Urmarire comenzi Persoane fizice / Vanzari: 0745 200 718 / 0745 200 357 /// Comenzi Persoane juridice: 0721 722 783

Editura Universitara Tarile Europei Centrale si de Est in contextul redefinirii relatiilor est - vest

21,20 Lei

ISBN: 978-973-749-683-6

Anul publicării: 2009

Editia: I

Pagini:

Editura: Editura Universitara

Autor: Marius Florescu-Ciobotaru

Stoc epuizat
Cod Produs: 9789737496836 Ai nevoie de ajutor? 0745 200 718 / 0745 200 357
Adauga la Favorite Cere informatii
  • Descriere
  • Download (1)
  • Cuprins
  • Unde se gaseste
  • Autori
  • Review-uri (0)

Acum aproape două decenii, 27 de ţări au intrat pe un drum necunoscut şi plin de provocări pentru evoluţia lor, denumit de literatura de specialitate tranziţie la democraţie şi economia de piaţă. Transformarea cuprinzătoare, care a afectat viaţa a peste 1,5 miliarde persoane, poate fi considerată unul dintre cele mai importante evenimente ale secolului XX, alături de tranziţia de la capitalism la socialism şi Marea Depresie.
Un grup numeros de economişti a început să studieze procesul de trecere de la socialism la capitalism, iniţial pentru a oferi recomandări de politică economică guvernelor ţărilor în tranziţie, ulterior în câmpul cercetării academice, atât teoretice, cât şi empirice.
Răspândite geografic pe două continente, Europa şi Asia, ţările în tranziţie au format un grup eterogen încă de la începutul procesului de transformare. Prin urmare, studii comparative aprofundate au putut fi realizate numai prin limitarea numărului de ţări după criterii obiective. Un criteriu larg aplicat a fost cel geografic, avându-se în vedere că ţările în tranziţie au căutat imediat să intre pe o traiectorie în jurul unui centru economic regional. Pentru ţările central şi est-europene acesta era Uniunea Europeană, pentru ţările foste sovietice, cu excepţia ţărilor baltice, era Rusia, iar pentru ţările asiatice, Japonia. Există în grup şi ţări cu potenţial mare precum Rusia şi China care pot deveni ele însele modele şi centre de gravitaţie economică.
Din diverse considerente, cercetarea academică pe subiecte de îngustă specializare s-a concentrat o lungă perioadă de timp numai pe ţările mai avansate în procesul tranziţiei - Cehia, Polonia şi Ungaria, celelalte fiind omise. Prezentul studiu selectează din grupul ţărilor central şi est-europene şase state, Bulgaria, Cehia, Polonia, România, Slovacia şi Ungaria, care prezintă anumite caracteristici comune: poziţionare geografică pe continentul european, dimensiune economică, mărimea populaţiei, orientare geopolitică etc. Ţările baltice au constituit încă de la început un grup aparte prin mărimea economică şi trecutul istoric anterior tranziţiei, iar Slovenia a fost un caz atipic chiar şi la nivelul fostului spaţiu iugoslav. Realizarea unui studiu comparativ pentru cele şase ţări constituie o noutate nu numai pentru literatura economică românească, ci şi pentru cea internaţională.
Dispariţia economiei centralizate a surprins un gol în literatura economică, însă mai mulţi economişti occidentali au acceptat provocarea intelectuală de a descifra căile corecte de urmat de către ţările în tranziţie. Multiplele aspecte ale tranziţiei de la reforme economice la elite şi valori instituţionale au fost studiate, rezultând o serie de lucrări validate de realitate şi care puteau fi luate ca bază pentru cercetări ulterioare. O privire cuprinzătoare lipseşte însă în literatura economică românească şi acesta este al doilea plus pe care îl aduce prezenta lucrare.
Intrate în economia mondială capitalistă, ţările central şi est-europene se confruntă cu concurenţa ţărilor occidentale, fiind nevoie de decizii curajoase din partea statului pentru spargerea vechilor tipare şi efectuarea saltului la un nivel calitativ superior. Succesul în tranziţie s-a datorat în mare parte şi deschiderii sectorului extern al economiilor şi prezenţei capitalului străin. Identificarea perspectivelor ţărilor central şi est-europene în contextul redefinirii relaţiilor Est - Vest necesită clarificarea poziţiei acestora la sfârşitul tranziţiei şi a potenţialului de a atinge obiectivul economic pe termen lung - recuperarea decalajului de dezvoltare faţă de ţările vest-europene. Analiza sectorului extern a fost adusă până la nivelul anilor 2005 sau 2006, astfel că lucrarea prezintă rezultate actualizate, ceea ce constituie un plus de cunoaştere faţă de eventualele cercetări anterioare.
Structura volumului cuprinde cinci capitole destinate 1) strategiilor, elitelor şi instituţiilor în procesul de tranziţie în ţările Europei Centrale şi de Est, 2) reformelor structurale şi politicilor de stabilizare macroeconomică, 3) comerţului exterior al ţărilor Europei Centrale şi de Est cu Uniunea Europeană, 4) comerţului exterior al ţărilor Europei Centrale şi de Est cu ţările Comunităţii Statelor Independente şi 5) investiţiilor străine directe în ţările Europei Centrale şi de Est.
