In ultimii ani suntem cu totii, daca nu participanti activi, cel putin martori tacuti la o dezbatere tot mai intensa cu privire la relatia dintre instantele europene – Curtea Europeana a Drepturilor Omului, dar, mai ales, Curtea de Justitie a Uniunii Europene – si curtile constitutionale ale unor state membre UE; o dezbatere ce se poarta in primul rand asupra limitelor de jurisdictie pentru fiecare dintre aceste paliere. Asa-zisele „conflicte” si „dialoguri” dintre CJUE si Curtile Constitutionale ale Germaniei, Poloniei (mai recent, si a Romaniei) au devenit cunoscute chiar si publicului larg, nu doar celor preocupati de drept sau stiinte politice.
Or, ca in orice dezbatere de idei, inainte de a ne lansa in propriile noastre judecati si argumentari, este foarte important sa cunoastem mai intai cadrul existent al problemei – de unde s-a plecat, in ce stadiu ne aflam acum si care sunt directiile posibile de evolutie.
Este exact ceea ce ne ofera doamna Marieta Safta in lucrarea Justitia constitutionala in Uniunea Europeana, efectuand o cartografiere succinta si destul de precisa a unei problematici altminteri nu foarte usor de descifrat, chiar si de catre specialisti. Si o face in maniera cu care ne-a obisnuit deja, adica temeinic si sistematic, furnizand cititorului accesul rapid la cele mai importante repere din legislatia, jurisprudenta si doctrina (nationala sau europeana) pe aceasta tematica.
Cartea este intitulata „note de curs”, caci este scrisa in primul rand pentru studentii facultatilor de drept. Insa ea este, de fapt, un ghid destul de comprehensiv pentru oricine doreste sa inteleaga bazele arhitecturii constitutionale europene. Iar cine doreste sa aprofundeze, poate deschide prin aceasta carte nenumarate „usi” catre o bibliografie neasteptat de bogata si interesanta.
Cat priveste posibilele directii de evolutie ale acestei dezbateri, autoarea nu identifica decat una singura, fundamentata pe urmatoarele concepte: cooperare, echilibru, dialog si consolidare. Oricat de dificile ni se par aceste deziderate si greu de atins intr-o Europa atat de diversa, orice fiinta civilizata va admite ca ele merita toate eforturile noastre. Pentru ca alternativa la cooperare si dialog nu este indiferenta, ci este conflictul, de multe ori in forma lui cea mai acuta si distructiva – razboiul. Adica exact ceea ce vedem astazi chiar la granitele Uniunii Europene.
Dr. Marieta Safta este magistrat-asistent al Curtii Constitutionale a Romaniei, conferentiar universitar la Facultatea de Drept din cadrul Universitatii „Titu Maiorescu” din Bucuresti, cadru didactic asociat la Academia de Studii Economice din Bucuresti – Facultatea de Drept si membru al Scolii Doctorale – Drept din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucuresti.
Activitate profesionala: Este conferentiar universitar doctor la Facultatea de Drept din cadrul Universitatii „Titu Maiorescu” din Bucuresti, titular la disciplinele Drept constitutional si Institutii politice, Dreptul constitutional al Uniunii Europene si Justitia constitutionala in Uniunea Europeana, cadru didactic asociat la Academia de Studii Economice din Bucuresti – Facultatea de Drept si membru al Scolii Doctorale – Drept din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucuresti. Este magistrat-asistent al Curtii Constitutionale a Romaniei din anul 2003 si in prezent, fiind prim-magistrat-asistent al acestei institutii in perioada 2010-2022. A fost agent de legatura al Curtii Constitutionale la Comisia de la Venetia in perioada 2012-2017 si secretar de stat la Ministerul Justitiei in perioada 2017-2018. Este, de asemenea, fondator al Revistei de drept constitutional.
