Editura Universitara Lectura si formarea competentei lectorale. Teorie, cercetare, aplicatii

nou
31,00 Lei

Editura: Editura Universitara

Autor: Ioan Neacsu, Antonia Damian

ISBN: 978-606-28-1269-0

DOI: 10.5682/9786062812690

Anul publicării: 2021

Editia: I

Pagini:

In stoc
Limita stoc
- +
Adauga in cos
Cod Produs: 9786062812690 Ai nevoie de ajutor? 0745 200 718 / 0745 200 357
Adauga la Favorite Cere informatii
  • Descriere
  • Download (1)
  • Autori
  • Cuprins
  • Cuvant inainte
  • Unde se gaseste
  • Review-uri (0)
Cartea Lectura si formarea competentei lectorale pune in miscare o necesara energie efectiv-mentala, dinamizeaza relatia vertebrala intre cautari si raspunsuri la interogatii precum: De ce si cat de reala este afirmatia potrivit careia lectura este pe un trend descendent astazi? Cum formam si demonstram competenta lectorala necesara atingerii standardelor educatiei moderne? 
Motivatiile justificative sunt legate de prezenta unor factori precum: timpul si timpurile de azi, optiunea pentru beneficiile noilor medii tehnologice de comunicare rapida de informatii, de reducere a eforturilor si conditiilor de documentare. Scoala, educatia performanta si competitia cer elevilor lecturi profunde, competenta lectorala, asistenta calificata si studiu creativ, practicarea lecturii ca strategie a iesirii din indiferenta fata de cultura si succesul meritat.
Lectura cartii asigura originalitatea, temeinicia investigatiilor, stabilitatea valorilor adaugate, realizarea proiectelor personale prin stiinta de carte, prin comuniunea cu alte experiente, cu autori creatori de larg orizont culturii generale si, poate, si fericirii. 
Continutul cartii sintetizeaza informatii bazate pe studii, experiente si dovezi evidente, pregateste vibratia scrisului de mai tarziu, energizeaza rafinamentul imaginarului, amplifica valorile prezentului ghid, ofera modele de cercetare concreta, prezinta extensii metodologice eficiente predarii si invatarii textelor-narative, dramatice, lirice, simbolice, stiintifice, plastice etc. 
Volumul este util profesorilor, parintilor, elevilor, studentilor, inspectorilor scolari, cercetatorilor, decidentilor, tuturor iubitorilor de lecturi utile si placute. 

Prof. univ. emerit dr. Ioan Neacsu 
 
  • Lectura si formarea competentei lectorale. Teorie, cercetare, aplicatii

    Descarca
IOAN NEACSU
ANTONIA DAMIAN

LECTURA – UNIVERS DESCHIS INTREBARILOR / 8

Premisele unui raspuns bine argumentat / 10

CAPITOLUL I. CURRICULA SCOLARA SI UNIVERSUL LECTURII IN GIMNAZIU / 15
1. Corpusul si articulatiile curriculei gimnaziale - repere constructive / 15
1.1. Concepte, obiective, factorialitate explicativa / 15
1.2. Educatia scolara si formarea de competente lectorale. Definire si taxonomii / 17
1.3. Continutul lecturilor scolare: dublul statut de surse si resurse / 26
2. Procesele de lectura – optimizari prin strategia transpunerii didactice / 27
3. Lectura elevilor in evaluarile internationale – repere comparative / 29
4. Modele explicative pentru formarea conduitei lectorale / 36
4.1. Teoria invatarii limbii in perioada sensibila / 36
4.2. Teoria organizatorilor cognitivi in invatarea lecturii / 37
4.3. Modelul invatarii depline si limitele lecturii in scoala / 38
4.4. Modelul invatarii experientiale / 39
4.5. Modelul invatarii lecturii orientate spre dezvoltarea gandirii critice / 39
4.6. Teoria invatarii cu ajutorul hartilor mentale / 31

CAPITOLUL II. COMPETENTA LECTORALA: FOCALIZARI PE VECTORI DE ACTIUNE / 47
1. Textul lecturii – suport deschis cunoasterii de sine / 47
2. Profesorii – formatori constructori ai competentelor lectorale / 53
3. Strategii de initiere in formarea competentelor lectorale / 57

