Propuneri manuscrise: info@editurauniversitara.ro: 0745 204 115
Urmarire comenzi Persoane fizice / Vanzari: 0745 200 718 / 0745 200 357 / Comenzi Persoane juridice: 0721 722 783
RO 
Engleza
6359.png "Editura Universitara")
Varstele dorului eminescian
![Varstele dorului eminescian [1]](https://gomagcdn.ro/domains/editurauniversitara.ro/files/product/original/palasaca_varstele-dorului-eminescian_bt-3218-2549.jpg "Varstele dorului eminescian [1]")
ISBN: 978-606-28-1334-5
DOI: https://doi.org/10.5682/9786062813345
Anul publicării: 2021
Editia: I
Pagini: 122
Editura: Editura Universitara
Autor: Simona Palasca
Cod Produs:
9786062813345
Ai nevoie de ajutor?
0745 200 718
/
0745 200 357
- Descriere
- Download (1)
- Autori
- Cuprins
- Cuvant inainte
- Unde se gaseste
- Review-uri (0)
Doua aspecte fundamentale au stat la baza alegerii acestei teme de cercetare. Primul se refera la abundenta de exegeze, care a dat nastere atator inertii create de marile interpretari interbelice si care solicita o repozitionare a punctelor de vedere. Cel de-al doilea aspect aduce in atentie nevoia de re-contextualizare a mitului si a operei eminesciene. Sigur ca este greu sa mai spunem ceva cu totul nou despre Eminescu, dar consideram ca scrisul sau incurajeaza orice punct nou de vedere, orice interpretare noua, neaparat obiectiva, si care sa porneasca, in primul rand, de la opera. Orice intentie de analiza asupra operei lui Mihai Eminescu este incurajata de oamenii valorosi. Astfel, raspunzand indemnurilor marelui om de cultura, Constantin Noica, ar trebui sa renuntam la simpla contemplare a operelor mari care, dupa parerea domniei sale, au o alta functie:
,,aceea de a naste alte opere mari, sau macar de a modela omenescul din tine. Iar de nu, functia operelor mari este de a te face sa-ti ceri scuze ca existi.”
Munca noastra de cercetare, deloc usoara, isi propune, in baza principiilor stiintifice si dupa o atenta consultare a criticii valoroase de specialitate, sa aprofundeze o tema aparent epuizata, intalnita intr-adevar in multe studii eminesciene mai noi sau mai vechi, dar despre care se mai poate spune mult. Vom incerca sa raspundem provocarii unui cercetator documentat si patrunzator al operei eminesciene, George Munteanu, provocare lansata in lucrarea Eminescu si eminescianismul, in care autorul se intreba daca s-a gandit cineva la varstele dorului eminescian, sugerand totodata si metoda proiectiei diacronice prin care s-ar putea face aceasta cercetare, influentand astfel maniera dupa care vom structura prezenta lucrare. Nu pierdem din vedere nici faptul ca, analizand ipostazele dorului eminescian, care este inainte de toate un sentiment uman, poate interveni si latura afectiva, pe care vom incerca sa o mentinem in linia sa obiectiva.
Obiectivul esential al lucrarii de fata este identificarea in lirica eminesciana a ipostazelor poetice si conceptuale in care apare dorul, o notiune cu o frecventa mare, ce motiveaza alegerea temei. Intentia noastra este de a aduce noi puncte de vedere referitoare la spatiul poetic al dorului in lirica eminesciana, pornind de la opera poetica si opiniile marilor critici. In incercarea precizarii varstelor dorului eminescian, vom aborda perspectiva diacronica, metoda noastra de analiza bazandu-se pe reactualizarea mitului, prin identificarea acelor exemple din creatia populara, care ne indreptatesc sa numim acest sentiment un dor romanesc. In cele mai multe situatii, la fel ca in poezia populara, dorul este exprimat direct, facand trimitere la concept, putand fi usor de surprins si de analizat. Cand aceasta stare este exprimata poetic, este nevoie de o incursiune in sufletul celui care il exprima. Or, in aceasta situatie, analiza se complica pentru ca intervine iscusinta si capacitatea investigatorului de a patrunde in cea mai profunda parte a fiintei, in sufletul sau, cu finetea si precautiunea unui psiholog. Se afirma deseori ca dorul este un sentiment care apartine intr-o masura mai mare romanilor si acest lucru din cauza faptului ca nu poate fi tradus printr-un singur cuvant in alte limbi. Ca acest sentiment are particularitati specifice poporului nostru, este ceea ce ne propunem sa evidentiem in primul capitol al lucrarii, bazandu-ne pe mitologia romaneasca a dorului, in stransa legatura cu spatiul si timpul mitic romanesc si cu alte mituri stravechi, pornind de la lucrarea lui Romulus Vulcanescu, Mitologie romana.
