Propuneri manuscrise: info@editurauniversitara.ro: 0745 204 115
Urmarire comenzi Persoane fizice / Vanzari: 0745 200 718 / 0745 200 357 / Comenzi Persoane juridice: 0721 722 783
RO 
Engleza
6359.png "Editura Universitara")
Strategii de coping la copii, parinti si profesori. Programe de interventie
![Strategii de coping la copii, parinti si profesori. Programe de interventie [1]](https://gomagcdn.ro/domains/editurauniversitara.ro/files/product/original/coping-strategies-for-children-parents-and-teachers-intervention-programs-2969-2322.jpg "Strategii de coping la copii, parinti si profesori. Programe de interventie [1]")
ISBN: 978-606-28-1149-5
DOI: https://doi.org/10.5682/9786062811495
Anul publicării: 2020
Editia: I
Pagini: 221
Editura: Editura Universitara
Autor: Marcela Popescu
Cod Produs:
9786062811495
Ai nevoie de ajutor?
0745 200 718
/
0745 200 357
- Descriere
- Download (1)
- Autori
- Cuvant inainte
- Cuprins
- Unde se gaseste
- Review-uri (0)
Elevii din scoala gimnaziala se confrunta cu o diversitate de provocari in fiecare zi. Invatarea de a face fata eficient momentelor de tensiune este o parte importanta a educatiei unui copil, deoarece capacitatea de adaptarea la stres va influenta succesul academic si de dezvoltare. Cu toate acestea, exista o lipsa generala de cercetari in ceea ce priveste stresul si adaptarea in mediul educational, iar studiile publicate se concentreaza mai degraba pe adolescenti si pe adulti decat pe stresul zilnic pe care elevii il intalnesc la scoala.
Domeniul psihologiei educationale abordeaza subiecte legate de motivatie si invatare, cu un scop general de a maximiza succesul elevilor. In lumea de astazi, succesul elevilor este mai frecvent vazut in termeni strict legati de realizare academica si mai putin in ceea ce priveste dezvoltarea copingului. Intrebarile legate de responsabilitatea scolilor pentru a ajuta elevii sa dobandeasca abilitatile necesare pentru solutionarea de probleme raman fara raspuns.
Potrivit lui Rohrkemper si Corno (1988) un rezultat important al educatiei este invatarea de catre elevii a modalitatilor sanatoase de a face fata stresului. Programele de management al stresului ar trebui, prin urmare, sa se afle pe primul loc in cadrul psihologiei educationale. In realitate, se publica putine cercetari cu privire la stres si coping in mediul educational, in special in cazul mediului scolar primar (Pienaar, 2010), iar programele de management al stresului sunt aproape inexistente.
Studiile din domeniu prezinta factorii principali de stres in scoli ca fiind temele in exces si programele scolare incarcate de continuturi grele.
In calitate de psihoterapeut am fost preocupata de a veni in intampinarea problemelor scolarilor si prescolarilor prin intermediul orelor de dezvoltare personala din cadrul curriculei scolare, a Atelierului de Modelat Emotii sau a intalnirilor individuale urmarind ca elevii sa-si insuseasca strategiile de coping necesare pentru rezolvarea problemelor personale si interpersonale.
Deoarece este mare nevoie de programe de interventie de coping in randul specialistilor am investigat viata de zi cu zi a scolarilor, a parintilor si a cadrelor didactice din cadrul Scolii Gimnaziale Romano-Finlandeze creand apoi programele de interventie ,,TU ESTI O RESURSA”, ,,FAMILIA, O RESURSA” si ,,SCOALA, O RESURSA - HOBBY SI COPING”. Stresul scolar este un fenomen universal care afecteaza toti factorii implicati.
Optimizarea strategiilor de coping este o dimensiune atat de importanta incat e greu de imaginat o situatie autentica in care elevii sa nu beneficieze de pe urma ei. Rezolvarea conflictelor de pe terenul de sport, rezolvarea unui conflict cu un prieten, discutii cu profesorii in legatura cu un comportament indezirabil sau cu parintii in legatura cu o limita, toate sunt exemple de probleme cu care se confrunta elevii. Cu toate acestea, cadrele didactice si parintii cunosc foarte putin din acest domeniu de optimizare a strategiilor de coping util pentru rezolvarea de probleme.
