de personalitate, dar că există diferenţe semnificative statistic între subiecţii cu un nivel scăzut şi cei cu un nivel ridicat al valorilor morale în ceea ce priveşte factorul „conştiinţă”, mai ales în ceea ce priveşte faţetele „simţul datoriei” şi „căutarea succesului”; cei cu un nivel ridicat şi-au interiorizat într-o măsură mai mare valorile morale şi, în consecinţă, sunt mai reflexivi şi apţi să-şi controleze pulsiunile. Cu toate acestea, se constată că unele componente ale primilor doi factori, cum ar fi, de exemplu, altruismul, creativitatea, sensibilitatea, sunt influenţaţi de nivelul valorilor morale. 
În ceea ce priveşte valorile moral-religioase, se constată diferenţe semnificative statistic între nivelul acestora şi primii doi factori de personalitate – deschidere şi agreabilitate – traduse în faptul că subiecţii cu un nivel mai ridicat al acestor valori sunt mai deschişi faţă de diverse experienţe, sunt curioşi şi interesaţi de ceea ce se întâmplă în jurul lor, preferă noutatea, sunt dispuşi să-şi îmbogăţească trăirile, au o etică orientată către ceilalţi. Ei prezintă o bună interiorizare a valorilor moral-religioase, sunt prosociali, altruişti, preocupaţi de binele altora, generoşi şi dispuşi să ajute. În sfârşit, în ceea ce priveşte valorile religioase, se constată că nu există diferenţe semnificative între nivelul acestora şi factorul de personalitate „deschidere”, luat în ansamblu, ceea ce s-ar putea explica, după autor, prin faptul că valorile religioase, implementate prin mecanismul tradiţiilor şi obiceiurilor, devin nişte stereotipuri, au un impact mai redus asupra funcţionării actuale a unor atitudini personale, cum sunt conştiinciozitatea, ordinea, simţul datoriei, căutarea reuşitei, autodisciplina. 
În mod surprinzător, nu apar diferenţe semnificative statistic între nivelul scăzut sau ridicat al celor trei categorii de valori şi astfel de factori ai scalei existenţiale cum sunt responsabilitatea, autodepăşirea şi libertatea, iar valorile, îndeosebi cele religioase, par a nu influenţa semnificativ perspectiva individului asupra propriei persoane, capacitatea de a lua singur decizii, disponibilitatea de a se angaja în acţiuni. 
Urmărind în continuare relaţia dintre cele trei tipuri de valori şi o serie de variabile obiective, cum sunt tipul instituţiei de învăţământ, sexul şi mediul de provenienţă al subiecţilor, autorul constată că există diferenţe semnificative între subiecţii care urmează un liceu confesional şi cei care urmează un liceu de stat în ceea ce priveşte factorul total valori moral-religioase şi valori religioase; cei din prima categorie au un nivel semnificativ mai ridicat decât al celor din categoria a doua. Cele două variabile se condiţionează şi se potenţează reciproc: existenţa unor valori moral-religioase şi religioase interiorizate influenţează alegerea unei instituţii de învăţământ confesional, iar aceasta lucrează cu programe educaţionale care consolidează valorile religioase. Fetele sunt mai normative şi mai conformiste, mai dispuse să facă alegeri dezirabile social, au o preocupare mai mult pentru domeniul religios, au o sensibilitate crescută faţă de domeniul emoţional al valorilor, în timp ce băieţii sunt mai pragmatici, mai non-conformişti, mai înclinaţi către latura utilitară a valorilor. Nu există diferenţe semnificative între subiecţi din mediul rural şi cei din mediul urban în ceea ce priveşte factorul total valori morale şi valori moral-religioase. În schimb, asemenea diferenţe există în raport cu valorile religioase, cei din mediul rural având un nivel ridicat al acestor valori, fapt ce este corect explicit de autor prin invocarea specificului comunităţii; subiecţii din mediul rural sunt mai înclinaţi spre religiozitate, caracteristică favorabilă interiorizării valorilor religioase, ca factor spiritual unificator.
