Propuneri manuscrise: info@editurauniversitara.ro: 0745 204 115
Urmarire comenzi Persoane fizice / Vanzari: 0745 200 718 / 0745 200 357 / Comenzi Persoane juridice: 0721 722 783
RO 
Engleza
6359.png "Editura Universitara")
Ei Catscha Dis / In zori de zi - Arnold Spescha
![Ei Catscha Dis / In zori de zi - Arnold Spescha [1]](https://gomagcdn.ro/domains/editurauniversitara.ro/files/product/original/ei-catscha-dis-in-zori-de-zi-297-353290.jpg "Ei Catscha Dis / In zori de zi - Arnold Spescha [1]")
ISBN: 978-606-28-0720-7
DOI: 10.5682/9786062807207
Anul publicării: 2018
Editia: I
Pagini: 216
Editura: Editura Universitara
Autor: Arnold Spescha
Cod Produs:
9786062807207
Ai nevoie de ajutor?
0745 200 718
/
0745 200 357
- Download (1)
- Autori
- Cuprins
- Cuvant inainte
- Unde se gaseste
- Review-uri (0)
-
EI CATSCHA DIS/ IN ZORI DE ZI
Descarca
Arnold Spescha
Ei catscha dis / In zori de zi (Arnold Spescha)/ 8-9
Sentupada cun Arnold Spescha / Intalnire cu Arnold Spescha (Magdalena Popescu-Marin) / 12-13
Aurora/Aurora /19
I Fas capriolas cul hers da furbaz / Te zbengui cu o pofta de poznas/ 23
II Satels innocents egl arviul / Nori fini inocenti pe bolta /37
III Ti saultas e fieras figuras / Dansezi si arunci imagini / 51
IV Plievgia migeivla croda sil tetg / Ploaie blanda pe acoperis / 61
V Cametgs perforan il stgir / Fulgere strapung bezna/ 73
VI E spigias ballontschan el ritmus dil vent / Si spicele se leagana in ritmul vantului / 87
VII Finiastras sesarvan / Ferestre se deschid/ 97
VIII Cu ei sufl’els mugrins / Cand sufla prin cotloane/ 123
IX Las tschittas che saultan da tschiel giu sin tiara / Fluturasi saltareti intre cer si pamant / 139
X Il freid fiera siu flad da sibiria / Frigul azvarle suflul sau inghetat / 155
XI Ti tempras la stiva pil di che pruescha / Incalzeste odaia pentru ziua ce se naste /167
Tgietschen dalla sera / Rosu de amurg / 185
Observar il tschiel e descriver la tiara da…/ A observa cerul pentru a descrie pamantul de Renzo Caduff / 188-189
Index / Indice /209-213
Biografias / Biografii /214-215
Sentupada cun Arnold Spescha / Intalnire cu Arnold Spescha (Magdalena Popescu-Marin) / 12-13
Aurora/Aurora /19
I Fas capriolas cul hers da furbaz / Te zbengui cu o pofta de poznas/ 23
II Satels innocents egl arviul / Nori fini inocenti pe bolta /37
III Ti saultas e fieras figuras / Dansezi si arunci imagini / 51
IV Plievgia migeivla croda sil tetg / Ploaie blanda pe acoperis / 61
V Cametgs perforan il stgir / Fulgere strapung bezna/ 73
VI E spigias ballontschan el ritmus dil vent / Si spicele se leagana in ritmul vantului / 87
VII Finiastras sesarvan / Ferestre se deschid/ 97
VIII Cu ei sufl’els mugrins / Cand sufla prin cotloane/ 123
IX Las tschittas che saultan da tschiel giu sin tiara / Fluturasi saltareti intre cer si pamant / 139
X Il freid fiera siu flad da sibiria / Frigul azvarle suflul sau inghetat / 155
XI Ti tempras la stiva pil di che pruescha / Incalzeste odaia pentru ziua ce se naste /167
Tgietschen dalla sera / Rosu de amurg / 185
Observar il tschiel e descriver la tiara da…/ A observa cerul pentru a descrie pamantul de Renzo Caduff / 188-189
Index / Indice /209-213
Biografias / Biografii /214-215
Jeu sai buca pli, cu igl ei stau. Probablamein zacu ils emprems onns da scola. Mo jeu seregordel aunc bein dall’emprema locuziun romontscha che jeu hai resentiu sco ina expressiun particulara: «Ei catscha dis». Jeu vevel l’impressiun ch’il di secatschi ord la stgiradetgna dalla notg. Sco da vegnir ord ina tauna. Dil stgir el clar. Quei maletg dil mund meteorologic ha tschaffau mei per veta duronta.
Dus temas han cumpignau e fatschentau mei adina puspei: l’aura e la musica. La musica ei daventada il motiv empalont en mias poesias «Ei dat ils muments da pass lev».
E la musica va aunc oz a pèr cun mei. L’aura ei stada gia da pign ensi mia cumpogna: en la lavur sil funs e da pastur. Jeu vevel tema da tun e cametg. Mo aunc pli fetg da spessa brentina. Ella che pren la vesta e zuppenta ils trutgs.
