Propuneri manuscrise: info@editurauniversitara.ro: 0745 204 115
Urmarire comenzi Persoane fizice / Vanzari: 0745 200 718 / 0745 200 357 / Comenzi Persoane juridice: 0721 722 783
RO 
Engleza
Fenomenul si nimicul I. Proiectul fenomenologic. Concept si aplicatii – Viorel Cernica
![Fenomenul si nimicul I. Proiectul fenomenologic. Concept si aplicatii – Viorel Cernica [1]](https://gomagcdn.ro/domains/editurauniversitara.ro/files/product/original/fenomenul-si-nimicul-i-proiectul-fenomenologic-concept-si-aplicatii-viorel-cernica-795341.jpg "Fenomenul si nimicul I. Proiectul fenomenologic. Concept si aplicatii – Viorel Cernica [1]")
Editura: Paideia
Autor: Viorel Cernica
Pagini: 352
Anul publicării: 2022
ISBN: 978-606-748-657-5
Cod Produs:
9786067486575
Ai nevoie de ajutor?
0745 200 718
/
0745 200 357
- Descriere
- Download (1)
- Autori
- Unde se gaseste
- Review-uri (0)
Lucrarea de fata este proiectata ca o introducere in studiul filosofiei; autorul insa a tintit, de asemenea, sa scoata la iveala o cale posibila de filosofare sau de reconstructie filosofica. Titlul lucrarii contine o indicatie in privinta acestei cai: este vorba de calea fenomenologica. Asadar, nu vom incerca aici o introducere in fenomenologie, cat o introducere in filosofie pe calea fenomenologiei.
Volumul este structurat in doua parti. In prima, Locul proiectului fenomenologic in reconstructia filosofica, este stabilita semantica termenului „proiect fenomenologic” prin formularea regulii fenomenologice dupa care in orice discurs filosofic se trece de la positum (ceea ce este dat) la fenomen (datul reconstruit), de la constiinta-simt-comun la constiinta filosofica si, in termenii lui Husserl, de la atitudinea naturala la atitudinea fenomenologica; in partea finala a primului capitol este prezentata formula fenomenologica husserliana si diferentele dintre aceasta si „fenomenologia” practicata in aceasta lucrare. Prin „proiectul” fenomenologic husserlian este tehnicizat limbajul fenomenologic si sunt formulate reguli ale caii fenomenologice (ale unei anumite cai fenomenologice). In spatiul fenomenologiei husserliene este rostuit actul redobandirii de sine a omului, caci prin tehnica pusa la punct de Husserl se deschide singurul orizont care face posibila filosofarea: subiectivitatea transcendentala.
Partea a doua, Modelari ale atitudinii fenomenologice, ilustreaza, prin cateva cazuri, regula despre inceputul fenomenologic si meontologic al filosofiei. Vor fi prezentate, din perspectiva acestei reguli, ca exemplificari ale proiectului fenomenologic: 1) proiectul antropologic kantian, in care omul este reconstruit ca persoana si personalitate, ca fiinta sensibila si fiinta inteligibila, pe temeiul diferentei dintre positum (gandit de catre Kant ca lucru-in-sine) si fenomen; 2) proiectul nonjudicativ hegelian, potrivit caruia identitatea fiintei, conceptul insusi, scapa logicii obisnuite in spatiul careia judecata este forma logica fundamentala, conceptul putand fi doar obiectul constiintei filosofice, nu si al celei comune; 3) proiectul fenomenist comtean, dominat de complexul umbrei; 4) proiectul hedonologic al lui J. St. Mill, in care se argumenteaza conditia morala a utilitatii; 5) proiectul existential kierkegaardian ce are drept proprietate fenomenologica reconstructia omenitatii ca spontaneitate; universalul uman nu este ceva ca un substrat (subjectum), ci este evenimentul prin care ne confirmam fiinta, aflata initial doar ca promisiune; 6) proiectul ethologic soloviovian, a carui fibra fenomenologica consta in „descrierea” drumului omului catre universal, catre Dumnezeu-omul; 7) proiectul spiritologic hasdean, inlauntrul caruia este „fenomenologizata” trecerea constiintei comune catre constiinta filosofica; 8) proiectul meontologic nietzscheean prin care este reconstruit (valorizat) nimicul; este vorba despre un experiment filosofic sub semnul caruia se afla o buna parte din filosofia secolului al XX-lea si care are ca temei ideea revalorizarii tuturor valorilor ca expresie a atitudinii fenomenologice veritabile.
Volumul este structurat in doua parti. In prima, Locul proiectului fenomenologic in reconstructia filosofica, este stabilita semantica termenului „proiect fenomenologic” prin formularea regulii fenomenologice dupa care in orice discurs filosofic se trece de la positum (ceea ce este dat) la fenomen (datul reconstruit), de la constiinta-simt-comun la constiinta filosofica si, in termenii lui Husserl, de la atitudinea naturala la atitudinea fenomenologica; in partea finala a primului capitol este prezentata formula fenomenologica husserliana si diferentele dintre aceasta si „fenomenologia” practicata in aceasta lucrare. Prin „proiectul” fenomenologic husserlian este tehnicizat limbajul fenomenologic si sunt formulate reguli ale caii fenomenologice (ale unei anumite cai fenomenologice). In spatiul fenomenologiei husserliene este rostuit actul redobandirii de sine a omului, caci prin tehnica pusa la punct de Husserl se deschide singurul orizont care face posibila filosofarea: subiectivitatea transcendentala.
