Propuneri manuscrise: info@editurauniversitara.ro: 0745 204 115
Urmarire comenzi Persoane fizice / Vanzari: 0745 200 718 / 0745 200 357 / Comenzi Persoane juridice: 0721 722 783
RO 
Engleza
Ce este «nihilismul»? Nietzsche in interpretari moderne - Friedrich Wilhelm Nietzsche, Martin Heidegger, Giorgio Colli, Mazzino Montinari, Josef Simon
![Ce este «nihilismul»? Nietzsche in interpretari moderne - Friedrich Wilhelm Nietzsche, Martin Heidegger, Giorgio Colli, Mazzino Montinari, Josef Simon [1]](https://gomagcdn.ro/domains/editurauniversitara.ro/files/product/original/387683.jpg "Ce este «nihilismul»? Nietzsche in interpretari moderne - Friedrich Wilhelm Nietzsche, Martin Heidegger, Giorgio Colli, Mazzino Montinari, Josef Simon [1]")
Editura: Paideia
Autor: Friedrich Wilhelm Nietzsche, Martin Heidegger, Giorgio Colli, Mazzino Montinari, Josef Simon
Pagini: 280
Anul publicării: 2020
ISBN: 978-606-748-324-6
Cod Produs:
9786067483246
Ai nevoie de ajutor?
0745 200 718
/
0745 200 357
- Descriere
- Download (1)
- Autori
- Cuvant inainte
- Unde se gaseste
- Review-uri (0)
Aceasta lucrare cuprinde traducerea unor texte inedite si ofera o interpretare ampla asupra operei lui Nietzsche si a conceptului de nihilism.
Parcurand lucrarea, cititorii vor descoperi cum Heidegger, Colli, Montinari sau Simon analizeaza sistemului filosofic conceput de Neitzsche, accentuand modul in care acesta a cercetat ontologia umana si imperiul vointei.
Nihilismul, din perspectiva lui Neitzsche, este o stare de spirit care pune sub semnul intrebarii natura a tot ceea ce este cladit, la nivel conceptual si faptic, de catre om. Filosofia sa indeamna la analizarea setului de valori stabilit, si mentinut prin traditii, punand accent pe faptul ca omul este cel care creaza, si nimic nu se afla in afara sa.
„In principal tema nihilismului este tratata ca «nihilism european» (Nietzsche, Heidegger s.a.) implicand de fapt critica lumii moderne, dar si propria «depasire» (Überwindung des Nihilismus), caci «nihilismul european» este pentru Nietzsche „intreaga istorie a gandirii europene” si poate fi depasit, dar, „depasirea nu poate sa fie iarasi obiect al unei morale a imperativului sau a unei incordari morale”, ci perspectiva unei ontologii morale, luata sub specia devenirii (J. Simon, Nietzsche und das Problem des europäischen Nihilismus, in: „Nietzsche-Kontrovers”, 1984, p. 16, 17). Fondul conceptiei lui Nietzsche, sub formula «Überwindung des Nihilismus» (Depasirea, invingerea nihilismului) il constituie valoricul, creatia, nu forta: „Eu insumi am cautat o justificare estetica: cum e posibila uratenia lumii: Eu am luat vointa catre frumos, catre persistenta in forme asemanatoare ca un mijloc de pastrare temporara – si salvare: fundamentul imi pare insa ceea ce este Etern‑Creator (das Ewig-Schaffende), legat de suferinta ca ceea ce trebuie sa fie Etern‑Distrugator (das Ewig-Zerstören-Mussende)” (Fr. Nietzsche, Nachgelassene Fragmente 1885‑87, in: SW 12, p. 113)”.
Parcurand lucrarea, cititorii vor descoperi cum Heidegger, Colli, Montinari sau Simon analizeaza sistemului filosofic conceput de Neitzsche, accentuand modul in care acesta a cercetat ontologia umana si imperiul vointei.
Nihilismul, din perspectiva lui Neitzsche, este o stare de spirit care pune sub semnul intrebarii natura a tot ceea ce este cladit, la nivel conceptual si faptic, de catre om. Filosofia sa indeamna la analizarea setului de valori stabilit, si mentinut prin traditii, punand accent pe faptul ca omul este cel care creaza, si nimic nu se afla in afara sa.