CAPITOLUL III. UNITATI DE INVATARE CU IDENTITATE CURRICULARA – INTEMEIERI DIDACTICE / 64
1. Elemente de metodologia lecturii basmelor, povestilor, legendelor / 64
2. Lectura textelor lirice – o minima poetica metodologica / 71
3. Lectura textelor nonliterare-dialogul cu semne, imagini si simboluri / 76
3.1. Repere interogative orientative / 76
3.2. Simbolurile - un limbaj cu valori specifice / 77
3.3. Practica lecturii textelor descriptive+ simboluri: repere semiotice de initiere / 80
4. Lectura textelor scrise sub forma de notite, note si teme / 82
5. Lectura textelor cu valori artistice si interdisciplinare / 86
6. Lectura presei scrise in social-media pentru copii / 90

CAPITOLUL IV. CERCETARI STIINTIFICE IN DOMENIUL LECTURII – DESIGN SI METODOLOGIE / 94
1. Deschidere la problema / 94
2. Lectura si biblioteca azi - concepte necesare cercetarii empirice / 95
3. Interogatii in orizontul cercetarii concrete / 97
4. Repere privind scopul si obiectivele cercetarii / 98
5. Variabilele cercetarii / 100
6. Ipotezele cadru ale cercetarii / 102
7. Esantionul. Esantionarea. Caracteristici / 106
8. Metode, tehnici si instrumente de cercetare si colectare a datelor / 109
8.1. Observatia psihopedagogica / 109
8.2. Metoda anchetei pe baza de chestionar / 110
8.3. Metoda anchetei pe baza de interviu - exploratoriu / 113
8.4. Focus-grupul / 114
8.5. Studiul de caz / 114
8.6. Fisa de evaluare a competentei lectorale - metoda analitico-sintetica relevanta / 115
8.7. Metoda narativa - model de exercitiu investigativ cu rol explicativ / 116
8.8. Studiul documentelor scolare / 118

CAPITOLUL V. REZULTATE. INTERPRETARI SI SUCCINTE COMENTARII / 119
1. Conduite educationale scolare conexe formarii competentei lectorale / 120
2. Transferul de cunostinte, abilitati, competente in conduita lectorala a elevilor / 136

CAPITOLUL VI. APLICATII IN DIDACTICA FUNCTIONAL-INOVATIVA: CONTINUTURI, PROGRAME, SCENARII / 156
1. Didactica lecturii – orizonturi constructive de practica scolara / 156
2. Managementul motivant al activitatilor lectorale timpurii / 162
3. Proiect curricular: Programa Cursului CDS „Lectura - metoda, tehnica si arta de a invata sa lecturezi” / 169
4. Proiect didactic: Atelier transdisciplinar / 176
5. Proiect de scenariu didactic integrat - aplicatie la gimnaziu / 185

EPILOGUL SPERANTEI DE IUBIRE A LECTURII / 197

BIBLIOGRAFIE / 199

ANEXE / 204
Anexa 1 / 204
Anexa 2 / 205
Anexa 3 / 206
Anexa 4 / 207
Anexa 5 / 208