Partea a doua, Modelari ale atitudinii fenomenologice, ilustreaza, prin cateva cazuri, regula despre inceputul fenomenologic si meontologic al filosofiei. Vor fi prezentate, din perspectiva acestei reguli, ca exemplificari ale proiectului fenomenologic: 1) proiectul antropologic kantian, in care omul este reconstruit ca persoana si personalitate, ca fiinta sensibila si fiinta inteligibila, pe temeiul diferentei dintre positum (gandit de catre Kant ca lucru-in-sine) si fenomen; 2) proiectul nonjudicativ hegelian, potrivit caruia identitatea fiintei, conceptul insusi, scapa logicii obisnuite in spatiul careia judecata este forma logica fundamentala, conceptul putand fi doar obiectul constiintei filosofice, nu si al celei comune; 3) proiectul fenomenist comtean, dominat de complexul umbrei; 4) proiectul hedonologic al lui J. St. Mill, in care se argumenteaza conditia morala a utilitatii; 5) proiectul existential kierkegaardian ce are drept proprietate fenomenologica reconstructia omenitatii ca spontaneitate; universalul uman nu este ceva ca un substrat (subjectum), ci este evenimentul prin care ne confirmam fiinta, aflata initial doar ca promisiune; 6) proiectul ethologic soloviovian, a carui fibra fenomenologica consta in „descrierea” drumului omului catre universal, catre Dumnezeu-omul; 7) proiectul spiritologic hasdean, inlauntrul caruia este „fenomenologizata” trecerea constiintei comune catre constiinta filosofica; 8) proiectul meontologic nietzscheean prin care este reconstruit (valorizat) nimicul; este vorba despre un experiment filosofic sub semnul caruia se afla o buna parte din filosofia secolului al XX-lea si care are ca temei ideea revalorizarii tuturor valorilor ca expresie a atitudinii fenomenologice veritabile.
-
Fenomenul si nimicul I. Proiectul fenomenologic. Concept si aplicatii – Viorel Cernica
Descarca
Viorel Cernica (n. 1957) este un filosof roman, profesor de filosofie, cercetator afiliat al Academiei Romane, eseist si poet.
Intre anii 1981 si 1985 a urmat studii de filosofie la Facultatea de Istorie si Filosofie, Universitatea din Bucuresti, incheiate in iunie 1985 cu lucrarea Directii de abordare a problematicii silogistice. Contributii romanesti in silogistica.
In 1994 a inceput studiile doctorale de filosofie la Academia Romana, Institutul de Filosofie, finalizate in aprilie 1999 cu teza de doctorat Personalismul energetic si proiectul antropologic kantian.
In anul 1994 a devenit cercetator la Academia Romana, Institutul de Filosofie si Psihologie „C. Radulescu-Motru”, iar in 2007 a ajuns conferentiar la Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucuresti.
In 2015 a devenit conducator de doctorate in domeniul filosofiei, cu teza History of Philosophy, Phenomenology of Judgment, Hermeneutics of Culture: Concepts, Methodologies, Applications.
In prezent este profesor universitar la Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucuresti si profesor asociat la Universitatea Politehnica din Bucuresti.
Intre anii 1981 si 1985 a urmat studii de filosofie la Facultatea de Istorie si Filosofie, Universitatea din Bucuresti, incheiate in iunie 1985 cu lucrarea Directii de abordare a problematicii silogistice. Contributii romanesti in silogistica.
In 1994 a inceput studiile doctorale de filosofie la Academia Romana, Institutul de Filosofie, finalizate in aprilie 1999 cu teza de doctorat Personalismul energetic si proiectul antropologic kantian.
In anul 1994 a devenit cercetator la Academia Romana, Institutul de Filosofie si Psihologie „C. Radulescu-Motru”, iar in 2007 a ajuns conferentiar la Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucuresti.
In 2015 a devenit conducator de doctorate in domeniul filosofiei, cu teza History of Philosophy, Phenomenology of Judgment, Hermeneutics of Culture: Concepts, Methodologies, Applications.
In prezent este profesor universitar la Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucuresti si profesor asociat la Universitatea Politehnica din Bucuresti.
www.editurauniversitara.ro
Daca doresti sa iti exprimi parerea despre acest produs poti adauga un review.
Scrie un review
Produse similare
Critica ratiunii pure - Immanuel Kant
Filosofia comunicarii - Constantin Stroe
Paideuma. Schita a unei filosofii a culturii - Leo Frobenius
Despre fericire - Blaise Pascal
Incercare de metafizica eshatologica - Nikolai Berdiaev
De la musuroi la Everest. Ratiune si magie
Limbajul predicii religioase crestine
Suport clienti Luni - Vineri intre 8.00 - 16.00
0745 200 718 0745 200 357 comenzi@editurauniversitara.ro