Vorbind despre spatiul rural, fie la nivel national, fie la nivel local (regional sau al unei comunitati) nu putem sa nu aducem in discutie importanta acestuia nu numai din punct de vedere al dimensiunii spatiale, cat mai ales al caracteristicilor specifice fiecarui areal in parte.
Problematica spatiului rural a facut si inca face obiectul unor aprinse discutii la nivel national, dar mai ales la nivel comunitar, diferentele intre cele doua paliere – national versus comunitar – ramanand, inca, semnificative, atat din punct de vedere al performantelor economice generate de acest areal, dar mai ales al diferentelor comportamentale si culturale existente.
La 13 ani de la aderarea la Uniunea Europeana si la 30 de ani de la momentul 1989, spatiul rural romanesc se confrunta cu o serie de disfunctionalitati, legate fie de cerintele adaptarii permanente la rigorile europene, sau de lentoarea implementarii unor programe eficiente de dezvoltare, corelate, in unele cazuri, si cu rezistenta la schimbare a locuitorilor arealelor rurale, rezistenta provenita, in cele mai multe cazuri, din modelele comportamentale specifice, dar si din constientizarea efectului masurilor aplicate de factorii decidenti.
Alegerea acestei tematici, cu aplicabilitate la nivel de regiune, a fost data de faptul ca regiunea Sud Muntenia reprezinta una dintre cele mai mari regiuni ale Romaniei, situandu se, comparativ cu celelalte regiuni de dezvoltare, atat din punct de vedere al performantelor economice, cat si al disfunctionalitatilor structurale, pe pozitia doi sau trei in economia nationala.
Importanta acestei lucrari este data si de certitudinea ca dezvoltarea durabila complexa a spatiului rural al acestei regiuni, incluzand aici agricultura dar si celelalte ramuri ale economiei nationale, va trebui sa se realizeze in concordanta cu valorile, traditiile si perceptele globale (economice, sociale, ecologice, culturale etc.).
Privita intr o perspectiva mai mult sau mai putin apropiata, incerta inca avand in vedere „performantele” si „eficienta” sistemelor de indicatori ce caracterizeaza spatiul rural al regiunii Sud Muntenia, dezvoltarea durabila complexa poate fi privita ca o schema cadru de abordare a realitatii inconjuratoare, dar si prin prisma relatiilor dintre societatea umana si mediul inconjurator, ca o echilibrare intre nevoile economice si cele social legitime ale populatiei si ale mediului.
In contextul celor de mai sus, scopul acestei lucrari consta in identificarea unor alternative de dezvoltare locala, elaborate pe baza unor criterii operationale, fundamentate pe suportul informational public. Motivarea stabilirii acestui obiectiv rezida in coexistenta, al nivel regional, a unor judete cu caracteristici diferite, atat din punct de vedere al gradului de ruralitate, al amplasamentului geografic, dar si al naturii activitatilor desfasurate (mono sau pluri activitati).
Concret, in atingerea obiectivului agregat al lucrarii, au fost avute in vedere urmatoarele:
• Aspecte conceptuale privind spatiul rural si dezvoltarea complexa a acestuia;
• Dimensiunea spatiala spatiului rural al regiunii Sud Muntenia;
• Evolutii si modificari structurale intervenite la nivelul principalelor sisteme componente;
• Identificarea de criterii si alternative de dezvoltare durabila si sustenabila.
Structurata in cinci capitole, din care unul dedicat concluziilor si propunerilor, consideram ca prezenta lucrare, atat prin documentarea teoretica, cat si prin analizele efectuate poate completa fondul de studii existent si poate oferi tuturor factorilor implicati in implementarea unor masuri de politica demo economica si sociala informatii relevante la nivelul localitatilor analizate. De asemenea, modalitatea de abordare a acestei problematici se poate constitui intr un punct de plecare in realizarea de analize similare si la nivelul altor comunitati rurale locale.
Incercarea de construire a unor alternative de dezvoltare a spatiului rural se loveste, insa, de cele mai multe ori, de suportul informational limitat la nivel de comunitate rurala. Astfel, statistica nationala ofera, cu putine exceptii, informatii agregate fie la nivel de medii de rezidenta, fie la nivel de judet, fapt care impiedica realizarea unei analize extrem de riguroase pe fiecare comunitate rurala in parte.
Mai mult decat atat, perioadele de timp pentru care sunt disponibile date statistice sunt diferite, fapt care impune, in anumite cazuri, ajustarea acestora.
Suportul informational national este completat si de statistica la nivel comunitar care ofera informatii agregate, in unele cazuri, pana la nivel de NUTS 3. Cu toate acestea, pe baza informatiilor disponibile, pot fi stabilite criterii si ipoteze de lucru, ca baza a identificarii unor alternative de dezvoltare locala, pornind, in principal, de la starea actuala a indicatorilor economico sociali si de mediu.
Imbinarea metodelor statistice de lucru consacrate (de tipul comparatiilor, structurilor, dinamicilor etc.) cu cele referitoare la transformarea unor indicatori primari in indicatori agregati, pe baza unor modele regasite in literatura de specialitate, vin sa aduca un plus de rigurozitate si claritate a rezultatelor obtinute. Mai mult decat atat, optiunea de utilizare a reprezentarii preponderent tabelare a rezultatelor obtinute rezida in necesitatea de surprindere a evolutiei de ansamblu a spatiului rural al regiunii Sud Muntenia, cu reliefarea vizuala si integrala a seriei de date analizate.