In logica fireasca a lucrurilor cu care ne confruntam in scoli, licee, facultati si nu numai, apar momente cand actul formarii, al manifestarii si evaluarii competentei lectorale, precum si universul specific al sferei motivatiilor justificative devin centre ale puterii noastre de a invata, de a ne culturaliza, de a valoriza util si placut timpul nostru existential. 
Vocatia judecatilor constative in armonie cu judecatile evaluativ-reflexive ne permite confruntarea cu nu putine intrebari si, firesc, preocupari de a oferi raspunsuri lamuritoare si argumente de sprijin pe tot parcursul prezentei lucrari.
Asadar, am putea incepe cu intrebarea cauzalitatii initiatice, iar, pe parcurs, a celei privitoare la destinatari, completata cu celebra si provocatoarea intrebare: cum procedam pentru a ne apropia de un optim profesional didactic? 
La intrebarea: „De ce nucleul tematic al acestei lucrari il reprezinta lectura si formarea competentei lectorale, fie a unui text literar, fie a unui text nonliterar intalnite in curricula scolara de azi?”, raspunsul presupune un continuu exercitiu constructiv, interogativ si corelational creativ, pe care il apreciem ca necesar si util in teoria si practica educatiei moderne.
Analitica simplificata a complexitatii structurii acestui exercitiu creative ne conduce la urmatoarele enunturi de exprimare asertiv- interogativa:
•    Care este natura esential umana a arhitecturii lecturii prezente in curricula programele scolare?
•    In ce consta initierea elevului in lectura dupa invatarea alfabetului cunoscut, recunoscut, citit, pronuntat, mai apoi scris si evaluat?
•    Ce statut are astazi lectura si cum functioneaza ea in scoala, la diverse niveluri ale scolaritatii, functie si de specificitatea textului/genului operei literare nonliterare?
•    S-a schimbat ceva in formele, tipurile si procesualitatea lecturii scolare si care sunt argumentele de sustinere a acestor schimbari in didactica tipologiilor proiectate si practicate?
•    De ce s-a redus din prezenta simplei curiozitati umane in domeniul lecturii de carte conex inocentei copilarii, adolescente si postadolescentei, fiecare cu startul, continuitatea si/sau discontinuitatea accesului la lecturile fundamentale care aveau loc?
•    De ce nevoia atat de necesara crearea mediului/contextului starilor afective emotionale in interiorul sau exteriorul textului lecturii, unele asociate sau nu acestuia, carora ar trebui sa le acordam atentie sau prioritate in comparatie cu alte motivatii sau coduri comportamentale specifice?
•    Cum stimulam aventurile imaginarului si creatiei varstei copilariei in patrunderea diversitatii frumusetilor evidentiate de adult parinte, profesor, colegi, sau descoperite de subiectul insusi in procesul sau finalul lecturii?
•    Ce cauze reale identificam sau invocam cand se afirma ca astazi copii/elevii, chiar nu putini adulti, nu mai citesc literatura, mai ales poezie la fel de mult ca altadata?
•    Este cititul (vom spune mai corect inca lectura) unul din tintele explicative care induc multe din conduitele ce defavorizeaza comunicarile/ lecturile/citirile prezente pe alte canale de informare - telefon, internet, canale de comunicare electronice, emisiuni tv, jocuri digitale etc. ofertate/ primite si care focalizeaza repetitiv atentia, iau din timpul disponibil, planificat sau recomandat de a merge la biblioteca (unde ne sunt bibliotecile scolare reale de alta data, sau promise sub o forma virtuala, efect al existentei concrete a altor dispozitive electronice aflate in posesia doar a unor parinti si copii si care pot inlocui rapid tentatia sau intentia mai greu de realizare si materializare a unui text publicat?
•    Cu ce ipoteze operam sau patrundem in cercetarea lucrurilor pragmatice, a opiniilor, atitudinilor si conduitelor de marturisire onesta, sincera, anticipand sau pregatind solutii necostisitoare financiar, cognitiv sau temporal, calitativ eficiente si eficace pentru depasirea situatiilor intalnite.


