Comunicarea prin intermediul imaginii la varsta prescolara

DOINITA VENERA DINCA

Multumiri / 5

Rezumat / 7

Summary / 11

Cuprins / 15

Index de tabele / 17

Index de figuri / 19

INTRODUCERE / 21

I. SPECIFICITATEA PROCESULUI DE COMUNICARE IN INTERACTIUNEA UMANA / 25
I.1. Elementele actului de comunicare / 25
I.2. Functiile comunicarii / 36
I.3. Tipurile şi formele comunicarii / 39
I.4. Modalitati de comunicare specifice interactiunii umane / 41

II. CARACTERIZAREA PSIHOLOGICA A VARSTEI PREȘCOLARE / 62
II.1. Caracteristici ale creșterii și dezvoltarii copilului de varsta preșcolara / 62
II.2. Procesele cognitiv-senzoriale / 64
II.3. Procesele cognitiv superioare / 67
II.3.1. Gandirea / 67
II.3.2. Memoria / 72
II.3.3. Imaginatia / 74
II.4. Procesele de comunicare / 77
II.4.1. Limbajul / 78
II.4.2. Rolul activitatilor și proceselor reglatorii: atentia, afectivitatea, motivatia, vointa / 82

III. COMUNICAREA PRIN INTERMEDIUL IMAGINII /  91
III.1. Delimitari conceptuale și acceptiuni ale imaginii ca mijloc de comunicare / 91
III.2. Functii indeplinite de imagini in perimetrul existentei umane / 96
III.3. Tipologia imaginilor / 99
III.4. Caracteristici ale mesajului visual / 103
III.5. Invatarea perceptiv-vizuala. Argumente de sustinere și promovare / 104
III.6. Caracteristicile imaginilor mintale / 106
III.7. Relatia dintre culoare și sunete in comunicare / 108
III.8. Efectele senzoriale induse de principalele culori / 109
III.9. Efectele culorilor in planul psihic și in functionarea optima și echilibrata a acestuia / 115
III.10. Utilizarea culorilor in analiza unor trasaturi ale personalitatii / 117
III.11. Rolul imaginii de sine in comunicare / 118

IV. ABORDAREA EXPERIMENTALA A RELATIILOR EXISTENTE INTRE IMAGINE ŞI DIMENSIUNILE PERSONALITATII COPILULUI DE VARSTA PREŞCOLARA  / 129
IV.1. Scopul cercetarii / 130
IV.2. Obiectivele cercetarii / 130
IV.3. Ipotezele cercetarii / 131
IV.4. Metodologia cercetarii / 132
IV.5. Etapele demersului investigativ / 140
IV.5.1. Proba A / 144
IV.5.2. Proba B / 145
IV.5.3. Proba C / 146
IV.5.4. Proba D / 147
IV.5.5. Proba E / 148
IV.5.6. Proba F/ 154

V. EFECTELE COMUNICARII PRIN IMAGINE ASUPRA DEZVOLTARII PERSONALITATII COPILULUI DE VARSTA PREŞCOLARA DUPA DERULAREA PROGRAMULUI DE CERCETARE / 155
V.1. Prelucrarea, analiza şi interpretarea rezultatelor cercetarii / 155
V.2. Concluziile cercetarii / 215
V.3. Concluzii generale și directii viitoare de cercetare / 225

