John von Neumann a fost un matematician de referinta al secolului al XX-lea si una dintre cele mai riguroase minti care s-au aplecat vreodata asupra organizarii computationale a creierului. Aceasta carte clasica, ultima pe care a scris-o si publicata postum, prezinta o comparatie sofisticata, deschizatoare de drumuri la momentul aparitiei sale si totodata vizionara daca ne gandim la accelerarea tehnologiei de la von Neumann incoace, pana la inteligenta artificiala, al carei precursor autorul poate fi considerat.
Scrisa initial pentru Prelegerile Silliman de la Yale, lucrarea face o analogie intre masinile de calcul si creierul uman. Expunerea punctelor de vedere ale lui John von Neumann asupra inteligentei masinii si a celei biologice este de o claritate si o precizie fara precedent. Concluzia? Creierul functioneaza atat digital, cat si analogic, dar are si propriul limbaj statistic, diferit de cel al calculatoarelor construite de om.
Informatii conformitate produs
John von Neumann (1903–1957) a fost unul dintre cei mai importanti matematicieni ai secolului al XX-lea, cu contributii importante la fizica cuantica, analiza functionala, teoria multimilor, topologie, economie, informatica, analiza numerica, hidrodinamica exploziilor, statistica si alte sfere ale matematicii.
S-a nascut la Budapesta si s-a dovedit un copil prodigios, invatand analiza matematica inca de la varsta de opt ani. A studiat in Ungaria si Germania, obtinand in 1925 licenta in chimie, iar in 1926 doctoratul in matematica. Din 1932 se muta in Statele Unite, pentru a-si incepe activitatea in cadrul Institutului pentru Studii Avansate de la Princeton.
Este renumit pentru teoria jocurilor, pentru munca sa la Electronic Computer Project de la Institutul pentru Studii Avansate si a fost membru al Comisiei pentru Energie Atomica din SUA.
John von Neumann a fost un matematician de referinta al secolului al XX-lea si una dintre cele mai riguroase minti care s-au aplecat vreodata asupra organizarii computationale a creierului. Aceasta carte clasica, ultima pe care a scris-o si publicata postum, prezinta o comparatie sofisticata, deschizatoare de drumuri la momentul aparitiei sale si totodata vizionara daca ne gandim la accelerarea tehnologiei de la von Neumann incoace, pana la inteligenta artificiala, al carei precursor autorul poate fi considerat.
Scrisa initial pentru Prelegerile Silliman de la Yale, lucrarea face o analogie intre masinile de calcul si creierul uman. Expunerea punctelor de vedere ale lui John von Neumann asupra inteligentei masinii si a celei biologice este de o claritate si o precizie fara precedent. Concluzia? Creierul functioneaza atat digital, cat si analogic, dar are si propriul limbaj statistic, diferit de cel al calculatoarelor construite de om.