Domeniul psihologiei educationale abordeaza subiecte legate de motivatie si invatare, cu un scop general de a maximiza succesul elevilor. In lumea de astazi, succesul elevilor este mai frecvent vazut in termeni strict legati de realizare academica si mai putin in ceea ce priveste dezvoltarea copingului. Intrebarile legate de responsabilitatea scolilor pentru a ajuta elevii sa dobandeasca abilitatile necesare pentru solutionarea de probleme raman fara raspuns.
Potrivit lui Rohrkemper si Corno (1988) un rezultat important al educatiei este invatarea de catre elevii a modalitatilor sanatoase de a face fata stresului. Programele de management al stresului ar trebui, prin urmare, sa se afle pe primul loc in cadrul psihologiei educationale. In realitate, se publica putine cercetari cu privire la stres si coping in mediul educational, in special in cazul mediului scolar primar (Pienaar, 2010), iar programele de management al stresului sunt aproape inexistente.
Studiile din domeniu prezinta factorii principali de stres in scoli ca fiind temele in exces si programele scolare incarcate de continuturi grele.
In calitate de psihoterapeut am fost preocupata de a veni in intampinarea problemelor scolarilor si prescolarilor prin intermediul orelor de dezvoltare personala din cadrul curriculei scolare, a Atelierului de Modelat Emotii sau a intalnirilor individuale urmarind ca elevii sa-si insuseasca strategiile de coping necesare pentru rezolvarea problemelor personale si interpersonale.
Deoarece este mare nevoie de programe de interventie de coping in randul specialistilor am investigat viata de zi cu zi a scolarilor, a parintilor si a cadrelor didactice din cadrul Scolii Gimnaziale Romano-Finlandeze creand apoi programele de interventie ,,TU ESTI O RESURSA”, ,,FAMILIA, O RESURSA” si ,,SCOALA, O RESURSA - HOBBY SI COPING”. Stresul scolar este un fenomen universal care afecteaza toti factorii implicati.
Optimizarea strategiilor de coping este o dimensiune atat de importanta incat e greu de imaginat o situatie autentica in care elevii sa nu beneficieze de pe urma ei. Rezolvarea conflictelor de pe terenul de sport, rezolvarea unui conflict cu un prieten, discutii cu profesorii in legatura cu un comportament indezirabil sau cu parintii in legatura cu o limita, toate sunt exemple de probleme cu care se confrunta elevii. Cu toate acestea, cadrele didactice si parintii cunosc foarte putin din acest domeniu de optimizare a strategiilor de coping util pentru rezolvarea de probleme.
-
Strategii de coping la copii, parinti si profesori. Programe de interventie
Descarca
MARCELA POPESCU
Elevii din scoala gimnaziala se confrunta cu o diversitate de provocari in fiecare zi. Invatarea de a face fata eficient momentelor de tensiune este o parte importanta a educatiei unui copil, deoarece capacitatea de adaptarea la stres va influenta succesul academic si de dezvoltare. Cu toate acestea, exista o lipsa generala de cercetari in ceea ce priveste stresul si adaptarea in mediul educational, iar studiile publicate se concentreaza mai degraba pe adolescenti si pe adulti decat pe stresul zilnic pe care elevii il intalnesc la scoala.
Domeniul psihologiei educationale abordeaza subiecte legate de motivatie si invatare, cu un scop general de a maximiza succesul elevilor. In lumea de astazi, succesul elevilor este mai frecvent vazut in termeni strict legati de realizare academica si mai putin in ceea ce priveste dezvoltarea copingului. Intrebarile legate de responsabilitatea scolilor pentru a ajuta elevii sa dobandeasca abilitatile necesare pentru solutionarea de probleme raman fara raspuns.
Potrivit lui Rohrkemper si Corno (1988) un rezultat important al educatiei este invatarea de catre elevii a modalitatilor sanatoase de a face fata stresului. Programele de management al stresului ar trebui, prin urmare, sa se afle pe primul loc in cadrul psihologiei educationale. In realitate, se publica putine cercetari cu privire la stres si coping in mediul educational, in special in cazul mediului scolar primar (Pienaar, 2010), iar programele de management al stresului sunt aproape inexistente.
Studiile din domeniu prezinta factorii principali de stres in scoli ca fiind temele in exces si programele scolare incarcate de continuturi grele.