„In principal tema nihilismului este tratata ca «nihilism european» (Nietzsche, Heidegger s.a.) implicand de fapt critica lumii moderne, dar si propria «depasire» (Überwindung des Nihilismus), caci «nihilismul european» este pentru Nietzsche „intreaga istorie a gandirii europene” si poate fi depasit, dar, „depasirea nu poate sa fie iarasi obiect al unei morale a imperativului sau a unei incordari morale”, ci perspectiva unei ontologii morale, luata sub specia devenirii (J. Simon, Nietzsche und das Problem des europäischen Nihilismus, in: „Nietzsche-Kontrovers”, 1984, p. 16, 17). Fondul conceptiei lui Nietzsche, sub formula «Überwindung des Nihilismus» (Depasirea, invingerea nihilismului) il constituie valoricul, creatia, nu forta: „Eu insumi am cautat o justificare estetica: cum e posibila uratenia lumii: Eu am luat vointa catre frumos, catre persistenta in forme asemanatoare ca un mijloc de pastrare temporara – si salvare: fundamentul imi pare insa ceea ce este Etern‑Creator (das Ewig-Schaffende), legat de suferinta ca ceea ce trebuie sa fie Etern‑Distrugator (das Ewig-Zerstören-Mussende)” (Fr. Nietzsche, Nachgelassene Fragmente 1885‑87, in: SW 12, p. 113)”.
-
Ce este «nihilismul»? Nietzsche in interpretari moderne - Friedrich Wilhelm Nietzsche, Martin Heidegger, Giorgio Colli, Mazzino Montinari, Josef Simon
Descarca
Friedrich Wilhelm Nietzsche (n. 15 octombrie 1844, Röcken - d. 25 august 1900, Weimar) este unul dintre cei mai importanti filosofi al secolului al XIX-lea. A exercitat o influenta remarcabila, adesea controversata, asupra gandirii filosofice a generatiilor ce i-au urmat.
Martin Heidegger (n. 26 septembrie 1889, Meßkirch, Baden – d. 26 mai 1976, Freiburg im Breisgau) a fost un unul din cei mai importanti filosofi germani din secolul al XX-lea. Lucrarea sa capitala, „Sein und Zeit” („Fiinta si timp”, 1927), a contribuit la reconsiderarea fenomenologiei. Opera sa a exercitat o influenta hotaratoare asupra gandirii unei serii de filosofi ca Hans-Georg Gadamer, Maurice Merleau-Ponty, Jean-Paul Sartre, Emmanuel Levinas, Jacques Derrida si Hannah Arendt.
Giorgio Colli a fost un filosof, filolog si istoric italian. A predat filosofia antica la universitatea din Pisa timp de treizeci de ani.
Mazzino Montinari a fost un savant italian si unul dintre cei mai remarcabili cercetatori ai operei lui Friedrich Nietzsche.
Josef Simon a fost un filosof german contemporan si profesor al Universitatii din Bonn, nascut in Hupperath. A cercetat diferite teme filosofice si a scris pe larg despre metafizica, epistemologie, filosofia idealismului german si despre diversi filosofi, in principal despre Kant, Hamann si Nietzsche.
Martin Heidegger (n. 26 septembrie 1889, Meßkirch, Baden – d. 26 mai 1976, Freiburg im Breisgau) a fost un unul din cei mai importanti filosofi germani din secolul al XX-lea. Lucrarea sa capitala, „Sein und Zeit” („Fiinta si timp”, 1927), a contribuit la reconsiderarea fenomenologiei. Opera sa a exercitat o influenta hotaratoare asupra gandirii unei serii de filosofi ca Hans-Georg Gadamer, Maurice Merleau-Ponty, Jean-Paul Sartre, Emmanuel Levinas, Jacques Derrida si Hannah Arendt.
Giorgio Colli a fost un filosof, filolog si istoric italian. A predat filosofia antica la universitatea din Pisa timp de treizeci de ani.
Mazzino Montinari a fost un savant italian si unul dintre cei mai remarcabili cercetatori ai operei lui Friedrich Nietzsche.
Josef Simon a fost un filosof german contemporan si profesor al Universitatii din Bonn, nascut in Hupperath. A cercetat diferite teme filosofice si a scris pe larg despre metafizica, epistemologie, filosofia idealismului german si despre diversi filosofi, in principal despre Kant, Hamann si Nietzsche.
Aceasta lucrare cuprinde traducerea unor texte inedite si ofera o interpretare ampla asupra operei lui Nietzsche si a conceptului de nihilism.
Parcurand lucrarea, cititorii vor descoperi cum Heidegger, Colli, Montinari sau Simon analizeaza sistemului filosofic conceput de Neitzsche, accentuand modul in care acesta a cercetat ontologia umana si imperiul vointei.
