Dimensiunea manageriala a conservarii naturii - Florina Bran, Ildiko Ioan, Carmen Valentina Radulescu

Degradarea mecanismelor subtile care susţin echilibrul ecologic şi, totodată, bunăstarea umană, este o realitate recunoscută de comunitatea ştiinţifică şi conştientizată din ce în ce mai bine de societate. Termeni precum criza de biodiversitate, al şaselea val de extincţie, amprenta de biodiversitate sunt din ce în ce mai prezenţi în dialogurile din departamentele de mediu. Cu toate acestea, procesul de degradare continuă şi se intensifică. IUCN raportează an de an un număr mai mare de specii ameninţate, iar Raportul Millennium Ecosystem Assessment, elaborat de 1360 de experţi din 95 de ţări, arată faptul că peste 60% din serviciile ecosistemelor sunt utilizate nesustenabil. Prin urmare, nu este de mirare că nevoia de a urgenta acţiunile îndreptate spre conservarea naturii devine o temă comună a dezbaterilor ştiinţifice şi politice. La aniversarea de 60 de ani a IUCN, Sir Martin Holdgate, director general al organizaţiei în perioada 1988-1994, spunea că obiectivul general al conservării naturii este o stare ideală, în care toţi oamenii se bucură de un nivel decent al bunăstării, iar natura găzduieşte o biodiversitate ridicată. Deşi un obiectiv idealist, conform propriei aprecieri, este realizabil, dar şi foarte dificil. Dificultatea rezidă în complexitate, incertitudine şi urgenţă trăsături care definesc triunghiul acţiunii în conservarea naturii. Sperăm ca prin conţinutul său cartea Dimensiunea managerială a conservării naturii să contribuie la formarea unor repere utile pentru fundamentarea deciziilor în astfel de condiţii. Pentru a-şi îndeplini scopul propus, în cuprinsul cărţii au fost abordate atât aspecte teoretice, cât şi practice menite să asigure cunoaştere conceptelor cheie folosite în domeniul conservării naturii, precum şi informaţii utile pentru argumentarea măsurilor de protecţie în conformitate cu noile paradigme manageriale. Natură, biodiversitate şi ecosisteme este capitolul care ne aduce în câmpul de cunoaştere al conservării naturii, explicând evoluţia şi conţinutul conceptelor, precum şi legăturile dintre caracteristicile mediului şi ale ecosistemelor. În continuare, Serviciile ecosistemelor explică contribuţia naturii la bunăstarea umană prin detalii asupra modului în care natura asigură menţinerea proceselor care susţin calitatea mediului, furnizarea de apă, alimente, materiale, principii active pentru medicamente etc., regularizarea hazardelor naturale, climatului, proceselor de autoperurare şi devenirea spirituală şi culturală a omului. Următoarele două capitole (Extincţia – procesul pierderii de biodiversitate şi Presiunea antropică asupra biodiversităţii) au rolul de a pune în discuţie modalităţile concrete prin care se manifestă degradarea naturii şi de a demonstra importanţa abordării problemelor conservării naturii dintr-o perspectivă economică. În al cincilea capitol, Managementul ecosistemelor, se prezintă modalităţile concrete de manifestare a dimensiunii manageriale, precum şi particularităţile acesteia în domeniul conservării naturii, făcând referire la complexitate şi incertitudine, perspectivă sistemică, armonizarea intereselor economice şi de conservare, cunoaştere tradiţională şi ştiinţifică, scări spaţiale şi temporale potrivite, criterii pentru delimitarea ariilor protejate sau a zonelor administrate, dinamica ecosistemelor şi evidenţiind importanţa dimensiunii sociale pentru succesul acţiunilor de conservare. Ultimul capitol, Politici şi strategii de conservare a naturii, supune atenţiei agenda politică a acestui domeniu la nivel global, european şi naţional, evidenţiind pe de o parte obiectivele considerate prioritare la diferite niveluri, iar pe de altă parte mecanismele create pentru realizarea acestora. Sunt prezentate şi discutate instituţiile internaţionale, acordurile multilaterale şi procesul de dezvoltare a politicilor în raport cu priorităţile identificate de cele mai recente rezultate ale cercetării ştiinţifice. Confruntarea dintre valorile şi priorităţile publice şi private, cunoaşterea incompletă a implicaţiilor ecologice, costurile şi riscurile ridicate pentru anumite categorii sociale sau comunităţi sunt aspecte care vor pune frecvent probleme responsabililor desemnaţi să ia decizii pentru a conserva natura. Sperăm ca prin parcurgerea cărţii propuse de noi aceştia să găsească un punct de sprijin în momentele dificile. De asemenea, ne adresăm studenţilor şi specialiştilor din domeniul economic şi al administraţiei publice şi tuturor celor care îşi propun să iniţieze proiecte sau să se asocieze pentru a contribui la salvgardarea mecanismelor suport ale vieţii. Autorii