In calitate de psihoterapeut am fost preocupata de a veni in intampinarea problemelor scolarilor si prescolarilor prin intermediul orelor de dezvoltare personala din cadrul curriculei scolare, a Atelierului de Modelat Emotii sau a intalnirilor individuale urmarind ca elevii sa-si insuseasca strategiile de coping necesare pentru rezolvarea problemelor personale si interpersonale.
Deoarece este mare nevoie de programe de interventie de coping in randul specialistilor am investigat viata de zi cu zi a scolarilor, a parintilor si a cadrelor didactice din cadrul Scolii Gimnaziale Romano-Finlandeze creand apoi programele de interventie ,,TU ESTI O RESURSA”, ,,FAMILIA, O RESURSA” si ,,SCOALA, O RESURSA - HOBBY SI COPING”. Stresul scolar este un fenomen universal care afecteaza toti factorii implicati.
Optimizarea strategiilor de coping este o dimensiune atat de importanta incat e greu de imaginat o situatie autentica in care elevii sa nu beneficieze de pe urma ei. Rezolvarea conflictelor de pe terenul de sport, rezolvarea unui conflict cu un prieten, discutii cu profesorii in legatura cu un comportament indezirabil sau cu parintii in legatura cu o limita, toate sunt exemple de probleme cu care se confrunta elevii. Cu toate acestea, cadrele didactice si parintii cunosc foarte putin din acest domeniu de optimizare a strategiilor de coping util pentru rezolvarea de probleme.
Din proiectele desfasurate in cadrul Scolii Gimnaziale Romano-Finlandeza a reiesit faptul ca parintii sunt deschisi pentru conceptul de dezvoltare personala in randul elevilor, dar nu mai au timpul necesar pentru colaborarea si imbunatatirea triadei psiholog, elev, parinte, pentru a cunoaste si contribui la dezvoltarea strategiilor de coping ale fiecarui elev.
Din experienta personala si cea de formare, am inteles ca reactiile copiilor la stres difera in functie de strategiile de care dispun, strategii cognitive, emotionale sau comportamentale. Adaptarea la situatii stresante presupune aplicarea mai multor strategii de coping care te ajuta sa faci fata situatilor stresante. De cele mai multe ori elevii nu au dezvoltate cele mai multe din resursele de coping. Din acest motiv este necesara invatarea acestora intr-un cadru psihoterapeutic.
Exista diferente intre conceptualizarea copingului la copii si conceptualizarea copingului la adulti datorita etapelor de dezvoltare cognitiva si afectiva in care se afla copilul si a lipsei acestuia de experienta. Copiii controleaza mai putin situatiile de stres decat adultii, de exemplu nu pot evita factorii de stres (stresul scolar sau conflicte in familie) asa cum poate un adult.
Programele de dezvoltare a strategiilor de coping au o componenta foarte importanta de invatare si constientizare de catre copii a resurselor pe care le detin. Evenimentele stresante solicita din partea elevilor strategii cognitive, sociale, emotionale, creative care ofera acestora adaptabilitate eficienta la factorii de stres. Programele de dezvoltare personala din curricula scolara acopera foarte putin aceasta problematica atat de importanta.
Aceasta reticenta fata de astfel de programe m-a condus spre alegerea temei de doctorat ,,Optimizarea strategiilor de coping la copii, parinti, profesori” atat de importanta pentru dezvoltarea scolara a copiilor. Consider ca astfel de programe ar trebui realizate la nivel national, in asa fel incat acestea sa ajunga la tot mai multi copii, parinti si profesori. In momentul de fata, interventia se face doar in situatii critice cand elevii sunt trimisi la psihologi pentru problemele de disciplina cu care se confrunta.
Tema acestei cercetari este de mare actualitate si poate constitui o etapa importanta in practicile si cercetarile educationale din invatamantul prescolar si scolar. Studii de cercetare in aceasta directie pot constitui solutii pentru dezvoltarea de programe de interventie de coping in randul elevilor.
Formarea cadrelor didactice este imperios necesara pentru a oferi instrumente de consolidare a copingului la elevi, pentru a oferi un sprijin direct acestora, pentru a spori capacitatea de adaptare a elevilor in fata unor situatii de stres si nesiguranta, care, in realitate caracterizeaza scoala romaneasca.
Resursele de adaptare pot fi dezvoltate si imbogatite de timpuriu cu privire la pregatirea pentru situatii de stres, cresterea capacitatii de a face fata stresului, a capacitatii de adaptare personala si comunitara.