Pentru identificarea ipostazelor dorului din fiecare etapa de creatie, consideram indreptatita ideea unei incursiuni in sufletul romantic, ce motiveaza dualitatea sentimentului, ca expresie atat a durerii, cat si a fericirii, iar intrepatrunderea dorului din viata reala cu cel din spatiul poetic poate fi dovedita, urmand aceeasi perspectiva diacronica, intrand in intimitatea scrisorilor eminesciene din volumul Dulcea mea doamna/ Eminul meu iubit.
In precizarea varstelor dorului eminescian, am avut la indemana Poesiile lui Mihai Eminescu, editia 2014, cu o cronologie si note cu detalii din manuscrise, fara a insista insa asupra variantelor, lucrare din care am citat versurile care sustin demersul nostru, anul conceperii si cel al publicarii poeziilor citate. Mentionam faptul ca vom apela adesea la evidentierea unor cuvinte, expresii sau sintagme din versurile eminesciene si din cele populare in care apare cu o frecventa crescuta sentimentul dorului, pentru a le pune in corespondenta si pentru vizibilitatea similitudinilor identificate.
Dorul este prezent in intreaga opera poetica, insa creste ca intensitate in evolutia diacronica a exprimarii lui. Astfel, in prima etapa a creatiei sale, respectiv anii 1866-1869 si 1870-1872, cuprinzand perioada din strainatate si erotica de inceput, am numit-o ,,Dorul adolescentin”, in care filonul folcloric este cel mai bine reprezentat. Pentru a sustine argumentele privitoare la apropierea de dorul popular, vom exemplifica cu versuri din poezii populare romanesti, din culegerea de folclor a lui G. Dem Teodorescu, intitulata Poezii populare romane. A doua etapa, dupa anul 1874, ce contine marea poezie romantica, a fost intitulata ,,Dorul plenitudinii”, capitol in care vom patrunde mai profund in sufletul romantic. Ultima etapa a creatiei, care cuprinde poeziile scrise dupa anul 1881 si in care dorul eminescian se particularizeaza, devenind unic, a fost numita ,,Dorul nemarginit”. Fiecare dintre aceste capitole surprind ipostaze ale dorului in evolutia sa, cu exemplificari si argumente concrete si versuri din textele poetice citate.
Speram ca prezenta lucrare poate constitui un nou pas in intelegerea geniului lui Eminescu si un liant in intelegerea dorului ca sentiment exprimat poetic, ce simbolizeaza sufletul unui neam. Credem ca versurile selectate, atat din lirica populara, cat mai ales din opera eminesciana, in urma unei migaloase puneri in corespondenta, in toate cele trei etape creatie, vor face dovada concluziei finale, aceea ca dorul romanesc se eminescianizeaza si devine reprezentativ.
,,aceea de a naste alte opere mari, sau macar de a modela omenescul din tine. Iar de nu, functia operelor mari este de a te face sa-ti ceri scuze ca existi.”
Munca noastra de cercetare, deloc usoara, isi propune, in baza principiilor stiintifice si dupa o atenta consultare a criticii valoroase de specialitate, sa aprofundeze o tema aparent epuizata, intalnita intr-adevar in multe studii eminesciene mai noi sau mai vechi, dar despre care se mai poate spune mult. Vom incerca sa raspundem provocarii unui cercetator documentat si patrunzator al operei eminesciene, George Munteanu, provocare lansata in lucrarea Eminescu si eminescianismul, in care autorul se intreba daca s-a gandit cineva la varstele dorului eminescian, sugerand totodata si metoda proiectiei diacronice prin care s-ar putea face aceasta cercetare, influentand astfel maniera dupa care vom structura prezenta lucrare. Nu pierdem din vedere nici faptul ca, analizand ipostazele dorului eminescian, care este inainte de toate un sentiment uman, poate interveni si latura afectiva, pe care vom incerca sa o mentinem in linia sa obiectiva.