La începutul anilor '90, când a devenit evidentă necesitatea tranziţiei de la economia socialistă, planificată centralizat, la economia de piaţă, existau multe lucrări privind trecerea de la capitalism la socialism, dar nu acelaşi lucru se putea spune despre posibila evoluţie inversă, aceea a restabilirii pieţelor în ţările cu economie planificată. Nici în literatura occidentală nu fusese analizată, cu mijloacele specifice investigaţiei ştiinţifice, o asemenea posibilitate. In faţa colapsului politic, deciziile deja presante nu puteau aştepta rezultatul dezbaterilor ştiinţifice. In aceste condiţii, au existat propuneri timpurii privind strategiile tranziţiei, care s-au grupat în jurul a două concepţii. Acest pas nu a eliminat dificultăţile tactice profunde, chiar în condiţiile existenţei unui consens politic privind ţinta reformei economice. In plus, schimbările politice, economice şi sociale fundamentale au fost înfăptuite în contextul unei crize economice acute, al lipsei de experienţă în gestionarea economiei de piaţă, al instituţiilor politice fragile, al presiunii reziduale a structurilor puterii comuniste, al reapariţiei rivalităţilor istorice şi a deselor fisurări etnice.
Ţările în tranziţie au urmărit trecerea la economia de piaţă şi, mai precis, la economia capitalistă, fără a avea însă, cel puţin la momentul iniţial, o clasă capitalistă. In plus, capitalismul era şi este un termen generic, iar literatura economică făcea distincţie între capitalismul continental şi cel anglo-saxon, între cel european şi cel asiatic, în baza configuraţiei instituţionale şi sociale. Existenţa mai multor capitalisme a născut întrebarea legitimă „cum şi ce fel de capitalism se construieşte în Europa Centrală şi de Est" şi dacă nu cumva regiunea constituie un laborator pentru testarea germenilor capitalismului viitorului.
Făcând bilanţul a opt ani de tranziţie, economistul polonez Grzegorz Kolodko remarca rolul jucat de interesele particulare ale grupărilor politice, economice şi financiare în procesul de decizie privind reformele. Importanţa elitelor a fost subliniată şi în studii de sociologie. Trecerea la capitalism a însemnat construirea unui sistem social stratificat pe criteriul clasei, în care capitalul economic este dominant, capitalul politic comunist s-a devalorizat, iar rolul capitalului cultural a crescut, favorizând tehnocraţia şi actorii societăţii civile, foşti disidenţi. Schimbarea socială ar putea fi înţeleasă ca un proces de ajustare a traiectoriei indivizilor în societate, iar adaptarea treptată la noile condiţii şi transformarea prin dependenţa de cale a fostelor instituţii şi comportamente au loc simultan.
Calitatea elitelor a generat în fiecare ţară un sistem specific de instituţii, formale şi informale, care au influenţat decisiv cursul reformelor. Economişti de marcă au observat că reformele aplicate în societăţile din Europa Centrală şi de Est au distrus o mare parte din instituţiile comuniste formale - legi, regulamente, organizaţii, dar, în acelaşi timp, instituţiile informale din perioada comunistă, incluzând relaţii, norme şi reguli de comportare, persistau în diverse măsuri şi continuau să dea formă aşteptărilor, stimulentelor şi comportamentelor. Mai mult, noi instituţii informale apăreau în paralel cu noile legi şi reguli formale. Reformatorii care încercau să definească şi să introducă noi instituţii formale, trebuiau să înţeleagă că aceste măsuri se vor confrunta şi vor interacţiona cu reminiscenţele vechilor aranjamente şi cu instituţiile informale apărute spontan. Toate aceste aspecte - concepţii majore de reformă, liniile directoare ale acesteia, condiţiile iniţiale, natura elitelor postcomuniste, instituţiile formale şi informale fac obiectul de studiu al Capitolului I al lucrării.
Componentele procesului de tranziţie au fost stabilite destul de repede prin preluarea unor principii aplicate anterior de Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional ţărilor în curs de dezvoltare din America Latină. Acestea erau exprimate prin sintagma „Liberalizare, stabilizare, privatizare", ulterior fiind adăugată a patra componentă, reforma instituţională. O adevărată confruntare între economişti privind viteza cu care aceste reforme trebuiau realizate a dus la concluzia că unele componente ale reformei puteau fi transpuse în realitate rapid („terapie de şoc"), dar altele treptat („gradualism"). Conţinutul reformelor întreprinse de ţările ECE este prezentat în Capitolul II, în două secţiuni: reforme structurale şi politici de stabilizare macroeconomică.