Toate aceste constatări oferă o imagine veridică şi plauzibilă asupra complexului valoric propriu vârstei adolescentine, imagine obţinută printr-o radiografiere foarte exactă, practicată în profunzime, cu instrumente de psihodiagnoză socială adecvate, care au permis a se surprinde atât anumite permanenţe ale universului valoric moral şi religios al adolescenţilor, cât şi elementele de schimbare şi adaptare induse de vârstă şi de diverşi factori de personalitate. S-a creat, astfel, terenul propice pentru investigarea, în continuare, a evoluţiei valorilor morale şi religioase, sub impactul unui program de intervenţie formativ-educaţionale. 
Nu apar însă efecte de evoluţie semnificative la nivelul valorilor religioase. Ceea ce s-ar datora, după opinia autorului, faptului că, cel puţin la vârsta adolescenţei, sistemul valorilor religioase nu este deschis raţionamentelor, dezbaterilor şi reconsiderărilor, fiind asimilate prin intermediul tradiţiilor, comunitare – fenomen care are mare stabilitate în timp. 
Privită în ansamblu, lucrarea domnului Daniel Duţă ne apare ca o încercare reuşită de explorare a unui domeniu extrem de fin şi de sensibil, cum este cel al valorilor moral-religioase, aflat în plin proces de cristalizare la o vârstă cu multe probleme de învăţare, adaptare şi socializare, cum este adolescenţa. 
Deşi problematica acestor valori este dificil de abordat riguros experimental şi de cuantificat prin măsurători matematice exacte, autorul a făcut efortul lăudabil de a concepe un proiect de cercetare flexibil şi rezonabil din punct de vedere psihologic şi psihosocial pentru a se apropia de acest fenomen,  fără să-l denatureze. El a utilizat un instrument de investigaţie propriu, „Inventarul de valori”, cu care i-a testat şi retestat pe subiecţi, efectuând o radiografiere în profunzime a structurilor dinamice ale universului moral-valoric al adolescenţilor, cu notele lui caracteristice, constante şi schimbătoare, cu contradicţiile şi conflictele lui interne. 
Domnul Duţă vine spre psihologie dinspre teologie, el reuşind ca, pe parcursul anilor să acumuleze o foarte bună pregătire teoretică şi practică în domeniul psihologiei sociale şi educaţionale, să îmbine viziunea de teolog cu cea de psiholog, dobândind competenţa necesară pentru a aborda această problemă de mare complexitate, care vizează fațetele schimbătoare ale lumii valorilor la vârsta adolescenței.
Lucrarea sa dispune de o bază bibliografică adecvată, atent selecţionată, pe care autorul dovedeşte că a consultat-o în mod real, ştiind să se folosească de  ea pentru a-şi fundamenta teoretic demersul de cercetare. El dovedeşte, de asemenea, priceperea de a opera cu metodele proprii psihologiei sociale, obţinând date relevante cu privire la particularităţile modului cum percep, cum trăiesc şi cum evaluează adolescenţii valorile morale şi religioase. 
Toate acestea conferă lucrării Domnului Duță atributul de a fi o contribuţie importantă, deopotrivă teoretică şi aplicativă, la studiul psihologic al problematicii valorilor. Ceea ce ne face să nutrim convingerea că va fi primită favorabil și citită cu interes de cei preocupați de cunoașterea și optimizarea aspectelor și dimensiunilor psihologice și etice ale personalității adolescentului. 

 

Prof. univ. dr. Pantelimon Golu

Daniel Sorin Duţă

write a review


Customer Support Monday - Friday, between 8.00 - 16.00

0745 200 718 0745 200 357 comenzi@editurauniversitara.ro
close

Compare

You must add at least one product to compare products.

close

Was added to wishlist!

Was removed from wishlist!