Obiectivul esential al lucrarii de fata este identificarea in lirica eminesciana a ipostazelor poetice si conceptuale in care apare dorul, o notiune cu o frecventa mare, ce motiveaza alegerea temei. Intentia noastra este de a aduce noi puncte de vedere referitoare la spatiul poetic al dorului in lirica eminesciana, pornind de la opera poetica si opiniile marilor critici. In incercarea precizarii varstelor dorului eminescian, vom aborda perspectiva diacronica, metoda noastra de analiza bazandu-se pe reactualizarea mitului, prin identificarea acelor exemple din creatia populara, care ne indreptatesc sa numim acest sentiment un dor romanesc. In cele mai multe situatii, la fel ca in poezia populara, dorul este exprimat direct, facand trimitere la concept, putand fi usor de surprins si de analizat. Cand aceasta stare este exprimata poetic, este nevoie de o incursiune in sufletul celui care il exprima. Or, in aceasta situatie, analiza se complica pentru ca intervine iscusinta si capacitatea investigatorului de a patrunde in cea mai profunda parte a fiintei, in sufletul sau, cu finetea si precautiunea unui psiholog. Se afirma deseori ca dorul este un sentiment care apartine intr-o masura mai mare romanilor si acest lucru din cauza faptului ca nu poate fi tradus printr-un singur cuvant in alte limbi. Ca acest sentiment are particularitati specifice poporului nostru, este ceea ce ne propunem sa evidentiem in primul capitol al lucrarii, bazandu-ne pe mitologia romaneasca a dorului, in stransa legatura cu spatiul si timpul mitic romanesc si cu alte mituri stravechi, pornind de la lucrarea lui Romulus Vulcanescu, Mitologie romana.
Pentru identificarea ipostazelor dorului din fiecare etapa de creatie, consideram indreptatita ideea unei incursiuni in sufletul romantic, ce motiveaza dualitatea sentimentului, ca expresie atat a durerii, cat si a fericirii, iar intrepatrunderea dorului din viata reala cu cel din spatiul poetic poate fi dovedita, urmand aceeasi perspectiva diacronica, intrand in intimitatea scrisorilor eminesciene din volumul Dulcea mea doamna/ Eminul meu iubit.
In precizarea varstelor dorului eminescian, am avut la indemana Poesiile lui Mihai Eminescu, editia 2014, cu o cronologie si note cu detalii din manuscrise, fara a insista insa asupra variantelor, lucrare din care am citat versurile care sustin demersul nostru, anul conceperii si cel al publicarii poeziilor citate. Mentionam faptul ca vom apela adesea la evidentierea unor cuvinte, expresii sau sintagme din versurile eminesciene si din cele populare in care apare cu o frecventa crescuta sentimentul dorului, pentru a le pune in corespondenta si pentru vizibilitatea similitudinilor identificate.
Dorul este prezent in intreaga opera poetica, insa creste ca intensitate in evolutia diacronica a exprimarii lui. Astfel, in prima etapa a creatiei sale, respectiv anii 1866-1869 si 1870-1872, cuprinzand perioada din strainatate si erotica de inceput, am numit-o ,,Dorul adolescentin”, in care filonul folcloric este cel mai bine reprezentat. Pentru a sustine argumentele privitoare la apropierea de dorul popular, vom exemplifica cu versuri din poezii populare romanesti, din culegerea de folclor a lui G. Dem Teodorescu, intitulata Poezii populare romane. A doua etapa, dupa anul 1874, ce contine marea poezie romantica, a fost intitulata ,,Dorul plenitudinii”, capitol in care vom patrunde mai profund in sufletul romantic. Ultima etapa a creatiei, care cuprinde poeziile scrise dupa anul 1881 si in care dorul eminescian se particularizeaza, devenind unic, a fost numita ,,Dorul nemarginit”. Fiecare dintre aceste capitole surprind ipostaze ale dorului in evolutia sa, cu exemplificari si argumente concrete si versuri din textele poetice citate.
Speram ca prezenta lucrare poate constitui un nou pas in intelegerea geniului lui Eminescu si un liant in intelegerea dorului ca sentiment exprimat poetic, ce simbolizeaza sufletul unui neam. Credem ca versurile selectate, atat din lirica populara, cat mai ales din opera eminesciana, in urma unei migaloase puneri in corespondenta, in toate cele trei etape creatie, vor face dovada concluziei finale, aceea ca dorul romanesc se eminescianizeaza si devine reprezentativ.