BIBLIOGRAFIE / 229
Webografie / 245

ANEXE / 256

Lucrarea pe care am elaborat-o este structurata in cinci capitole la care se adauga Anexele și Bibliografia, intregul edificiu posedand o  coerenta interna optima.
Primul capitol al lucrarii este intitulat „Specificitatea procesului de comunicare in interactiunea umana”, iar in cuprinsul acestuia sunt abordate o serie de aspecte care circumscriu directiile de relevanta maxima ale procesului de comunicare, concretizate in definitii ale comunicarii, functiile pe care le indeplinește aceasta in cadrul mai larg al interactiunii umane, tipurile și formele de comunicare, factori favorizanti dar și obstacole care pot fi reperate la nivelul diverselor elemente ale procesului de comunicare, toate acestea fiind importante, fiindca ajuta cititorul sa-și formeze o imagine cat se poate de complinita in legatura cu specificul procesului de comunicare.
In cadrul acestui capitol demersul este unul riguros și creativ deoarece ne-am straduit sa prezentam aceste probleme legate de comunicare aratand cum au evoluat și cum s-au modificat paradigmele de analiza ale comunicarii in ultimele decenii, putandu-se vizualiza acest traseu al evolutiei incepand cu primele abordari (deceniile V și VI) și terminand cu cercetarile din perioada actuala cand s-au facut progrese foarte mari din perspectiva multiplelor planuri de analiza ale comunicarii, dar și din cea a multiplicarii disciplinelor care abordeaza principalele probleme ale acesteia.
Tot in cadrul acestui capitol s-a relevat faptul ca la ora actuala comunicarea este o problema fundamentala a existentei umane, ca nu se poate trai și actiona fara aceasta, ca trebuie depuse eforturi sustinute ca de la o etapa la alta, procesele de comunicare sa fie tot mai eficiente și tot mai adecvate contextelor in care se desfașoara respectivul tip de activitate.
In tratarea chestiunilor amintite anterior am facut apel la autori și la lucrari de referinta atat din perimetrul psihopedagogiei romanești (P. Popescu- Neveanu, M. Golu, M. Zlate, E. Paun, M. Dinu, L. Șoitu, V. Frunza, I. O. Panișoara ș.a.) și straine (C. Shanon și W. Weaver, S.Moscovici, B. Rimé, G. Mialaret, B. Bernstein, J. Hattie, N. Lebrun și S.Berthelot, J. A. De Vito, G. Wackenheim, J. A. Rondal, H. Gleitman, V. P. Richmond, J. C. McCroskey, S. K. Payne, P. L. Knapp ș. a.) putand concluziona ca, daca inainte de 1990 literatura psihopedagogica romaneasca era mai putin preocupata de tratarea comunicarii (in manuale sau tratate de didactica sau pedagogie romanești subiectul acesta era omis de cele mai multe ori) in prezent situatia s-a ameliorat existand tot mai multi autori care consacra capitole comunicarii, in lucrari mai generale sau chiar monografii, unde aceasta tema este analizata in exclusivitate.
Subliniem faptul ca in tratarea modalitatilor de comunicare s-a alocat un spatiu mai mare unor canale ale nonverbalului (comunicarea prin intermediul gesturilor, a mișcarilor corporale, prin atingere, prin intermediul contactului vizual, comunicarea prin spatiu și distanta) toate acestea avand un rol important in rafinarea și eficienticizarea comunicarii didactice.
N-au fost omise nici barierele de pe palierele comunicarii iar eforturile noastre au fost directionate pe linia identificarilor acestora la nivelul principalelor elemente ale procesului de comunicare, concluzionand ca exista probleme la nivelul emitatorului (sursei), receptorului (destinatarului), la nivelul mesajului care face obiectul comunicarii, al canalului de comunicare, la nivelul contextului mai larg in care se desfașoara comunicarea. Aceasta identificare riguroasa a obstacolelor comunicarii reprezinta un demers extrem de important, pentru ca daca exista o repertoriere corecta a lor, ulterior se poate interveni și se pot aduce corectii in modul de desfașurare ale procesului amintit.
Capitolul al II-lea „Caracterizarea psihologica a varstei preșcolare” este focalizat pe prezentarea și analizarea unor importante procese și activitati psihice care configureaza specificitatea la nivelul varstei preșcolare, incercandu-se sa se surprinda evolutia psihologica a copilului la aceasta varsta, pe principalele axe de dezvoltare și anume dimensiunea motrica cognitiva, afectiv-motivationala, cu mentiunea ca analizele și prezentarile sunt facute pentru a sublinia in mod special cum se structureaza procesele de comunicare care se deruleaza in interiorul stadiului preșcolar.
Pentru asigurarea unei acuratete in tratarea proceselor și activitatilor mentionate am facut apel la autori și lucrari de referinta ale domeniului atat din perimetrul psihopedagogiei romanești (U. Șchiopu, T. Cretu, E. Verza, T. Slama- Cazacu, E. Bonchis) și straine (M. Debesse, P. Osterrieth, R. Vincent J. Piaget și B. Inhelder, D. E. Papalia, S. W. Olds, R. D. Feldman, R. Harwood) reușind sa configuram cu fidelitate principalele trasaturi ale copilului de varsta preșcolara și ale problemelor care trebuie avute in vedere in educarea și in dezvoltarea proceselor și activitatilor psihice. Facem precizarea ca demersul pe care l-am intreprins a avut ca scop principal corelarea acestor caracteristici ale copilului la aceasta varsta cu obiectivele și ipotezele formulate in cadrul procesului investigativ care a facut obiectul cercetarii noastre.
