Codul Capitalului este o carte (aparent neortodoxa) care examineaza modul in care activele precum pamantul, datoria privata, organizatiile de afaceri sau know-how-ul sunt transformate in capital prin intermediul legislatiei si al unor instrumente juridice simple si arhicunoscute (dreptul de proprietate, fiducia, dreptul contractelor, dreptul corporatist sau dreptul insolventei).
Capitalul reprezinta trasatura definitorie a economiilor moderne. Totusi, majoritatea oamenilor nu au idee de unde provine acesta, de fapt. Ce anume transforma simpla bogatie intr-un activ care creeaza automat si mai multa bogatie?
Codul Capitalului explica modul in care capitalul vremurilor noastre este in mare masura creat in spatele usilor inchise, in birourile avocatilor, si de ce acest fapt putin cunoscut este una dintre cele mai importante cauze pentru cresterea decalajului de avere intre detinatorii de capital si toti ceilalti.
Katharina Pistor demonstreaza in aceasta carte cum avocatii, cu ajutorul instrumentelor juridice pe care le manuiesc cu maxima iscusinta, „grefeaza” selectiv anumite bunuri, dotandu-le cu capacitatea de a genera si de a proteja bogatia privata, in beneficiul unei paturi restranse de beneficiari si, adesea, in detrimentul celorlalti membri ai societatii. Cu o asemenea „programare” juridica, orice obiect, actiune sau idee poate fi transformata in capital – iar avocatii sunt detinatorii acestui „cod”. Autoarea prezinta inclusiv mecanismele de drept international privat (asa zisele conflicte de legi), cu ajutorul carora avocatii „navigheaza” printre diferitele sisteme si norme juridice, selectandu-le pe cele care servesc cel mai bine nevoile clientilor lor, si cum tehnici juridice care au fost inventate pentru prima data cu secole in urma pentru a codifica proprietatile funciare sunt perfectionate si folosite astazi pentru a „coda” actiuni, obligatiuni, idei – „active” care nu au o existenta reala, efectiva, ele existand doar din punct de vedere juridic.
Acest nou mod de a gandi – foarte prezent in societatile actuale – reprezinta si una dintre cele mai pernicioase probleme ale timpurilor noastre. Cartea surprinde un tablou ingrijorator al naturii globale omniprezente a acestui „cod”, al oamenilor care il modeleaza si al guvernelor care il aplica.
Harvard Law School, the Harvard University Kennedy School of Government and the Max Planck Institute for Foreign and International Law in Hamburg. She has been a visiting professor at the University of Pennsylvania Law School, New York University Law School, Frankfurt University, London School of Economics, and Oxford University.
Katharina Pistor este profesor de drept comparat la Columbia Law School. Anterior, a ocupat functii de predare si cercetare la Harvard Law School, Harvard University Kennedy School of Government si Max Planck Institute for Foreign and International Law din Hamburg. A fost profesor invitat la University of Pennsylvania Law School, New York University Law School, Frankfurt University, London School of Economics si Oxford University.
De asemenea, este cercetator asociat la Centrul de Cercetare a Politicii Economice si a fost investigator principal al Global Finance and Law Initiative (2011-2013) si membru al consiliului de administratie (2011-2014) si membru in 2019 al European Corporate Governance Institut. In 2015, a fost aleasa membru al Academiei de Stiinte din Berlin-Brandenburg.
Katharina Pistor este o cercetatoare si scriitoare de top in domeniul guvernantei corporative, finantelor si pietelor de capital, precum si in drept comparat, publicand in numeroase reviste juridice si de stiinte sociale. In eseul sau „De la suveranitatea teritoriala la suveranitatea monetara” din Journal on Theoretical Inquiries in Law (2017), ea a sustinut ca aparitia unui sistem monetar global inseamna o noua definitie a suveranitatii: controlul banilor. Ea a facut parte din consiliile editoriale ale Journal of Institutional Economics, European Business Organization Law Review, American Journal of Comparative Law si Columbia Journal for European Law.
Katharina Pistor a publicat (ca autor unic sau coautor) noua carti. Cea mai recenta carte a ei, The Code of Capital: How the Law Creates Wealth and Inequality, a fost desemnata una dintre cele mai bune carti ale anului 2019 de Financial Times si Business Insider.
Codul Capitalului este o carte (aparent neortodoxa) care examineaza modul in care activele precum pamantul, datoria privata, organizatiile de afaceri sau know-how-ul sunt transformate in capital prin intermediul legislatiei si al unor instrumente juridice simple si arhicunoscute (dreptul de proprietate, fiducia, dreptul contractelor, dreptul corporatist sau dreptul insolventei).
Capitalul reprezinta trasatura definitorie a economiilor moderne. Totusi, majoritatea oamenilor nu au idee de unde provine acesta, de fapt. Ce anume transforma simpla bogatie intr-un activ care creeaza automat si mai multa bogatie?
Codul Capitalului explica modul in care capitalul vremurilor noastre este in mare masura creat in spatele usilor inchise, in birourile avocatilor, si de ce acest fapt putin cunoscut este una dintre cele mai importante cauze pentru cresterea decalajului de avere intre detinatorii de capital si toti ceilalti.
Katharina Pistor demonstreaza in aceasta carte cum avocatii, cu ajutorul instrumentelor juridice pe care le manuiesc cu maxima iscusinta, „grefeaza” selectiv anumite bunuri, dotandu-le cu capacitatea de a genera si de a proteja bogatia privata, in beneficiul unei paturi restranse de beneficiari si, adesea, in detrimentul celorlalti membri ai societatii. Cu o asemenea „programare” juridica, orice obiect, actiune sau idee poate fi transformata in capital – iar avocatii sunt detinatorii acestui „cod”. Autoarea prezinta inclusiv mecanismele de drept international privat (asa zisele conflicte de legi), cu ajutorul carora avocatii „navigheaza” printre diferitele sisteme si norme juridice, selectandu-le pe cele care servesc cel mai bine nevoile clientilor lor, si cum tehnici juridice care au fost inventate pentru prima data cu secole in urma pentru a codifica proprietatile funciare sunt perfectionate si folosite astazi pentru a „coda” actiuni, obligatiuni, idei – „active” care nu au o existenta reala, efectiva, ele existand doar din punct de vedere juridic.
Acest nou mod de a gandi – foarte prezent in societatile actuale – reprezinta si una dintre cele mai pernicioase probleme ale timpurilor noastre. Cartea surprinde un tablou ingrijorator al naturii globale omniprezente a acestui „cod”, al oamenilor care il modeleaza si al guvernelor care il aplica.