Interviu cu Vladimir Tismaneanu
Vladimir Tismaneanu (n. 4 iulie 1951, Brasov) este un politolog roman stabilit in Statele Unite, profesor de stiinte politice la University of Maryland, College Park, SUA, director al Center for the Study of Post Communist Societies al aceleiasi universitati. In 2006 a fost presedinte al Comisiei Prezidentiale de Analiza a Dictaturii Comuniste din Romania, iar din data de 11 aprilie 2007, presedintele Comisiei Prezidentiale Consultative pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. A fost editorul revistei East European Politics and Societies (1998 2004). Printre cele mai recente lucrari ale sale se numara „Stalinism for All Seasons” (University of California Press, Berkeley, 2003) si „Between Past and Future: The Revolutions of 1989 and Their Aftermath” (coordonata impreuna cu Sorin Antohi; Central European University Press, 2000).
Articolele si studiile sale au aparut in numeroase ziare si reviste, printre care New York Times, Washington Post, Common Knowledge, The New Republic, Partisan Review, Gazeta Wyborcza, Sfera Politicii, 22. Volumul „Revolutiile din 1989. Intre trecut si viitor” (Polirom, 1999) a primit premiul revistei Sfera politicii pentru cea mai buna traducere romaneasca din domeniu. Premiul Fundatiei Culturale Romane (2001) si premiul „Ion I.C. Bratianu” (2001) pentru contributii la promovarea ideilor liberale. A primit premiul Grupului pentru Dialog Social pentru anul 2007.
Lucrari: The Perfect Acrobat. Leonte Rautu, the Masks of Evil, co authored with Cristian Vasile (Bucharest: Humanitas Publishing House, 2008). A biography of Romania’s Stalinist propaganda czar, The Devil in History: Communism, Fascism, and the Lessons of the 20th Century (book contract with University of California Press, manuscript completed), The Mist Curtain. Co authored with Mircea Mihaies, (Iasi and Bucharest: Polirom Publishing House, 2008), Refusing to Forget (Bucharest: Curtea Veche Publishing House, 2007), Democracy and Memory: Essays on Communism, Fascism and Democracy (Bucharest: Curtea Veche Publishing House, 2006), The Great Shock at the End of a Short Century. Ion Iliescu in Dialogue with Vladimir Tismaneanu Social Science Monographs, distributed by Columbia University Press, 2004. New edition, Social Science Monographs/ Columbia University Press, 2006. Reviewed in Chronicle of Higher Education. Original edition, (Bucharest: Editura Enciclopedica, 2004). French translation, Ed. du Rocher, 2004, The End and the Means: Essays on Ideology, Utopia, and Myth (Bucharest: Editura Curtea Veche, 2004), Skeletons in the Closet. Co authored with Mircea Mihaies (Iasi and Bucharest: Polirom, 2004), Stalinism for All Seasons: A Political History of Romanian Communism. (Berkeley: University of California Press, 2003). Romanian translation, Polirom, 2005. Polish translation forthcoming. The book received the 2004 Barbara Jelavich Award from the American Association for the Advancement of Slavic Studies, Letters from Washington: Reflections on the Twentieth Century (Iasi and Bucharest: Editura Polirom, 2002), Specters of Central Europe (Iasi and Bucharest; Editura Polirom, 2001), Fantasies of Salvation: Democracy, Nationalism and Myth in Post Communist Europe, (Princeton: Princeton University Press, 1998. Romanian translation, Editura Polirom, 1999; Polish translation, Muza Publishing House, 2001. Lithuanian translation, 2004. Major chapters translated in German, Ukrainian, Hungarian, Croatian. Recommended for the translation publishing program, Open Society Institute, Te Phantom of Gheorghiu Dej: Studies in Romanian Communism (Bucharest: Editura Univers, 1995), New edition, revised and enlarged, Humanitas Publishing House, 2008, Reinventing Politics: Eastern Europe from Stalin to Havel, (New York: Free Press, 1993). Paperback edition with a new afterword. Romanian translation of updated version (Iasi: Editura Polirom, 1997). Major chapters translated into Polish, Hungarian, German. Ukrainian translation, 2002, Reinventing Politics: Eastern Europe from Stalin to Havel, (New York: Free Press, 1992). Cloth edition. Romanian and Ukrainian translations, In Search of Civil Society: Independent Peace Movements in the Soviet Bloc (New York: Routledge, 1990), editor and principal author, e Crisis of Marxist Ideology in Eastern Europe: The Poverty of Utopia (London and New York: Routledge, 1988).