Pe langa responsabilitatea scolii, parintilor le revine rolul esential in dezvoltarea strategiilor de coping. In general, comportamentul parental este inspirat din propria experienta de viata a acestora, astfel perpetuandu-se atat aspecte pozitive, cat si negative, pe parcursul mai multor generatii. Alaturi de profesori, parintii ar trebui sa studieze subiectul unei traume, reactii de stres si de rezilienta, sa-si dezvolte resursele personale de adaptare, etc. Programele pentru parinti in lume ofera formari in directia temelor mentionate.
Programele de interventie de coping ,,TU ESTI O RESURSA”, ,,FAMILIA, O RESURSA”, ,,SCOALA, O RESURSA - HOBBY SI COPING”, au fost testate si validate in cadrul cercetarii stiintifice care s-a derulat in perioada septembrie 2016 - octombrie 2018 in cadrul Scolii Gimnaziale Finlandeze.
Pentru validarea stiintifica a acestor programe am avut in vedere fundamentarea teoretica si developarea aplicativa. Pentru atingerea obiectivului teoretic am analizat literatura de specialitate privind teoriile despre stres si coping, strategiile de coping, tipuri de programe de interventie precum si importanta programelor de interventie de coping la elevi.
Developarea aplicativa a cercetarii a constat in derularea programului de interventie de coping ,,TU ESTI O RESURSA”, derularea programului ,,FAMILIA, O RESURSA” si a programului ,,SCOALA, O RESURSA - HOBBY SI COPING” precum si ,,Analiza calitativa a stresului in randul elevilor”, ,,Analiza calitativa a stresului si a strategiilor de coping in randul cadrelor didactice”.
In primul capitol al acestei lucrari am realizat o scurta introducere a termenului ,,stres” si ,,coping” urmata de prezentarea teoriilor despre stres si coping pe care s-a bazat sectiunea aplicativa. Dintre teoriile despre stres am prezentat abordarea sistemica a stresului ,,bazat pe fiziologie si psihobiologie” (Selye, 1976), abordarea ,,Stresului psihologic” care s-a dezvoltat in domeniul psihologiei cognitive (Lazarus, 1966, 1991; Lazarus & Folkman, 1984; McGrath, 1982) si modelul tranzactional al lui Folkman (1984) care descrie si explica procesele prin care trece un individ pentru a incerca sa faca fata situatiilor stresante.
Capitolul unul trateaza totodata studii empirice privind strategiile de coping la copii, parinti si profesori precum si interventii psihoterapeutice de optimizare. Dintre teoriile despre coping am prezentat modelul lui Roth si Cohen (1986), modelul complexitatii copingului (Hudson, 2016), modelul de coping al transformarii (Corry, Mallett, Lewis & Abdel-Khalek, 2013), copingul colectiv (Chun, Moos & Cronkite, 2006), copingul religios, copingul orientat spre viitor, modelul BASIC PH (Lahed et al., 2013).
In capitolul doi am prezentat descrierea programului ,,TU ESTI O RESURSA” urmata de cele 29 de sesiuni de activitati care au menirea de a veni in sprijinul celor care doresc sa testeze eficacitatea acestui program si pe alte grupe de elevi si sa-i ajute in optimizarea strategiilor de coping.
Capitolul trei contine descrierea programului de coping ,,FAMILIA, O RESURSA” la parinti. Acest program contine 29 de sesiuni de activitati care pot fi aplicate de catre familii individual pentru optimizarea propriului coping sau o data cu aplicarea programului, ,,TU ESTI O RESURSA” la elevi.
Capitolul patru prezinta un program de formare pentru cadrele didactice ,,SCOALA, O RESURSA -HOBBY SI COPING” urmat de un ghid de activitati de lucru pentru acestia.
Concluziile acestei lucrarii subliniaza efectele pozitive ale implementarii programelor de interventie si accentueaza necesitatea de a aplica aceste programe in scolile publice atat pentru elevi cat si pentru parinti si profesori.