-
Varstele dorului eminescian
Descarca
SIMONA PALASCA
PREFATA / 5
CUPRINS / 7
ARGUMENT / 9
1. MITOLOGIA ROMANEASCA A DORULUI / 13
1.1. Dorul in relatie cu spatiul si timpul cosmic / 16
1.2. Dorul si erotogonia / 21
1.3. Implicatii ale dorului in mitologia sortii si a mortii / 24
2. AMBIVALENTA SIMBOLICA A DORULUI SI PRINCIPIUL ANTINOMIEI ROMANTICE / 28
2.1. Sufletul romantic si principiul antinomiei / 28
2.2. Dorul - expresia durerii si a fericirii / 34
3. DORUL INTRE REALITATE SI FICTIUNE / 41
3.1. Scurta incursiune in corespondenta eminesciana / 41
4. VARSTELE DORULUI EMINESCIAN: O PERSPECTIVA DIACRONICA ASUPRA ETAPELOR CREATIEI EMINESCIENE / 50
4.1. Dorul adolescentei: erotica de inceput / 50
4.2. Dorul plenitudinii: starea de fericire / 69
4.3. Dorul nemarginit: eminescianizarea dorului / 89
CONCLUZII / 114
BIBLIOGRAFIE / 119
CUPRINS / 7
ARGUMENT / 9
1. MITOLOGIA ROMANEASCA A DORULUI / 13
1.1. Dorul in relatie cu spatiul si timpul cosmic / 16
1.2. Dorul si erotogonia / 21
1.3. Implicatii ale dorului in mitologia sortii si a mortii / 24
2. AMBIVALENTA SIMBOLICA A DORULUI SI PRINCIPIUL ANTINOMIEI ROMANTICE / 28
2.1. Sufletul romantic si principiul antinomiei / 28
2.2. Dorul - expresia durerii si a fericirii / 34
3. DORUL INTRE REALITATE SI FICTIUNE / 41
3.1. Scurta incursiune in corespondenta eminesciana / 41
4. VARSTELE DORULUI EMINESCIAN: O PERSPECTIVA DIACRONICA ASUPRA ETAPELOR CREATIEI EMINESCIENE / 50
4.1. Dorul adolescentei: erotica de inceput / 50
4.2. Dorul plenitudinii: starea de fericire / 69
4.3. Dorul nemarginit: eminescianizarea dorului / 89
CONCLUZII / 114
BIBLIOGRAFIE / 119
Cartea Simonei Palasca, la origine o lucrare de licenta pe care am avut bucuria sa o coordonez cu niste ani in urma, abordeaza ca subiect de cercetare varstele dorului eminescian. Preluand sugestii multiple din cele mai valoroase exegeze critice dedicate creatiei poetice eminesciene, din eseurile teoretice asupra romantismului european, dar si din lucrari fundamentale de antropologie culturala si filozofie, lucrarea are un mare grad de originalitate, propunand identificari inedite ale unor versuri eminesciene cu posibilele lor surse folclorice si mitologice. Chiar daca mai toate monografiile eminesciene dedica dorului sectiuni mai mult sau mai putin insemnate, tema este departe de a fi epuizata.
Un prim capitol abordeaza inspirat si totodata bine documentat ,,Mitologia romaneasca a dorului” si investigheaza dorul in relatie cu spatiul si timpul mitic, cu erotogonia si cu mitologia mortii si a sortii. In elucidarea diferitelor acceptii ale conceptului, autoarea lucrarii cauta sprijin in cele mai inspirate sinteze teoretice semnate de Romulus Vulcanescu, Lucian Blaga, Mircea Eliade, dar adauga cu discretie si reflectii personale asupra acestei inefabile trairi.
Un alt capitol exploreaza ,,Ambivalenta simbolica a dorului si principiul antinomiei romantice” si porneste de la premiza ca ,,romanticii au in comun faptul ca percep dureros profundul dualism interior, care ii face sa tina de doua lumi in acelasi timp, in incercarea de a regasi o armonie careia ii sunt devotati prin aspiratia lor esentiala.” (p. 28). Autoarea lucrarii demonstreaza ca ,,dualismul intretine in sufletele creatoare o polaritate, o tensiune, adesea greu suportabila”, studiul sau de caz convingator fiind Eminescu. Dorul, ca expresie simultana a durerii si a fericirii, ilustreaza din plin aceasta dialectica a gandirii si creativitatii romantice si lucrarea argumenteaza locul central al acestei teme pornind chiar de la aceasta idee.
Capitolul al treilea, ,,Dorul intre realitate si fictiune”, propune o incursiune in corespondenta eminesciana, ,,pentru a vedea in ce masura fundamentul teoretic si dorul omului Eminescu se regasesc in exprimarea poetica” (p. 41). In multe situatii lucrarea reuseste sa argumenteze ideea transplantului direct al dorului real in universul poetic, in dor de a scrie si de a invinge toate suferintele prin creativitate.