Sa-i dam dreptate lui Nicolae Iorga, recunoscutul istoric, om de aleasa, enciclopedica si vasta cultura a cartii, care scria „O! Sfintele mele carti, mai bune sau mai rele, pe care soarta prielnica mi le-a scos inainte, cat va datorez ca om, ca sunt om cu adevarat”.
Trimiterea la lectura si patrunderea in universal cartilor, scolare sau nonscolare, reprezinta cel mai viabil si firesc fundament al formarii copiilor pentru a intelege progresiv propria lume si a altora, poate printr-un mai nuantat si mai bogat model mental, actional si atitudinal ce l-am putea utiliza si noi ca educatori sau parinti.
Parcurgand drumul clarificarii unor zone destinate aplicarii principiului cauzalitatii simplificate, ne vom intreba, formuland cateva enunturi, oarecum provocatoare, intre care: de ce nu mai sunt copiii astazi stapaniti de visul de a avea carti, de a le parcurge dupa propria dorinta si propriul timp, evitand scuza presiunilor ofertelor tentante si repetate ale mass-media, televizorului, telefonului, a jocurilor si dispozitivelor, cum ne exprimam anterior mai larg raspandite si mult mai cumparate de parinti, de voie sau nevoie (vezi invatamantul online)?!
Sa fie oare perceptia schemelor sau a imaginilor color intelese mai usor, mai rapid, mai productiv decat intelesurile sau vraja imaginatiei, a potentialei gimnastici a mintii cerute de lumea povestilor, a basmelor despre „zmei si feti frumosi?”, a cartilor de science fiction, de biografii cuceritoare, cu efecte generatoare de bucurie sau de tristete, solicitante de noi competente lingvistice, de imagini si trairi afective produse de o lume aparte, inedita prin personaje puternice sau situatii probleme de rezolvat?
In conditiile educatiei permanente, a noilor canale cu presiuni si orizonturi de comunicare uneori cu semnificativa agresivitate la adresa conduitei de invatare prin lectura a copiilor, adolescentilor si tinerilor, scolii si oamenilor scolii de astazi le revin cel putin formal sarcini legate de formarea deprinderilor, abilitatilor si atitudinilor valorice stabile, cu o dinamica aparte corespondenta paradigmelor cunoasterii moderne, prin intermediul institutiilor si mijloacelor sociale, de grup, familiale, personale si, firesc, prin mijlocirea cartii/cartilor!
Intr un asemenea context, lectura poate avea si are in mod cert un rol functional decisiv. De asemenea, formarea gustului pentru citit si cultivarea/imbogatirea limbajului de exprimare aleasa, nuantata prin lectura se formeaza si se dezvolta adecvat, stilizat si curat inca de la varsta scolara mica si, cu deosebire, mai ales in cea gimnaziala.
Formarea deprinderilor si abilitatilor relevante pentru studiul autonom, critic si creator al unui text literar sau nonliterar solutioneaza managerial multe din problemele aparute in perioada scolara, devenind astfel o cerinta si un standard de realizare a calitatii invatamantului modern actual, de formare a competentei lectorale.
Revenind la tema propusa, putem spune, fara grija unor preocupari stricte privind indicii de originalitate si eficienta metodologica, ca rata de actualitate este de certa semnificatie sociala, este provocatoare, are relevanta si prezinta suficiente ratiuni pragmatice pentru optimizarea progreselor in educatia copiilor.
Dintre acestea, retinem si deschiderea oferita de punctul nostru de vedere (Neacsu, 2009), reluand o subtila si puternica forta persuasive a ideilor ce urmeaza, anume conform carora: „O natiune care nu citeste ramane in stare de inferioritate, fara forta si impuls creativ, fara sens, fara sensibilitate pentru linie si raza, fara pasiune pentru gand si frumusete de sens. Cartea este un tonic miracol si eternitate”.
Exista numeroase studii de educatie si economie social si, in special, de piata privind fondurile alocate educatiei in Romania care pun accent si pe alocatiile financiare precare destinate fondului de carte pentru bibliotecile scolare, la care elevii ar putea sa aiba acces pentru indeplinirea corecta a sarcinilor scolare, pentru largirea ariei de cunoastere, in opozitie cu motivatiile deficitare existente. Se creeaza astfel conditiile reducerii numarului de probleme cu statut de premise necesare asigurarii unei economii sanatoase, utile si utilizabile in cresterea orizontului cunoasterii. Exista o serie de campanii desfasurate de foarte multe ONG-uri si care vizau donarea de carti de catre elevi si tineri, relocand catre scoli suficiente fonduri pentru a achizitiona carti.
„Jocul” nostru in aceasta teza este tentat sa patrunda si a patruns in cateva din petele albe ale lipsei de lectura a cartilor. Mai mult, ei sunt iubitorii paradigmei invatarii prin lectura cartilor, prin apelul didactic nedisimulat la metodele recomandate, practicate de promotorii lecturilor scolare in si in afara scolii. 
