ISBN: 978-606-591-322-6
DOI: 10.5682/9786065913226
Publisher year: 2011
Edition: I
Pages: 259
Publisher: Editura Universitara
Author: Aida Todi
Filologie si didactica
DownloadPrezentul volum reuneÅŸte comunicările susÅ£inute în cadrul celei de a doua ediÅ£ii a Colocviului Societăţii de ÅžtiinÅ£e Filologice din România, Filiala ConstanÅ£a, desfăşurat la Universitatea Ovidius ConstanÅ£a în martie 2011. Colocviul reia tradiÅ£ia dialogului între reprezentanÅ£i ai învăţământului filologic superior ÅŸi preuniversitar, din necesitatea unei colaborări eficiente între cele două forme ale învăţământului actual. Întrucât comunicările prezentate au acoperit aspecte foarte variate ale utilizării limbii române în societate, ale predării ÅŸi învăţării limbii ÅŸi literaturii române în ÅŸcoală, am propus gruparea articolelor în mai multe secÅ£iuni (teorie, critică ÅŸi istorie literară, lingvistică, identităţi, interculturalitate, multiculturalitate, didactica limbii ÅŸi literaturii române), încercând să dăm răspunsuri acelor întrebări pe care modernitatea, conform lui Michel Foucault, le menÅ£ine deschise: „Ce este limbajul ? Ce este un semn ? Ceea ce, în lume, în gesturile noastre, în întregul blazon enigmatic al comportamentelor noastre, în visele ÅŸi în bolile noastre pare a fi mut, oare vorbeÅŸte ÅŸi în ce limbaj, după regulile cărei gramatici ? Este oare totul semnificant, ÅŸi, dacă da, pentru cine ÅŸi conform căror legi ? Care este raportul dintre limbaj ÅŸi fiinţă ÅŸi oare numai fiinÅ£ei i se adresează de fiecare dată limbajul, acela, cel puÅ£in care vorbeÅŸte cu adevărat? Ce este prin urmare acest limbaj care nu spune nimic, nu tace niciodată ÅŸi pe care obiÅŸnuim să-l numim literatură ?”1
Suntem diferiÅ£i prin cultură, suntem identici prin valorile universale pe care teoriile structuraliste despre cultură le sustrag din corpusul fiecărei culturi în parte, ne diferenÅ£iem prin modul în care gestionăm diferenÅ£ele culturale. Studiile pe care acest volum le cuprinde descriu complexitatea unui spaÅ£iu multicultural2 în care se manifestă un efort de sinteză, datorat deschiderii către „celălalt”, ca factor al alterităţii, un marcator de identitate, într-un dialog lămuritor.
Privită ca mărturie a unui discurs mental individual sau colectiv, opera literară reorganizează în structurile sale discursul oral ÅŸi discursul scris al culturii, discursul interior ÅŸi cel public, lumea care tace ÅŸi lumea care scrie, generând deschiderea către o nouă serie de opere. ParticipanÅ£ii la această manifestare ÅŸtiinÅ£ifică au identificat în opera literară reprezentările colective, cliÅŸeele mentale, miturile, imaginile reiterante despre lume ÅŸi despre „celălalt”, investigând opera ÅŸi la nivelurile sale de semnificaÅ£ie. Se reperează astfel modele de umanitate, care transcend în ultimă instanţă graniÅ£ele specificului naÅ£ional sau regional. Imaginarul artistic devine un document de arhivare a gândirii originale dintr-o anumită epocă ÅŸi, pe de altă parte, un important factor de sinteză a conÅ£inuturilor mentale de grup, putând exprima, cu instrumentele esteticii, discursul identitar ÅŸi legile proprii de organizare.
Analizele textului literar, din punct de vedere lingvistic, stilistic ori tematic, decelează clar acele structuri mentale ample, alcătuite din imagini dominante, care sunt la rândul lor susÅ£inute de concepte, de sisteme de gândire, modelatoare de discurs. Din această perspectivă, spaÅ£iile culturale analizate îÅŸi raportează produsul artistic la câteva constante: naÅ£iune, epocă, cerc de cultură ÅŸi evident, artistul individual ca agent producător al operei. De asemenea, conceptele puse în joc, text, organizare, interpretare, argumentare, imagologia3, ideologiile, sisteme de valori, simbolurile ca formă de limbaj cultural, configurează discursuri marcatoare de identitate.