Dintre contributiile personale aduse mentionam:
o Construirea si implementarea programului de interventie de coping ,,TU ESTI O RESURSA” pentru scolari cu aplicabilitate pe parcursul unui an scolar.
o Construirea si implementarea programului ,,FAMILIA, O RESURSA” pentru interventie de coping la parinti.
o Construirea si implementarea programului ,,SCOALA, O RESURSA-HOBBY SI COPING” pentru interventie de coping la cadrele didactice.
o Programul ,,TU ESTI O RESURSA” are continuitate pentru elevii clasei a III-a din cadrul Scolii Gimnaziale Romano-Finlandeza fiind o curricula de optimizare a strategiilor de coping.
o Crearea de activitatii si exercitiile terapeutice din abordari eclectice pentru douazeci si noua de intalniri pentru copii si parinti (peste 70% dintre acestea sunt propuneri personale iar restul sunt adaptari ale unor exercitii existente).
o Programele de coping raspund la minusul existent in literatura de specialitate privind abordarea eclectica in programele de interventie. In aceste programe interventiile nu sunt directionate spre factorii de stres, ci spre emotii pozitive, evenimente pozitive, spre resurse creative, personale, sociale, cognitive etc (Lyubomirsky, 2012).
o Studiile au adus dovezii ca modelul BASIC PH, (Lahed et al., 2013), terapia rational emotiva (Elias, 2006) si modelul ,,Abilitati de petrecere a timpului liber” (Austin, 2008) sunt utile in proiectarea de programe de interventie eficiente la copii, parinti si cadrele didactice.
o Alcatuirea de programe indreptate spre tehnici pozitive, care au combinat activitati de relaxare cu tehnicii de terapie rational emotiva tinand cont de timpul limitat al participantilor.
o Programul pentru cadrele didactice a pus accent pe pregatirea profesorilor in a-si construi propriile planuri individualizate de interventie de coping (implicarea in hobby si activitati de recreere in natura).
Domeniul psihologiei educationale abordeaza subiecte legate de motivatie si invatare, cu un scop general de a maximiza succesul elevilor. In lumea de astazi, succesul elevilor este mai frecvent vazut in termeni strict legati de realizare academica si mai putin in ceea ce priveste dezvoltarea copingului. Intrebarile legate de responsabilitatea scolilor pentru a ajuta elevii sa dobandeasca abilitatile necesare pentru solutionarea de probleme raman fara raspuns.
Potrivit lui Rohrkemper si Corno (1988) un rezultat important al educatiei este invatarea de catre elevii a modalitatilor sanatoase de a face fata stresului. Programele de management al stresului ar trebui, prin urmare, sa se afle pe primul loc in cadrul psihologiei educationale. In realitate, se publica putine cercetari cu privire la stres si coping in mediul educational, in special in cazul mediului scolar primar (Pienaar, 2010), iar programele de management al stresului sunt aproape inexistente.
Studiile din domeniu prezinta factorii principali de stres in scoli ca fiind temele in exces si programele scolare incarcate de continuturi grele.
In calitate de psihoterapeut am fost preocupata de a veni in intampinarea problemelor scolarilor si prescolarilor prin intermediul orelor de dezvoltare personala din cadrul curriculei scolare, a Atelierului de Modelat Emotii sau a intalnirilor individuale urmarind ca elevii sa-si insuseasca strategiile de coping necesare pentru rezolvarea problemelor personale si interpersonale.
Deoarece este mare nevoie de programe de interventie de coping in randul specialistilor am investigat viata de zi cu zi a scolarilor, a parintilor si a cadrelor didactice din cadrul Scolii Gimnaziale Romano-Finlandeze creand apoi programele de interventie ,,TU ESTI O RESURSA”, ,,FAMILIA, O RESURSA” si ,,SCOALA, O RESURSA - HOBBY SI COPING”. Stresul scolar este un fenomen universal care afecteaza toti factorii implicati.
Optimizarea strategiilor de coping este o dimensiune atat de importanta incat e greu de imaginat o situatie autentica in care elevii sa nu beneficieze de pe urma ei. Rezolvarea conflictelor de pe terenul de sport, rezolvarea unui conflict cu un prieten, discutii cu profesorii in legatura cu un comportament indezirabil sau cu parintii in legatura cu o limita, toate sunt exemple de probleme cu care se confrunta elevii. Cu toate acestea, cadrele didactice si parintii cunosc foarte putin din acest domeniu de optimizare a strategiilor de coping util pentru rezolvarea de probleme.
Din proiectele desfasurate in cadrul Scolii Gimnaziale Romano-Finlandeza a reiesit faptul ca parintii sunt deschisi pentru conceptul de dezvoltare personala in randul elevilor, dar nu mai au timpul necesar pentru colaborarea si imbunatatirea triadei psiholog, elev, parinte, pentru a cunoaste si contribui la dezvoltarea strategiilor de coping ale fiecarui elev.