L’aura ha era fatschentau mei scientificamein. En mia dissertaziun «Wind und Wetter». L’aura el lungatg. Plaids e locuziuns, muntadas, structuras, diever. Co tschaffa, classifichescha ed analisescha il lungatg il mund exteriur, la realitad, siu contuorn, siu ambient? L’aura ei buca mo in fenomen meteorologic, impurtonts per la natira e pil carstgaun. Ella survescha er sco mied da communicaziun. Ella fa punts, ligia. Cons raschienis che vegnan instradai cun l’aura!
Nu mai stiu cand a fost. Probabil cam in primii ani de scoala. Dar imi amintesc inca bine de prima locutiune romansa pe care am simtit-o ca pe o expresie speciala: Ei catscha dis „se face ziua”. Aveam impresia ca ziua apare din intunecimea noptii. Ca iesind dintr-o vizuina. De la intuneric la lumina. Aceasta imagine din lumea meteorologica m-a emotionat toata viata.
Doua teme m-au insotit si m-au preocupat mereu: vremea si muzica. Muzica a devenit motivul predominant in poeziile mele din „Exista momente de pas usor”. Si muzica este cu mine si astazi.
Vremea mi-a fost alaturi de cand eram mic, la truda pe camp si ca pastor. Mi-era frica de tunet si fulger. Dar si mai mult de ceata deasa. Ea care impiedica vederea si acopera drumurile.
Vremea m-a ocupat si stiintific. In disertatia mea „Wind und Wetter” (Vant si vreme). Vremea in limba. Cuvinte si locutiuni, sensuri, structuri, folosire. Cum surprinde, clasifica si analizeaza limba lumea exterioara, realitatea, mediul ei inconjurator, ambientul ei?
Vremea nu este doar un fenomen meteorologic, important pentru natura si om. Ea serveste si ca mijloc de comunicare. Ea creaza punti, uneste. Cate discutii nu sunt declansate de vreme!
Dus temas han cumpignau e fatschentau mei adina puspei: l’aura e la musica. La musica ei daventada il motiv empalont en mias poesias «Ei dat ils muments da pass lev».
E la musica va aunc oz a pèr cun mei. L’aura ei stada gia da pign ensi mia cumpogna: en la lavur sil funs e da pastur. Jeu vevel tema da tun e cametg. Mo aunc pli fetg da spessa brentina. Ella che pren la vesta e zuppenta ils trutgs.
L’aura ha era fatschentau mei scientificamein. En mia dissertaziun «Wind und Wetter». L’aura el lungatg. Plaids e locuziuns, muntadas, structuras, diever. Co tschaffa, classifichescha ed analisescha il lungatg il mund exteriur, la realitad, siu contuorn, siu ambient? L’aura ei buca mo in fenomen meteorologic, impurtonts per la natira e pil carstgaun. Ella survescha er sco mied da communicaziun. Ella fa punts, ligia. Cons raschienis che vegnan instradai cun l’aura!
Nu mai stiu cand a fost. Probabil cam in primii ani de scoala. Dar imi amintesc inca bine de prima locutiune romansa pe care am simtit-o ca pe o expresie speciala: Ei catscha dis „se face ziua”. Aveam impresia ca ziua apare din intunecimea noptii. Ca iesind dintr-o vizuina. De la intuneric la lumina. Aceasta imagine din lumea meteorologica m-a emotionat toata viata.
Doua teme m-au insotit si m-au preocupat mereu: vremea si muzica. Muzica a devenit motivul predominant in poeziile mele din „Exista momente de pas usor”. Si muzica este cu mine si astazi.
Vremea mi-a fost alaturi de cand eram mic, la truda pe camp si ca pastor. Mi-era frica de tunet si fulger. Dar si mai mult de ceata deasa. Ea care impiedica vederea si acopera drumurile.
Vremea m-a ocupat si stiintific. In disertatia mea „Wind und Wetter” (Vant si vreme). Vremea in limba. Cuvinte si locutiuni, sensuri, structuri, folosire. Cum surprinde, clasifica si analizeaza limba lumea exterioara, realitatea, mediul ei inconjurator, ambientul ei?
Vremea nu este doar un fenomen meteorologic, important pentru natura si om. Ea serveste si ca mijloc de comunicare. Ea creaza punti, uneste. Cate discutii nu sunt declansate de vreme!
Daca doresti sa iti exprimi parerea despre acest produs poti adauga un review.
Scrie un review
Produse similare
Argoul in limba romana actuala - Daniela Eugenia Vodita
Limba romana pentru studentii straini. Teste si exercitii
Start LR. Manual de limba romana pentru cetatenii straini
Zmei, draci si strigoi. Eseuri de hermeneutica a basmului popular romanesc
Limba romana pentru Anul pregatitor: redactare si compozitie - Mirel Anghel
Franceza fara profesor + 2 CD-uri audio - Gaelle Graham
Limba engleza fara profesor - Dan Dutescu
Dictionar scolar explicativ - Alexandru Emil M.
Limba romana contemporana. Vocabularul - Marinusa Constantin
Suport clienti Luni - Vineri intre 8.00 - 16.00
0745 200 718 0745 200 357 comenzi@editurauniversitara.ro