Astfel, ne-am dorit sa demonstram faptul ca introducerea ca materie de studiu la decizia scolii a disciplinei optionale „Lectura metoda, tehnica si arta de a invata sa inveti prin citire de texte”, elevii vor reusi sa inteleaga faptul ca lectura activa este un prim pas in rezolvarea de probleme, in intelegerea notiunilor si conceptelor abstracte, in intelegerea textelor literare si a mesajului lor, in intelegerea problemelor vietii care ii inconjoara si astfel pot descoperi modalitati de rezolvare a lor. Toate acestea vor avea ca punct final cresterea progresului scolar.
Din logica intima a deschiderii lecturii tezei se retin ca esentiale urmatoarele repere:
- Cautarea reusita in interiorul mintii copiilor de gimnaziu, mai ales a celor care inca invata sa citeasca, de a-si forma in timp si cu timpul, competenta lectorala;
- Atingerea normala prin efort persuasiv al unei continue, active si productive stari de cunoastere sensibila a educatorului prin valori ale citirii functionale si profunde ideatic;
- Asocierea in mintea copilului „ce?” si „cum?”, astfel incat informatia receptionata de creierul inca nu total pregatita sa parcurga triada succesiunii trecerii de la global, la fragment apoi, din nou la integrat, pe linia litera sunet silaba cuvant, sintagma, propozitie, fraza, text;
- Producerea avansului asocierii experientei trecute, cu nevoia de completare a lacunei, la unitatea non pasiva, cu o energetica mentala opace, biofizica si procesatoare, implica cele doua emisfere cerebrale, in profunditatea unitatii dintre citirea cu voce tare la cititul cu voce interioara si apoi simbolica;
- Premisele teoretico-metodologice sunt atasate ideii centrale conform careia invatam sa citim, citim pentru a invata, depunem eforturile didactice, cautam argumente si facem investigatii pentru a se optimiza citirea/lectura ca invatare, pentru a atinge standardele unui nou stil de a fi contemporani cu noile paradigme ale societatii cunoasterii cu ajutorul axiomelor digitalului, interculturalului, ale depasirii analfabetismului functional, cu deosebire in mediul rural, acolo unde vulnerabilitatea pregatirii scolare devine premisa sigura a inegalitatii de sanse, de obstacol epistemologic, de limitare a accesului la civilizatie informationala, de a realiza gandiri creative, autonome, eficace. Performantele lecturii si ale realitatii competentei lectorale la elevi, a devenit un punct de interes al evaluarii internationale (PISA 2002,2015).
In consecinta, lucrarea este alcatuita atat din capitole teoretice a caror coerenta ofera un fundament teoretic, explicand conceptele nucleu ale lucrarii,deopotriva investigative prin statutul de exemplaritate al logicii variabilelor listate, al calitatii ipotezelor formulate, al efortului de patrundere in mecanismele functionale ale mentalului unui esantion din scoli gimnaziale din mediul rural, deficitare educational, alaturi de scoli gimnaziale din mediul urban din judetul Buzau, format elevi, profesori, directori, parinti, inspectori de specialitate.
Acestora li se asociaza corect, echilibrat si oportun un bagaj semnificativ de metode, tehnici si instrumente de investigatie, de prelucrare si interpretare a unora dintre rezultate.
Cele mai semnificative date ale lucrarii sunt nestandardizate, efecte opiniilor generate de aplicare scalelor atitudinale, chestionarelor de perceptie si autoperceptie, fiselor de observare a comportamentului elevului lector, tehnicii check listengului, analizei de valori, indicatorilor de evaluare a progreselor, diagramei temporala, profilurilor profesorului mentor.
In final, lucrarea contine un grup de programe, modele si scenarii de didactica functionala aplicativa destinat trezirii constientei pragmatice de formare a competentei lectorale la elevii de gimnaziu. 
Vom regasi o reusita programa a unui optional relative academic privind „Lectura – metoda, tehnica si arta de a invata sa inveti prin citire de texte”.
Completive se dovedesc a fi componentele de sinteza limitata unor variate tehnici de invatare eficace. 
Valorice se vor dovedi minidecupajele tematice ale tratarii didactice specifice unor traditionale, inovative de predare invatare a unor texte literare, 
Scenarii de succes scolar si social care isi vor atinge succesul asteptat si meritat se vor dovedi si proiectele didactice adecvate orientarii mentalului interdisciplinar al didacticilor specialitatii limba si comunicare.
Vom continua eforturile de analiza, promovand mereu intrebari si raspunsuri argumentate si speram stimulative pentru dialogul deschis deja.

www.editurauniversitara.ro

Scrie un review


Suport clienti Luni - Vineri intre 8.00 - 16.00

0745 200 718 0745 200 357 comenzi@editurauniversitara.ro
close

Comparare

Trebuie sa mai adaugi cel putin un produs pentru a compara produse.

close

A fost adaugat la favorite!

A fost sters din favorite!