Eliminarea monopolului statului asupra proprietăţii a constituit o condiţie absolut necesară pentru instaurarea mecanismelor pieţei, iar crearea unui sector particular în economie a fost considerată "cheia de boltă" a modificărilor sistemului economic. Metodele de creare a sectorului particular, viteza reformei proprietăţii, procesul de privatizare sunt prezentate în prima parte a secţiunii reforme structurale. Dezvoltarea pieţei de capital, o componentă importantă a tranziţiei, este studiată în partea a doua a secţiunii. Liberalizarea comerţului exterior, a investiţilor străine şi reforma instituţională constituie ultimele părţi ale primei secţiunii.
La începutul tranziţiei, anumite guverne au considerat că instituirea mecanismului de piaţă pentru stabilirea preţurilor se poate face prin liberalizarea rapidă a preţurilor. Potrivit aprecierilor unor economişti, în unele ţări „terapia de şoc" a generat prea mult şoc şi prea puţină terapie. Ca urmare, dezechilibrele din economie au necesitat politici de macrostabilizare. Secţiunea a doua a Capitolului II prezintă politicile aplicate de ţările central şi est-europene pentru diminuarea şi controlul inflaţiei.
Politicile de liberalizare şi stabilizare au avut ca efect printre altele afectarea aparatului de producţie cu care ţările ieşiseră din economia socialistă. Atingerea obiectivului dezvoltării durabile a forţat ţările ECE să-şi deschidă sectorul extern şi să se integreze în economia mondială. Comerţul exterior a devenit vital pentru dezvoltarea economică. Contrar unor opinii iniţiale, ţările ECE au înregistrat o creştere considerabilă a exporturilor lor către pieţele dezvoltate, îndeosebi Uniunea Europeană, simultan cu reorientarea de la pieţele foştilor parteneri din Consiliul de Ajutor Economic Reciproc.
Întrebarea fundamentală actuală este aceea dacă ţările central şi est-europene au dobândit în urma reformelor o structură economică care să asigure recuperarea decalajului de dezvoltare şi al nivelului de trai al populaţiei. Este evident că pentru aceasta ţările în tranziţie trebuie să conveargă spre structura de producţie a ţărilor dezvoltate, axată pe mărfuri cu conţinut ridicat de tehnologie şi capital uman, şi care este reflectată, datorită gradului ridicat de deschidere economică, de compoziţia comerţului exterior.
Modificările cantitative şi calitative în comerţul ţărilor Europei Centrale şi de Est cu Uniunea Europeană sunt studiate în Capitolul III al lucrării. Analiza calitativă a comerţului exterior este efectuată din perspectiva noţiunilor de „avantaj comparativ", „comerţ intra-industrial" şi „segmentare internaţională a procesului de producţie".
După dispariţia CAER-ului şi dezmembrarea Uniunii Sovietice, relaţiile comerciale între ţările ECE şi noile ţări ale Comunităţii Statelor Independente s-au diminuat până la nivelul garantat de înzestrarea relativă cu factori de producţie şi de starea economiilor lor. Ţările ECE au înregistrat cu timpul îmbunătăţiri în structura exporturilor către Uniunea Europeană şi este de presupus că aceste mărfuri noi au început să fie exportate şi în ţările Comunităţii Statelor Independente. Verificarea acestei ipoteze are loc în Capitolul IV prin intermediul analizei cantitative şi calitative.
Volumul comerţului exterior între ţările ECE şi ţările CSI se situează potrivit unor economişti sub nivelul potenţial şi din această perspectivă posibilităţile de revigorare a schimburilor prezintă un interes deosebit. Aspectul este studiat în ultima parte a Capitolului IV.
Învechirea aparatului de producţie şi lipsa competitivităţii economice au fost motivele care au dus la prăbuşirea sistemului socialist şi au impus tranziţia la economia de piaţă. Modernizarea / retehnologizarea industriei s-a realizat parţial cu ajutorul investiţiilor străine directe (ISD). Importanţa şi caracteristicile acestui proces sunt studiate în Capitolul V al lucrării. Aspectele majore abordate sunt factorii determinanţi ai unei investiţii străine, caracteristici ale volumului şi calităţii investiţiilor străine realizate în ţările ECE, efectele ISD asupra economiilor gazdă, relaţia dintre investiţiile străine directe realizate în ţările ECE şi apariţia de noi avantaje comparative în comerţul lor exterior, perspective privind atragerea de noi investiţii de către ţările ECE.
Lucrarea se menţine în limitele perspectivei economice, deşi factorii politic şi geopolitic pot explica uneori mult mai bine raţionalitatea şi oportunitatea unor comportamente şi decizii guvernamentale. Obiectivul principal este acela de a forma o imagine asupra poziţiei ţărilor central şi est-europene în contextul relaţiilor cu ţările occidentale şi ţările foste sovietice şi de a identifica potenţialele căi de evoluţie economică.
Volumul se încheie cu un capitol de concluzii generale şi bibliografie selectivă.