Publicatii: Justitia constitutionala in Uniunea Europeana. Legislatie, jurisprudenta si doctrina. Note de curs, Ed. Hamangiu, 2022; Drept constitutional si institutii politice. Vol. II. Institutii politice, patru editii, Ed. Hamangiu, ed. a 4-a, 2022; Drept constitutional si institutii politice. Vol. I. Teoria generala a dreptului constitutional. Drepturi si libertati, sapte editii, Ed. Hamangiu, ed. a 7-a, 2021; Constitutia Romaniei. Decizii C.C.R., hotarari C.E.D.O., hotarari C.J.U.E., legislatie conexa (coautor), patru editii, Ed. Hamangiu, ed. a 4-a, 2021; Ghid de admisibilitate la Curtea Constitutionala a Romaniei (coautor), doua editii, Ed. Hamangiu, ed. a 2-a, 2020; Fise de drept constitutional. Vol. I (coautor), Ed. Hamangiu, 2020; Contencios constitutional (coautor), Ed. Hamangiu, 2020; Curs de contencios constitutional (coautor), Ed. Hamangiu, 2017; The dialogue of constitutional judges (coautor), PL Academic Research, 2016; Explicatiile noului Cod penal. Vol. III. Art. 188-256 (coautor), Ed. Universul Juridic, 2015; Explicatiile noului Cod penal. Vol. IV. Art. 257-366 (coautor), Ed. Universul Juridic, 2015; Dialogul judecatorilor constitutionali (coautor), Ed. Universul Juridic, 2015; Constitutionalizarea dreptului penal (coautor), in Analele Universitatii Bucuresti, Supliment, 2014; Forme ale dialogului judiciar intre Curtile Constitutionale (coautor), in Dreptul nr. 6/2013; Le rôle de la Cour Constitutionnelle dans la consolidation du régime juridique des professions libérales en Roumanie, in Revue Européenne de Droit Social, vol. XVIII, nr. 1/2013; Justitia constitutionala: functii si raporturi cu celelalte autoritati publice (coautor), 2012; Le rôle de la Cour Constitutionnelle dans la consolidation de l’État de droit, in Revue Est Europa nr. 2/2012; La relazione tra la Corte Costituzionale romena ed il potere esecutivo, in Diritto pubblico comparato ed europeo nr. 1/2011.
Actualizat mai 2022
In ultimii ani suntem cu totii, daca nu participanti activi, cel putin martori tacuti la o dezbatere tot mai intensa cu privire la relatia dintre instantele europene – Curtea Europeana a Drepturilor Omului, dar, mai ales, Curtea de Justitie a Uniunii Europene – si curtile constitutionale ale unor state membre UE; o dezbatere ce se poarta in primul rand asupra limitelor de jurisdictie pentru fiecare dintre aceste paliere. Asa-zisele „conflicte” si „dialoguri” dintre CJUE si Curtile Constitutionale ale Germaniei, Poloniei (mai recent, si a Romaniei) au devenit cunoscute chiar si publicului larg, nu doar celor preocupati de drept sau stiinte politice.
Or, ca in orice dezbatere de idei, inainte de a ne lansa in propriile noastre judecati si argumentari, este foarte important sa cunoastem mai intai cadrul existent al problemei – de unde s-a plecat, in ce stadiu ne aflam acum si care sunt directiile posibile de evolutie.
Este exact ceea ce ne ofera doamna Marieta Safta in lucrarea Justitia constitutionala in Uniunea Europeana, efectuand o cartografiere succinta si destul de precisa a unei problematici altminteri nu foarte usor de descifrat, chiar si de catre specialisti. Si o face in maniera cu care ne-a obisnuit deja, adica temeinic si sistematic, furnizand cititorului accesul rapid la cele mai importante repere din legislatia, jurisprudenta si doctrina (nationala sau europeana) pe aceasta tematica.
Cartea este intitulata „note de curs”, caci este scrisa in primul rand pentru studentii facultatilor de drept. Insa ea este, de fapt, un ghid destul de comprehensiv pentru oricine doreste sa inteleaga bazele arhitecturii constitutionale europene. Iar cine doreste sa aprofundeze, poate deschide prin aceasta carte nenumarate „usi” catre o bibliografie neasteptat de bogata si interesanta.
Cat priveste posibilele directii de evolutie ale acestei dezbateri, autoarea nu identifica decat una singura, fundamentata pe urmatoarele concepte: cooperare, echilibru, dialog si consolidare. Oricat de dificile ni se par aceste deziderate si greu de atins intr-o Europa atat de diversa, orice fiinta civilizata va admite ca ele merita toate eforturile noastre. Pentru ca alternativa la cooperare si dialog nu este indiferenta, ci este conflictul, de multe ori in forma lui cea mai acuta si distructiva – razboiul. Adica exact ceea ce vedem astazi chiar la granitele Uniunii Europene.
Dr. Marieta Safta este magistrat-asistent al Curtii Constitutionale a Romaniei, conferentiar universitar la Facultatea de Drept din cadrul Universitatii „Titu Maiorescu” din Bucuresti, cadru didactic asociat la Academia de Studii Economice din Bucuresti – Facultatea de Drept si membru al Scolii Doctorale – Drept din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucuresti.