ISBN: 978-606-28-0003-1
DOI: 10.5682/9786062800031
Publisher year: 2014
Edition: I
Pages: 191
Publisher: Editura Universitara
Author: Beatrice Blohorn-Brenneur
MEDIEREA PENTRU TOTI. TEORIA SI PRACTICA MEDIERII
DownloadFără a ne cunoaÈ™te unii pe alÈ›ii, avem uneori imagini despre persoane, profesii, instituÈ›ii (…) pe care le numim reprezentări. Aceste reprezentări ne vin în minte atunci când nu se vorbeÈ™te despre dl. X., dna Y…. Dar È™i atunci când nu se vorbeÈ™te despre muncitori, funcÈ›ionari, contabili, patroni, infirmieri, mediatori, avocaÈ›i, magistraÈ›i… Câteodată chiar, când întâlnim un muncitor, un patron, un infirmier, prejudecățile noastre funcÈ›ionează ca un filtru: îl vom vedea mai degrabă pe acesta decât realitatea celuilalt. Mai rău: în această cercetare a adevărului se întâmplă chiar ca profesionistul însuÈ™i să caute uneori a se conforma cu imaginea presupusă de public.
Or, aceeaÈ™i persoană se poate descoperi foarte diferit în cadrul său profesional È™i în alt context: amical, familial etc. Persoana formează un tot.
Béatrice Blohorn-Brenneur este magistrat. Eu am întâlnit-o la diverse conferinÈ›e referitoare la mediere. De departe, bineînÈ›eles, ca orice ființă umană, nu am scăpat acestor proiecÈ›ii asupra profesiei. Chiar după 15 ani de activitate, în faÈ›a a sute de magistraÈ›i în cadrul formării continue la École nationale de la magistrature, mi-am păstrat imaginea prestabilită a magistratului: sobru, serios, grav, chiar pretenÈ›ios uneori, situându-se deasupra unor implicări, sigur pe piedestalul său, simÈ›indu-se poate chiar superior celorlalÈ›i.
Foarte repede, Béatrice Blohorn-Brenneur m-a interesat mult, pentru că persoana sensibilă a magistratului mi-a apărut în spatele imaginii profesiei sale.
La fel, relaÈ›ionarea cu mai mult de o mie cinci sute de avocaÈ›i întâlniÈ›i în cadrul formării cu privire la mediere, m-a făcut să-i cunosc prin prisma legăturilor amicale, în afara funcÈ›iei. Am descoperit atunci magistraÈ›i È™i avocaÈ›i care, departe de a fi înfumuraÈ›i, erau modeÈ™ti, în căutarea unei certitudini în cunoaÈ™terea subtilităților, relaÈ›iilor umane, sursă a numeroase conflicte pe care le conduseseră, conciliaseră sau judecaseră.
Aceste cunoștințe nu le-au fost transmise la cursurile pentru formarea lor profesională inițială.
De la formarea juridică la formarea pentru mediere
Ce am aflat despre formarea profesională generală în domeniul juridic?
Aceasta este foarte aprofundată È™i tinde să formeze avocatul sau magistratul care ascultă părÈ›ile (sau ia cunoÈ™tință de conÈ›inutul unui dosar), să găsească, în spatele cuvintelor, textul de lege care îi va permite să definească cine ar avea dreptate È™i cine nu.
Meritul dreptului este acela de a propune un cadru de referință, atât în relaÈ›iile private, pentru a permite exercitarea libertăților, cât È™i în ceea ce priveÈ™te ordinea publică, obligatorie. Dar dreptul nu poate reglementa totul:
Această listă, care ar putea fi mult mai lungă, lasă să se întrevadă spaÈ›ii imense din ceea ce se prezintă cotidianul È™i căruia, luat singur, dreptul nu-i răspunde decât parÈ›ial. În plus, ne întâlnim cu cazuri de alegere între două răspunsuri:
permis/interzis, pe drept/pe nedrept, conform/neconform.
Atunci când aria soluÈ›iilor ia în consideraÈ›ie particularitatea cauzei, se oferă multiple combinaÈ›ii pentru a rezolva „pe unul sau pe altul”, cu posibilități variate în timp, în spaÈ›iu, materiale sau despăgubiri băneÈ™ti, reguli la care să se supună, garanÈ›ii.
Este ceea ce fac persoanele când vorbesc unele cu altele sau stabilesc proiecte È™i soluÈ›ii. Dar acestea pot, de asemenea, să frâneze, să blocheze sau să atace identitatea celuilalt în cadrul conflictului. Ce dorim deci să se înÈ›eleagă?