  • Tarile Europei Centrale si de Est in contextul redefinirii relatiilor est - vest

    Descarca

 INTRODUCERE/

CAPITOLUL I. STRATEGII, ELITE, INSTITUŢII ÎN PROCESUL DE TRANZIŢIE ÎN ŢĂRILE EUROPEI CENTRALE ŞI DE EST / 16 

Introducere / 16
I.1. Strategiile procesului de tranziţie în ţările Europei Centrale şi de Est /18
I.1.1. Cauze şi caracteristici ale procesului tranziţie/1
I.1.2. Strategii privind tranziţia/ 20
I.1.3. Elemente comune în situaţia ţărilor ECE la începutul tranziţiei /2
1.4. Elemente specifice în situaţia ţărilor ECE la începutul tranziţiei /29
I.2. Capitalismul, elitele şi instituţiile postcomuniste în ţările Europei Centrale  de Est /33
I.2.1. Consideraţii teoretice privind capitalismul postcomunist din ţările Europei Centrale şi de Est /33
I.2.2. Elitele postcomuniste ale ţărilor Europei Centrale şi de Est /36
I.2.3. Instituţiile în ţările Europei Centrale şi de Est /43
Concluzii / 47

CAPITOLUL II. REFORMELE STRUCTURALE ŞI POLITICILE DE STABILIZARE MACROECONOMICĂ ÎN ŢĂRILE EUROPEI CENTRALE ŞI DE  EST /50
Introducere /50

II.1. Reformele structurale în economiile ţărilor Europei Centrale şi de Est /51
II.1.1. Reforma proprietăţii /51
II.1.2. Reforma sectorului bancar /67
II.1.3. Liberalizarea comerţului exterior /71
II.1.4. Liberalizarea investiţiilor străine de capital /73
II.1.5. Reforma instituţională /74
II.2.  Politicile de stabilizare macroeconomică în ţările Europei Centrale şi de Est /76
II.2.1. Consideraţii privind cauzele inflaţiei în ţările ECE /76
II.2.2. Experienţa ţărilor ECE privind stabilizarea macroeconomică/ 78
Concluzii /86 

 CAPITOLUL III. COMERŢUL EXTERIOR AL ŢĂRILOR EUROPEI CENTRALE ŞI DE EST CU UNIUNEA EUROPEANĂ / 90
Introducere /90 

III.1. Aspecte cantitative ale comerţului exterior al ţărilor ECE /93
III.1.1. Volumul şi dinamica comerţului exterior cu mărfuri al ţărilor ECE  /93
III.1.2. Ponderea ţărilor ECE în comerţul mondial cu mărfuri /95
III.1.3. Soldul balanţei comerciale în comerţul exterior cu mărfuri al ţărilor ECE /96
III.1.4. Ponderea comerţului exterior cu mărfuri în PIB-ul ţărilor ECE /98
III.1.5. Exporturile  şi importurile ţărilor ECE după destinaţia geografica / 99
III.1.6. Indicele de concentrare a exporturilor şi importurilor ţărilor ECE /102
III.1.7. Indicele de diversificare a exporturilor şi importurilor ţărilor ECE /103
III.2. Aspecte calitative ale comerţului exterior al ţărilor ECE cu UE – 15 / 104
III.2.1. Similaritatea structurii comerţului ţărilor ECE şi UE /105
III.2.2. Exportul ţărilor ECE în funcţie de conţinutul produselor /109
III.2.3. Avantajul comparativ al ţărilor ECE /113
III.2.4. Comerţul intra-industrial al ţărilor ECE /119
III.2.5. Comerţul ţărilor ECE şi segmentarea internaţională a procesului de producţie/ 129
Concluzii / 138