Din experienta personala si cea de formare, am inteles ca reactiile copiilor la stres difera in functie de strategiile de care dispun, strategii cognitive, emotionale sau comportamentale. Adaptarea la situatii stresante presupune aplicarea mai multor strategii de coping care te ajuta sa faci fata situatilor stresante. De cele mai multe ori elevii nu au dezvoltate cele mai multe din resursele de coping. Din acest motiv este necesara invatarea acestora intr-un cadru psihoterapeutic.
Exista diferente intre conceptualizarea copingului la copii si conceptualizarea copingului la adulti datorita etapelor de dezvoltare cognitiva si afectiva in care se afla copilul si a lipsei acestuia de experienta. Copiii controleaza mai putin situatiile de stres decat adultii, de exemplu nu pot evita factorii de stres (stresul scolar sau conflicte in familie) asa cum poate un adult.
Programele de dezvoltare a strategiilor de coping au o componenta foarte importanta de invatare si constientizare de catre copii a resurselor pe care le detin. Evenimentele stresante solicita din partea elevilor strategii cognitive, sociale, emotionale, creative care ofera acestora adaptabilitate eficienta la factorii de stres. Programele de dezvoltare personala din curricula scolara acopera foarte putin aceasta problematica atat de importanta.
Aceasta reticenta fata de astfel de programe m-a condus spre alegerea temei de doctorat ,,Optimizarea strategiilor de coping la copii, parinti, profesori” atat de importanta pentru dezvoltarea scolara a copiilor. Consider ca astfel de programe ar trebui realizate la nivel national, in asa fel incat acestea sa ajunga la tot mai multi copii, parinti si profesori. In momentul de fata, interventia se face doar in situatii critice cand elevii sunt trimisi la psihologi pentru problemele de disciplina cu care se confrunta.
Tema acestei cercetari este de mare actualitate si poate constitui o etapa importanta in practicile si cercetarile educationale din invatamantul prescolar si scolar. Studii de cercetare in aceasta directie pot constitui solutii pentru dezvoltarea de programe de interventie de coping in randul elevilor.
Formarea cadrelor didactice este imperios necesara pentru a oferi instrumente de consolidare a copingului la elevi, pentru a oferi un sprijin direct acestora, pentru a spori capacitatea de adaptare a elevilor in fata unor situatii de stres si nesiguranta, care, in realitate caracterizeaza scoala romaneasca.
Resursele de adaptare pot fi dezvoltate si imbogatite de timpuriu cu privire la pregatirea pentru situatii de stres, cresterea capacitatii de a face fata stresului, a capacitatii de adaptare personala si comunitara.
Pe langa responsabilitatea scolii, parintilor le revine rolul esential in dezvoltarea strategiilor de coping. In general, comportamentul parental este inspirat din propria experienta de viata a acestora, astfel perpetuandu-se atat aspecte pozitive, cat si negative, pe parcursul mai multor generatii. Alaturi de profesori, parintii ar trebui sa studieze subiectul unei traume, reactii de stres si de rezilienta, sa-si dezvolte resursele personale de adaptare, etc. Programele pentru parinti in lume ofera formari in directia temelor mentionate.
Programele de interventie de coping ,,TU ESTI O RESURSA”, ,,FAMILIA, O RESURSA”, ,,SCOALA, O RESURSA - HOBBY SI COPING”, au fost testate si validate in cadrul cercetarii stiintifice care s-a derulat in perioada septembrie 2016 - octombrie 2018 in cadrul Scolii Gimnaziale Finlandeze.
Pentru validarea stiintifica a acestor programe am avut in vedere fundamentarea teoretica si developarea aplicativa. Pentru atingerea obiectivului teoretic am analizat literatura de specialitate privind teoriile despre stres si coping, strategiile de coping, tipuri de programe de interventie precum si importanta programelor de interventie de coping la elevi.
Developarea aplicativa a cercetarii a constat in derularea programului de interventie de coping ,,TU ESTI O RESURSA”, derularea programului ,,FAMILIA, O RESURSA” si a programului ,,SCOALA, O RESURSA - HOBBY SI COPING” precum si ,,Analiza calitativa a stresului in randul elevilor”, ,,Analiza calitativa a stresului si a strategiilor de coping in randul cadrelor didactice”.