Nihilismul, din perspectiva lui Neitzsche, este o stare de spirit care pune sub semnul intrebarii natura a tot ceea ce este cladit, la nivel conceptual si faptic, de catre om. Filosofia sa indeamna la analizarea setului de valori stabilit, si mentinut prin traditii, punand accent pe faptul ca omul este cel care creaza, si nimic nu se afla in afara sa.
„In principal tema nihilismului este tratata ca «nihilism european» (Nietzsche, Heidegger s.a.) implicand de fapt critica lumii moderne, dar si propria «depasire» (Überwindung des Nihilismus), caci «nihilismul european» este pentru Nietzsche „intreaga istorie a gandirii europene” si poate fi depasit, dar, „depasirea nu poate sa fie iarasi obiect al unei morale a imperativului sau a unei incordari morale”, ci perspectiva unei ontologii morale, luata sub specia devenirii (J. Simon, Nietzsche und das Problem des europäischen Nihilismus, in: „Nietzsche-Kontrovers”, 1984, p. 16, 17). Fondul conceptiei lui Nietzsche, sub formula «Überwindung des Nihilismus» (Depasirea, invingerea nihilismului) il constituie valoricul, creatia, nu forta: „Eu insumi am cautat o justificare estetica: cum e posibila uratenia lumii: Eu am luat vointa catre frumos, catre persistenta in forme asemanatoare ca un mijloc de pastrare temporara – si salvare: fundamentul imi pare insa ceea ce este Etern‑Creator (das Ewig-Schaffende), legat de suferinta ca ceea ce trebuie sa fie Etern‑Distrugator (das Ewig-Zerstören-Mussende)” (Fr. Nietzsche, Nachgelassene Fragmente 1885‑87, in: SW 12, p. 113)”.
Parcurand lucrarea, cititorii vor descoperi cum Heidegger, Colli, Montinari sau Simon analizeaza sistemului filosofic conceput de Neitzsche, accentuand modul in care acesta a cercetat ontologia umana si imperiul vointei.
Nihilismul, din perspectiva lui Neitzsche, este o stare de spirit care pune sub semnul intrebarii natura a tot ceea ce este cladit, la nivel conceptual si faptic, de catre om. Filosofia sa indeamna la analizarea setului de valori stabilit, si mentinut prin traditii, punand accent pe faptul ca omul este cel care creaza, si nimic nu se afla in afara sa.
„In principal tema nihilismului este tratata ca «nihilism european» (Nietzsche, Heidegger s.a.) implicand de fapt critica lumii moderne, dar si propria «depasire» (Überwindung des Nihilismus), caci «nihilismul european» este pentru Nietzsche „intreaga istorie a gandirii europene” si poate fi depasit, dar, „depasirea nu poate sa fie iarasi obiect al unei morale a imperativului sau a unei incordari morale”, ci perspectiva unei ontologii morale, luata sub specia devenirii (J. Simon, Nietzsche und das Problem des europäischen Nihilismus, in: „Nietzsche-Kontrovers”, 1984, p. 16, 17). Fondul conceptiei lui Nietzsche, sub formula «Überwindung des Nihilismus» (Depasirea, invingerea nihilismului) il constituie valoricul, creatia, nu forta: „Eu insumi am cautat o justificare estetica: cum e posibila uratenia lumii: Eu am luat vointa catre frumos, catre persistenta in forme asemanatoare ca un mijloc de pastrare temporara – si salvare: fundamentul imi pare insa ceea ce este Etern‑Creator (das Ewig-Schaffende), legat de suferinta ca ceea ce trebuie sa fie Etern‑Distrugator (das Ewig-Zerstören-Mussende)” (Fr. Nietzsche, Nachgelassene Fragmente 1885‑87, in: SW 12, p. 113)”.
www.editurauniversitara.ro
Daca doresti sa iti exprimi parerea despre acest produs poti adauga un review.
Scrie un review
Produse similare
Critica ratiunii pure - Immanuel Kant
Filosofia comunicarii - Constantin Stroe
Paideuma. Schita a unei filosofii a culturii - Leo Frobenius
Despre fericire - Blaise Pascal
Incercare de metafizica eshatologica - Nikolai Berdiaev
De la musuroi la Everest. Ratiune si magie
Limbajul predicii religioase crestine
Suport clienti Luni - Vineri intre 8.00 - 16.00
0745 200 718 0745 200 357 comenzi@editurauniversitara.ro