1. Considerati ca Romania de azi este diferita de cea anterioara anului 1989? Din aceasta perspectiva, se poate vorbi, din perspectiva dumneavoastra, de o magistratura de dinainte de 1989 si de una de dupa 1989?
Statul de dinainte de 1989 a fost unul de nedrept (Unrechtsstaat), in care faradelegea este travestita in sistem legal. Era deci nu doar diferit de statul de drept, ci chiar opusul sau. Calcaiul lui Ahile al post comunismului romanesc a fost continuarea unor practici autoritariste mostenite din vechiul regim, perpetuarea in functii a unor oameni compromisi, legati prin fire vizibile si invizibile de casta nomenklaturista. Ceea ce nu inseamna ca nu s a schimbat nimic. Au avut loc reforme in justitie, in special in timpul ministeriatului lui Valeriu Stoica. Exista acum un corp de magistrati care pot constitui masa critica necesara pentru ruptura definitiva cu sistemul Iliescu, inlcusiv cu metodele clientelare specifice unui organism politic ce sufera de coruptie endemica.
2. Ar trebui trecuta cu vederea colaborarea unor magistrati cu serviciile Securitatii, data fiind experienta si competenta acumulata (stiut fiind ca un bun specialist se formeaza in multi ani) sau ar trebui ca aceste persoane sa fie expuse si indepartate din profesie? Solutia din Germania de Est, unde, dupa caderea zidului si reunificare, judecatorii din perioada comunista au fost indepartati, este cea mai buna?
Sunt in favoarea maximei transparente, sustin Legea Lustratiei (evident gandita rational, nu ca pachet omnibus ce poate fi prea usor stopat din ratiuni tehniciste). Colaborarea cu Securitatea nu tinea de obligatiile descrise, ca sa spun astfel, in fisa postului, trebuie prin urmare sanctionata. Credibilitatea morala a magistratului se spulbera atunci cand stii ca a fost complice Raului, ca a ascuns acest lucru, mizand pe buna credinta a cetatenilor. Nu toata lumea a turnat, nu toata lumea s a prostituat.
3. Considerati ca si in prezent, in lume si in Romania, puterea politica exercita influenta sau control asupra magistratilor? In ce modalitate? Prin ce parghii?
Separatia puterilor este cheia de bolta a unei democratii viabile. Influentele politicului se exercita prin canale informale, prin retele de complicitati, trafic de influenta, atribuiri de privilegii etc.. Romania are nevoie, poate, de ceea ce a trait Italia in anii 90: o „revolutie” a magistratilor. Eu cred ca intarirea statului de drept este o proritate a celui de al doilea mandat al presedintelui Traian Basescu.
4. Daca ar trebui sa va adresati unei instante din Romania, pentru a va ocroti un drept, ati avea incredere in sistem, in general, si in judecator, in special? Exista vreo diferenta intre ceea ce ar trebui sa fie un judecator si ceea ce el este, in realitate?
M am adresat in legatura cu oribilele calomnii lansate la adresa mea de Gheorghe Funar, ca lider al Partidului „Romania Mare” (sustinea ca am delapidat documente secrete in perioada lucrului la Raportul Comisiei Prezidentiale de analiza a comunismului si ca le am „vandut pe bani grei” in Statele Unite ale Americii). Sunt reprezentat de firma Stoica si asociatii. Am castigat in prima instanta, la Judecatoria sectorului 1 Bucuresti, in 2007. S a depus contestatie, acum procesul se rejudeca. Deci am dovedit prin propria actiune ca am incredere in sistemul legal. Pot fi frustrat de temporizari, dar sunt sigur ca adevarul va invinge.
5. Ce socotiti ca ar trebui sa faca membrii acestui corp profesional pentru intarirea independentei si sporirea increderii publicului in actul de dreptate? Cum ar trebui sa se comporte un judecator? S a nascut oare judecatorul ideal?
Tot asteptam judecatorul ideal, iar el se prea poate sa fie aici, langa noi. Sa nu cadem intr un fel de pesimism care ne ar face sa credem ca totul e zadarnic. Nu, eu chiar cred ca depinde de cativa oameni sa creeze o diferenta. Asa incep intotdeauna marile schimbari. Cu fiecare magistrat care refuza sa traiasca in minciuna se fortifica sansele ca majoritatea magistratilor sa vrea sa traiasca in adevar.