In primul capitol al acestei lucrari am realizat o scurta introducere a termenului ,,stres” si ,,coping” urmata de prezentarea teoriilor despre stres si coping pe care s-a bazat sectiunea aplicativa. Dintre teoriile despre stres am prezentat abordarea sistemica a stresului ,,bazat pe fiziologie si psihobiologie” (Selye, 1976), abordarea ,,Stresului psihologic” care s-a dezvoltat in domeniul psihologiei cognitive (Lazarus, 1966, 1991; Lazarus & Folkman, 1984; McGrath, 1982) si modelul tranzactional al lui Folkman (1984) care descrie si explica procesele prin care trece un individ pentru a incerca sa faca fata situatiilor stresante.
Capitolul unul trateaza totodata studii empirice privind strategiile de coping la copii, parinti si profesori precum si interventii psihoterapeutice de optimizare. Dintre teoriile despre coping am prezentat modelul lui Roth si Cohen (1986), modelul complexitatii copingului (Hudson, 2016), modelul de coping al transformarii (Corry, Mallett, Lewis & Abdel-Khalek, 2013), copingul colectiv (Chun, Moos & Cronkite, 2006), copingul religios, copingul orientat spre viitor, modelul BASIC PH (Lahed et al., 2013).
In capitolul doi am prezentat descrierea programului ,,TU ESTI O RESURSA” urmata de cele 29 de sesiuni de activitati care au menirea de a veni in sprijinul celor care doresc sa testeze eficacitatea acestui program si pe alte grupe de elevi si sa-i ajute in optimizarea strategiilor de coping.
Capitolul trei contine descrierea programului de coping ,,FAMILIA, O RESURSA” la parinti. Acest program contine 29 de sesiuni de activitati care pot fi aplicate de catre familii individual pentru optimizarea propriului coping sau o data cu aplicarea programului, ,,TU ESTI O RESURSA” la elevi.
Capitolul patru prezinta un program de formare pentru cadrele didactice ,,SCOALA, O RESURSA -HOBBY SI COPING” urmat de un ghid de activitati de lucru pentru acestia.
Concluziile acestei lucrarii subliniaza efectele pozitive ale implementarii programelor de interventie si accentueaza necesitatea de a aplica aceste programe in scolile publice atat pentru elevi cat si pentru parinti si profesori.
Dintre contributiile personale aduse mentionam:
o Construirea si implementarea programului de interventie de coping ,,TU ESTI O RESURSA” pentru scolari cu aplicabilitate pe parcursul unui an scolar.
o Construirea si implementarea programului ,,FAMILIA, O RESURSA” pentru interventie de coping la parinti.
o Construirea si implementarea programului ,,SCOALA, O RESURSA-HOBBY SI COPING” pentru interventie de coping la cadrele didactice.
o Programul ,,TU ESTI O RESURSA” are continuitate pentru elevii clasei a III-a din cadrul Scolii Gimnaziale Romano-Finlandeza fiind o curricula de optimizare a strategiilor de coping.
o Crearea de activitatii si exercitiile terapeutice din abordari eclectice pentru douazeci si noua de intalniri pentru copii si parinti (peste 70% dintre acestea sunt propuneri personale iar restul sunt adaptari ale unor exercitii existente).
o Programele de coping raspund la minusul existent in literatura de specialitate privind abordarea eclectica in programele de interventie. In aceste programe interventiile nu sunt directionate spre factorii de stres, ci spre emotii pozitive, evenimente pozitive, spre resurse creative, personale, sociale, cognitive etc (Lyubomirsky, 2012).
o Studiile au adus dovezii ca modelul BASIC PH, (Lahed et al., 2013), terapia rational emotiva (Elias, 2006) si modelul ,,Abilitati de petrecere a timpului liber” (Austin, 2008) sunt utile in proiectarea de programe de interventie eficiente la copii, parinti si cadrele didactice.
o Alcatuirea de programe indreptate spre tehnici pozitive, care au combinat activitati de relaxare cu tehnicii de terapie rational emotiva tinand cont de timpul limitat al participantilor.
o Programul pentru cadrele didactice a pus accent pe pregatirea profesorilor in a-si construi propriile planuri individualizate de interventie de coping (implicarea in hobby si activitati de recreere in natura).