CAPITOLUL IV. COMERŢUL EXTERIOR AL ŢĂRILOR EUROPEI CENTRALE ŞI DE EST CU ŢĂRILE COMUNITĂŢII STATELOR INDEPENDENTE / 142
Introducere /142 

IV.1. Relaţiile economice între ţările Europei Centrale şi de Est şi Uniunea Sovietică în perioada 1945–1990 /143
IV.1.1. Coordonatele ale activităţii CAER /143
IV.1.2. Schimburile comerciale în cadrul CAER /145
IV.2. Schimburile comerciale între ţările Europei Centrale şi de Est şi ţările
Comunităţii Statelor Independente: aspecte cantitative /147
IV.2.1. Volumul schimburilor comerciale între ţările ECE şi ţările CSI /147
IV.2.2. Ponderea blocului CSI în comerţul ţărilor ECE /150
IV.2.3. Ponderea ţărilor CSI în comerţul ţărilor ECE /152
IV.2.4. Principalele categorii de produse comercializate între ţările ECE şi ţările CSI /154
IV.3. Schimburile comerciale între ţările Europei Centrale şi de Est şi ţările 
 Comunităţii Statelor Independente: aspecte calitative /158
IV.3.1. Modificări în structura exportului ţărilor ECE către ţările CSI /158
IV.3.2. Evoluţia specializării ţărilor ECE în comerţul cu blocul CSI /161
IV.4.  Perspectivele comerţului ţărilor Europei Centrale şi de Est cu ţările Comunităţii Statelor Independente /164
IV.4.1. Potenţialul relaţiilor comerciale între ţările ECE şi ţările CSI /165
IV.4.2. Indicele de compatibilitate cerere - ofertă /166
Concluzii /168

CAPITOLUL V. INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE ÎN ŢĂRILE EUROPEI CENTRALE ŞI DE EST /172
Introducere  /172 

V.1. Consideraţii teoretice /173
V.1.1. Efecte ale investiţiilor străine directe asupra ţării gazdă /174
V.1.2. Factori determinanţi ai investiţiilor străine directe/176
V.2. Aspecte cantitative ale investiţiilor străine directe în ţările Europei Centrale şi de Est /178
V.2.1. Volumul investiţiilor străine directe în ţările ECE /179
V.2.2. Stocul de investiţii străine directe în ţările ECE /181
V.2.3. Distribuţia pe sectoare a investiţiilor străine directe în ţările ECE /184
V.2.4. Provenienţa geografică a investiţiilor străine directe în ţările ECE /186
V.3. Aspecte calitative ale investiţiilor străine directe în ţările Europei Centrale  şi de Est / 188
V.3.1. Performanţa ţărilor ECE în atragerea de investiţii străine / 188
V.3.2. Potenţialul ţărilor ECE în atragerea de investiţii străine / 189
V.3.3. Influenţa investiţiilor străine directe asupra economiilor ţărilor ECE /191
V.4. Investiţiile străine directe şi comerţul exterior al ţărilor ECE / 197
V.4.1. Consideraţii generale /197
V.4.2. Influenţa investiţiilor străine directe asupra comerţului exterior al ţărilor Europei Centrale şi de Est /199
V.5. Perspectivele investiţiilor străine în ţările Europei Centrale şi de Est / 202
V.5.1. Pieţele locale /202
V.5.2. Productivitatea forţei de muncă / 202
V.5.3. Costul forţei de muncă /203
V.5.4. Distribuirea veniturilor din activitatea economică / 204
Concluzii / 205 

 

CONCLUZII GENERALE / 207 

 BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ / 213 

 ENGLISH SUMMARY /  225

 CONTENTS / 239

 

 

  • Anticariat online
  • SC Atlas Group Distribution SRL– Bucuresti

  • SC Astro Impex SRL- Bucuresti

  • SC Nicol Cart SRL – Bucuresti

  • SC Larry Cart SRL – Bucuresti

  • SC Rolcris Impex SRL – Bucuresti

  • SC Stand Agentie Difuzare Carte – Bucuresti

  • SC Vox 2000 Com SRL – Bucuresti

  • SC Maricom 94 SRL – Bucuresti

  • SC Mario Fair Play Impex SRL – Bucuresti

Marius Florescu-Ciobotaru

Daca doresti sa iti exprimi parerea despre acest produs poti adauga un review.

Review-ul a fost trimis cu succes.

Suport clienti Luni - Vineri intre 8.00 - 16.00

0745 200 718 0745 200 357 comenzi@editurauniversitara.ro

Compara produse

Trebuie sa mai adaugi cel putin un produs pentru a compara produse.

A fost adaugat la favorite!

A fost sters din favorite!