Capitolul al patrulea, cel mai consistent, investigheaza dintr-o perspectiva diacronica varstele dorului eminescian, facand observatii originale si pertinente asupra aspectelor evolutive ale creativitatii eminesciene. Nu de putine ori autoarea reuseste sa identifice ideile estetice si teoretice general romantice care il ghidau pe Eminescu, chiar daca ele sunt imbracate in haina local folclorica a dorului romanesc. Culegerea G. Dem Teodorescu de Poezii populare romane este punctul de plecare in identificarea filonului folcloric, dar lucrarea analizeaza convingator transfigurarile succesive ale ipostazelor poetice si conceptuale ale dorului, in cele trei etape de creatie.
Revenind asupra lucrarii sale de licenta, dupa ce intre timp a incheiat cu succes si un doctorat, autoarea rafineaza analizele si evidentiaza mai ferm propriile idei interpretative, astfel ca, in forma in care vede azi lumina tiparului, cercetarea Simonei Palasca devine o exegeza utila in circuitul didactic dar si in exegeza eminesciana.
Prof. univ. dr. habil. Marina Cap Bun
Un prim capitol abordeaza inspirat si totodata bine documentat ,,Mitologia romaneasca a dorului” si investigheaza dorul in relatie cu spatiul si timpul mitic, cu erotogonia si cu mitologia mortii si a sortii. In elucidarea diferitelor acceptii ale conceptului, autoarea lucrarii cauta sprijin in cele mai inspirate sinteze teoretice semnate de Romulus Vulcanescu, Lucian Blaga, Mircea Eliade, dar adauga cu discretie si reflectii personale asupra acestei inefabile trairi.
Un alt capitol exploreaza ,,Ambivalenta simbolica a dorului si principiul antinomiei romantice” si porneste de la premiza ca ,,romanticii au in comun faptul ca percep dureros profundul dualism interior, care ii face sa tina de doua lumi in acelasi timp, in incercarea de a regasi o armonie careia ii sunt devotati prin aspiratia lor esentiala.” (p. 28). Autoarea lucrarii demonstreaza ca ,,dualismul intretine in sufletele creatoare o polaritate, o tensiune, adesea greu suportabila”, studiul sau de caz convingator fiind Eminescu. Dorul, ca expresie simultana a durerii si a fericirii, ilustreaza din plin aceasta dialectica a gandirii si creativitatii romantice si lucrarea argumenteaza locul central al acestei teme pornind chiar de la aceasta idee.
Capitolul al treilea, ,,Dorul intre realitate si fictiune”, propune o incursiune in corespondenta eminesciana, ,,pentru a vedea in ce masura fundamentul teoretic si dorul omului Eminescu se regasesc in exprimarea poetica” (p. 41). In multe situatii lucrarea reuseste sa argumenteze ideea transplantului direct al dorului real in universul poetic, in dor de a scrie si de a invinge toate suferintele prin creativitate.
Capitolul al patrulea, cel mai consistent, investigheaza dintr-o perspectiva diacronica varstele dorului eminescian, facand observatii originale si pertinente asupra aspectelor evolutive ale creativitatii eminesciene. Nu de putine ori autoarea reuseste sa identifice ideile estetice si teoretice general romantice care il ghidau pe Eminescu, chiar daca ele sunt imbracate in haina local folclorica a dorului romanesc. Culegerea G. Dem Teodorescu de Poezii populare romane este punctul de plecare in identificarea filonului folcloric, dar lucrarea analizeaza convingator transfigurarile succesive ale ipostazelor poetice si conceptuale ale dorului, in cele trei etape de creatie.
Revenind asupra lucrarii sale de licenta, dupa ce intre timp a incheiat cu succes si un doctorat, autoarea rafineaza analizele si evidentiaza mai ferm propriile idei interpretative, astfel ca, in forma in care vede azi lumina tiparului, cercetarea Simonei Palasca devine o exegeza utila in circuitul didactic dar si in exegeza eminesciana.
Prof. univ. dr. habil. Marina Cap Bun
www.editurauniversitara.ro
Daca doresti sa iti exprimi parerea despre acest produs poti adauga un review.
Scrie un review
Produse similare
Argoul in limba romana actuala - Daniela Eugenia Vodita
Limba romana pentru studentii straini. Teste si exercitii
Start LR. Manual de limba romana pentru cetatenii straini
Zmei, draci si strigoi. Eseuri de hermeneutica a basmului popular romanesc
Limba romana pentru Anul pregatitor: redactare si compozitie - Mirel Anghel
Franceza fara profesor + 2 CD-uri audio - Gaelle Graham
Limba engleza fara profesor - Dan Dutescu
Dictionar scolar explicativ - Alexandru Emil M.
Limba romana contemporana. Vocabularul - Marinusa Constantin
Suport clienti Luni - Vineri intre 8.00 - 16.00
0745 200 718 0745 200 357 comenzi@editurauniversitara.ro