INTRODUCERE / 7
CAPITOLUL I - TEORII SI MODELE PRIVIND STRESUL SI COPINGUL / 11
1.1. Teorii si modele despre stres si coping / 11
1.2. Strategii de coping la copii, parinti si profesori - studii empirice / 31
1.3. Interventii psihologice de optimizarea a strategiilor de coping la copii, parinti si profesori / 46
1.4. Discutii / 61
CAPITOLUL II - PROGRAMUL DE COPING ,,TU ESTI O RESURSA” LA ELEVI / 62
2.1. Descrierea programului ,,TU ESTI O RESURSA” / 62
2.2. Testarea eficacitatii programului ,,TU ESTI O RESURSA” / 65
2.3. Planificarea activitatilor programului ,,TU ESTI O RESURSA” / 66
CAPITOLUL III - PROGRAMUL DE COPING ,,FAMILIA, O RESURSA” LA PARINTI / 109
3.1. Descrierea programului ,,FAMILIA, O RESURSA” / 109
3.2. Testarea eficacitatii programului ,,FAMILIA, O RESURSA” / 110
3.3. Planificarea activitatilor programului ,,FAMILIA, O RESURSA” / 111
CAPITOLUL IV - PROGRAMUL ,,SCOALA, O RESURSA – HOBBY SI COPING” LA CADRELE DIDACTICE / 127
4.1. Descrierea programului ,,SCOALA, O RESURSA – HOBBY SI COPING” / 127
4.2. Testarea eficacitatii programului ,,SCOALA, O RESURSA – HOBBY SI COPING” / 129
4.3. Planificarea activitatilor ,,SCOALA, O RESURSA – HOBBY SI COPING” / 130
LISTA FIGURILOR, TABELELOR SI ABREVIERILOR / 140
ANEXE / 141
CONCLUZII / 193
BIBLIOGRAFIE / 195
CAPITOLUL I - TEORII SI MODELE PRIVIND STRESUL SI COPINGUL / 11
1.1. Teorii si modele despre stres si coping / 11
1.2. Strategii de coping la copii, parinti si profesori - studii empirice / 31
1.3. Interventii psihologice de optimizarea a strategiilor de coping la copii, parinti si profesori / 46
1.4. Discutii / 61
CAPITOLUL II - PROGRAMUL DE COPING ,,TU ESTI O RESURSA” LA ELEVI / 62
2.1. Descrierea programului ,,TU ESTI O RESURSA” / 62
2.2. Testarea eficacitatii programului ,,TU ESTI O RESURSA” / 65
2.3. Planificarea activitatilor programului ,,TU ESTI O RESURSA” / 66
CAPITOLUL III - PROGRAMUL DE COPING ,,FAMILIA, O RESURSA” LA PARINTI / 109
3.1. Descrierea programului ,,FAMILIA, O RESURSA” / 109
3.2. Testarea eficacitatii programului ,,FAMILIA, O RESURSA” / 110
3.3. Planificarea activitatilor programului ,,FAMILIA, O RESURSA” / 111
CAPITOLUL IV - PROGRAMUL ,,SCOALA, O RESURSA – HOBBY SI COPING” LA CADRELE DIDACTICE / 127
4.1. Descrierea programului ,,SCOALA, O RESURSA – HOBBY SI COPING” / 127
4.2. Testarea eficacitatii programului ,,SCOALA, O RESURSA – HOBBY SI COPING” / 129
4.3. Planificarea activitatilor ,,SCOALA, O RESURSA – HOBBY SI COPING” / 130
LISTA FIGURILOR, TABELELOR SI ABREVIERILOR / 140
ANEXE / 141
CONCLUZII / 193
BIBLIOGRAFIE / 195
www.editurauniversitara.ro
Daca doresti sa iti exprimi parerea despre acest produs poti adauga un review.
Scrie un review
Produse similare
Consiliere psihologica
Tulburarile de personalitate. Modalitati de diagnostic si tratament
Fundamentele psihologiei - Mihai Anitei
Psihoterapie si consiliere. Studii de caz
Psihologia dezvoltarii umane - Florinda Golu
Evaluare clinica si psihoterapie. Studii de caz - Steliana Rizeanu
Supervizarea in psihoterapie. Modele aplicative - George Oancea
Introducere in psihoterapie - Steliana Rizeanu (Pintilie)
Psihoterapia jocului de sansa patologic
Suport clienti Luni - Vineri intre 8.00 - 16.00
0745 200 718 0745 200 357 comenzi@editurauniversitara.ro