Toate acestea reprezintă ceea ce autorul a înÈ›eles pe deplin pe parcursul exercitării funcÈ›iilor sale. Béatrice Blohorn-Brenneur a căutat, prin cunoaÈ™terea umană È™i, în particular, prin cunoaÈ™terea comunicării umane, tot ceea ce putea fi complementar cunoÈ™tinÈ›elor sale juridice. A cercetat È™i s-a format. A învățat È™i a pus în practică ascultarea justiÈ›iabilului. A invitat persoanele aflate în conflict să vorbească È™i să explice, în mod egal, să se asculte fără să se atace. Le-a sugerat deseori să o facă cu sprijinul unei persoane din afară, capabilă să vegheze în mod particular la acest lucru: o terță persoană de încredere, un mediator, care să urmărească explicaÈ›ii reciproce, pentru a avansa spre o soluÈ›ie durabilă.
Deschiderea față de ideea de mediere și față de limitele sale
Cel ce va citi această carte îÈ™i va spune: „în fond, este de bun-simÈ›”. Da, un bun-simÈ› care sigur a dispărut la naÈ™terea unui litigiu, a unui conflict… atunci când aveam cea mai mare nevoie de bun simÈ›.
Utilizarea unui limbaj al soluÈ›ionării diferendelor (schimbarea în profunzime, în bine a ceea ce este conflict, pentru o decizie mai bună) este ceea ce autoarea ne reaminteÈ™te aici. În mod cert, există limite: minciună, perversitate, ameninÈ›are, rea-credință…, toate există. Uneori, acestea se pot explicita prin mediere: ce a determinat în trecut să se ajungă la această rea-credință sau la aceste amenințări? „Se explică”, acesta este cuvântul determinant.
Uneori, pare ca nicio parte să nu fi avut dorinÈ›a de a se înÈ›elege. Uneori chiar, în complexitatea personalității noastre umane pare să fi dorit, mai degrabă, să-i facă rău celuilalt, să-l distrugă, să-l condamne, să-l zdrobească. Din fericire, sistemul judiciar È™i magistratul sunt acolo È™i veghează. SancÈ›ionarea, luarea deciziei sunt remediile, acolo unde negocierea È™i medierea È™i-au arătat limitele.
Au fost încercate cu adevărat toate posibilitățile înainte de a merge în justiÈ›ie sau de a se ajunge la un război?
Dacă, pentru întregul conflict ce părea că durează, fiecare parte încerca, mai întâi, înainte de a merge în justiÈ›ie:
De unde, această carte, scoasă în urma diverselor cursuri È›inute de autoare. ÎnÈ›elegem, aÈ™adar, în plus față de elementele practice, o parte juridică, o cunoaÈ™tere a textelor trecute È™i prezente care pun în lumină:
Autoarea transmite ceea ce chiar ea a învățat, a aplicat È™i a observat referitor la efectele acestor modele de vorbire È™i de relaÈ›ionare. Aceste constatări le-a făcut È™i pentru alÈ›ii, pentru aplicarea unei culturi a medierii în lumea conflictelor.
O cultură a medierii într-o lume a conflictelor.
Aceasta este ideea.
Aceasta vi se transmite.
MulÈ›umesc Béatrice Blohorn-Brenneur!
Prof.univ.dr. Jacques Salzer, Universitatea Paris Dauphine (1974-2004)
PREFAȚĂ /11
CAPITOLUL I. Conflictul /17
Conflictul și rolul său /17
Diversele tipuri de conflicte /18
CAPITOLUL II. Modalitățile de soluționare a conflictelor /24
Trei motoare de rezolvare a conflictelor /24
Cinci moduri de soluționare a conflictelor/25
Mediere sau conciliere? /28
Cum alegem cele mai bune metode de soluționare a conflictelor? /31
CAPITOLUL III. Gestionarea emoțiilor/49
Emoțiile conform neurologilor/49
Emoția scurt-circuitează reflexia /50
EmoÈ›iile în evoluÈ›ia conflictului /52
CAPITOLUL IV. Desfășurarea unei medieri /56
Pre-medierea /56
Debutul medierii/58
Fazele obișnuite ale medierii/61
CAPITOLUL V. Tehnici de comunicare aplicate în mediere /79
Comunicarea non violentă/79
Limbajul afectiv /81
Ascultarea activă/83
Interviul/84
Reacții la cuvintele celuilalt /86
Reformularea /88
Interpretarea/95
Ritmul vorbelor și adaptarea la limbaj /99
Depășirea situațiilor dificile/ 100
GLOSAR/108
Anexă/ 113
Directiva 2008/52/CE a Parlamentului European È™i a Consiliului din 21 mai 2008 privind anumite aspecte ale medierii în materie civilă È™i comercială / 113
Directiva 2013/11/UE a Parlamentului European È™i a Consiliului din 21 mai 2013 privind soluÈ›ionarea alternativă a litigiilor în materie de consum È™i de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 È™i a Directivei 2009/22/CE (Directiva privind SAL în materie de consum) /130
Customer Support Monday - Friday, between 8.00 - 16.00
0745 200 718 0745 200 357 comenzi@editurauniversitara.ro