Comunicarea prin intermediul imaginii reprezinta capitolul al III-lea și este structurat in așa fel incat sa acopere problematica extinsa a imaginii, motiv pentru care capitolul debuteaza cu delimitarile conceptuale firești, continuand cu alte aspecte care concretizeaza functiile imaginii, tipologii ale acesteia, relatiile existente intre imagine și culoare, a imaginii și personalitatii umane, efectele senzoriale induse de principalele culori și a culorilor in planul psihic și in functionarea optima și echilibrata a acestuia, caracteristicile mesajului vizual și sustinerea lui in planul invatarii perceptiv-vizuale.
Aceasta abordare a imaginii a fost facuta din perspectiva interdisciplinara facandu-se de asemenea apel la autori și surse representative autohtone și straine cum sunt: J. J. Wunenburger, G. Durand, L. Brunschvicg, J. P. Sartre, J. Burgos, R. Huyghe, C. Maltese, H. Biedermann, G. Miller, W. Kandinsky, J. Itten, A. Damasio, A. Faber și E. Mazlish, M. J. Elias, S. E. Tobias, B. S. Friedlander, O. Garlea, L. Boia, I. Neacșu, M. Miclea, M. Golu și A. Dicu, L. Lazarescu, A. Nanu, P. Mureșan, I. N. Șușala, E. Vrasmaș ș.a., reușindu-se astfel sa se obtina o reprezentare destul de fidela asupra constelatiei imaginii.
Capitolul al IV-lea intitulat „Abordarea experimentala a relatiilor existente intre imagine şi dimensiunile personalitatii copilului de varsta preşcolara” concretizeaza demersul investigativ pe care l-am intreprins, și in consecinta, el face trimitere la scopul cercetarii, la obiectivele acesteia, la ipotezele care s-au avut in vedere, la descrierea metodologiei utilizate, a etapelor care au fost parcurse și la descrierea probelor care au fost applicate copiilor preșcolari din unitatile in care s-a realizat cercetarea.
Referitor la entitatile citate anterior facem precizarea ca scopul cercetarii, il reprezinta identificarea efectelor pe care le au imaginile asupra formarii şi dezvoltarii competentelor de comunicare şi, implicit, a dezvoltarii unor laturi ale personalitatii copiilor și optimizarea interactiunilor dintre actorii comunicarii in directia atingerii obiectivelor educatiei contemporane, care promoveaza abordarea holistica a continuturilor pe problemele lumii contemporane (noile educatii, educatie interculturala etc.).
Pe aceeași directie se inscriu și obiectivele investigatiei care vizeaza identificarea diferentelor generate de diverse tipuri de imagini asupra unor procese și activitati psihice de tip senzorial-perceptiv și afectiv-emotional, a diferentelor existente in functie de utilizarea unui singur canal de comunicare (verbal) și a mai multor canale de comunicare (verbal și non-verbal), identificarea și analizarea imaginilor cu potential ridicat in stimularea dezvoltarii intelectuale, afective, sociale și fizice, a relatiilor dintre tipurile de imagini și obiective, continuturi și modalitati de evaluare propuse de curriculumul revizuit pentru invatamant preșcolar, cu scopul realizarii unui ghid de bune practici, care sa integreze propuneri de abordari și strategii creative de utilizare a imaginilor pe domeniile experientiale din structura curriculumului.
In legatura cu natura ipotezelor facem precizarea ca acestea au fost corelate cu o serie de probe (6) care au urmarit validarea acestora și atingerea obiectivelor; acestea fac referire la relatia comunicare prin intermediul imaginii, stimularea proceselor și activitatilor psihice și promovarea unui program de invatare prin intermediul anumitor tipuri de imagini care favorizeaza formarea și dezvoltarea competentelor de comunicare.
Ultimul capitol al lucrarii „Efectele comunicarii prin imagine asupra dezvoltarii personalitatii copilului de varsta preşcolara dupa derularea programului de cercetare” include prelucrarea, analiza şi interpretarea rezultatelor cercetarii, concluziile demersului investigativ și cele generale utilizandu-se proceduri de analiza statistica a datelor din Programul S.P.S.S. și a celor din perimetrul metodelor și tehnicilor calitative.
Bibliografia este diversificata și include lucrari din domeniile comunicarii, psihopedagogiei, filosofiei și artei, fiind focalizata pe necesitatile de tratare ale temei care face obiectul cercetarii.
Anexele cuprind mai multe tipuri de documente precum grile de observatie, tabele, chestionarul aplicat cadrelor didactice, materiale illustrative utilizate in demersul cercetarii, fotografii din activitatile desfașurate cu preșcolarii și ale produselor activitatii lor.

www.editurauniversitara.ro