Mult mai important în această abordare devine spaÅ£iul public din câmpul cultural, care permite circulaÅ£ia liberă a produselor culturale, în realitate, tot atâtea modele de înÅ£elegere a existenÅ£ei, modele de comportament, sisteme de valori, reflectând în oglindă idealuri, identităţi, un amestec fascinant de stări emoÅ£ionale ÅŸi sisteme de gândire, combinaÅ£ii de conjunctură ale acestora, o Å£esătură care în final configurează o lume, aflată la confluenÅ£a unei serii de „noi” ÅŸi „ceilalÅ£i”, o asumare colectivă ÅŸi individuală a unei identităţi creatoare de rost, de ordine, în cele din urmă, formatoare de cosmos.
AÅŸadar, textul literar este abordat ÅŸi în calitatea sa de document refrangibil (M. Bahtin) al unei epoci, înregistrând fapte de existenţă semnificative, conÅ£inuturi sufleteÅŸti în care s-au oglindit istorii trăite, teme care pun în ecuaÅ£ie arta de a trăi, soluÅ£ii posibile la problemele eterne ale umanităţii: iubire, prietenie, cunoaÅŸtere, moarte, timp, libertate, o serie de universuri emoÅ£ionale ÅŸi de scenarii, de alternative. Studiile pe care acest volum le cuprinde urmăresc Textul în intimitatea morală a unui timp, evidenÅ£iază virtuÅ£ile ÅŸi bolile unui veac, înregistrează repetiÅ£iile care formează tiparele ethosului colectiv, despart lucrurile însemnate valoric de valorizările conjuncturale, esenÅ£ialul de neesenÅ£ial, poziÅ£ionând opera artistică în sfera valorilor unui spaÅ£iu cultural, reprezentat artistic.
1 Michel Foucault, Cuvintele ÅŸi lucrurile, Editura Univers, BucureÅŸti, 1996, p.359.
2 ApariÅ£ia formulei „societate multiculturală” datează din anii ’60 ÅŸi a apărut în spaÅ£iul continentului nord-american, fiind o soluÅ£ie în conflictul anglo-francez, pe teritoriul canadian. În anii ’80 se extinde, ca soluÅ£ie de consens între minorităţile lingvistice, etnice, religioase, sexuale care se consideră victime ale injustiÅ£iei, în raport cu majoritatea albă, anglofonă, protestantă. Se ajunge la coexistenÅ£a democratică, pacifistă a tuturor acestor forme de cultură, în cadrul unei societăţi liberale, democratice. Diversitatea culturală este considerată un aspect pozitiv, orice minoritate are dreptul de a-ÅŸi păstra tradiÅ£ia, are dreptul de a-ÅŸi exprima liber punctul de vedere. ToleranÅ£a devine o chestiune de politică exprimată corect în spaÅ£iul public. Globalismul din interiorul societăţii globale este construit pe ideea recunoaÅŸterii diferenÅ£elor ÅŸi pe dialogul consensual al culturilor. Ca element specific, multiculturaliÅŸtii, în afara valorilor de libertate ÅŸi egalitate, se ataÅŸează de valoarea autenticităţii, acordând dreptul la adevăr fiecărei culturi. În Europa de Vest acest concept creează sens prin combinarea ideii de unitate socială cu ideea de pluralitate, acceptată pe un teritoriu dat. Cf. M. Wieviorka, Une société fragmentée. Le multiculturalisme en débat, La Découverte, 1996. ÅŸi F. Constant, Le multiculturalisme, Flammarion, 2000.
3 ÎnÅ£eleasă în conformitate cu Carl Gustav Jung, Opere complete, vol. 9. Arhetipurile ÅŸi inconÅŸtientul colectiv, BucureÅŸti, Editura Universitas, 1976, ÅŸi Gilbert Durant, Structurile antropologice ale imaginarului, BucureÅŸti, Editura Univers, 1977, ca grilă de lectură a mentalului colect.
Conf. dr. Lăcrămioara Berechet
CUPRINS
INTRODUCERE / 9
TEORIE ÅžI CRITICÄ‚ LITERARÄ‚. ISTORIE LITERARÄ‚ / 11
SUCCINTE CONSIDERAÅ¢II ASUPRA CELEI DE-A DOUA PERIOADE A SUPRAREALISMULUI ROMÂNESC (Paul Dugneanu) / 11
REDIMENSIONAREA TEORETICĂ A MITANALIZEI LA IOAN PETRU CULIANU (Graţiela Dumitrache) / 15
VINTILĂ HORIA SAU EXILUL CREATOR (Camelia Ciurescu, Carmen Rugină) / 22
STRUCTURI SIMETRICE, COMPLEXITATE SEMANTICÄ‚ ALGORITMI AI VALORII ESTETICE ÎN TEXTUL LITERAR. STUDIU DE CAZ: ANALIZA RAPORTULUI NARATIV/DESCRIPTIV ÎN ENIGMA OTILIEI DE G. CÄ‚LINESCU (Lăcrămioara Berechet, Alina Buzatu) / 33
CULTURÄ‚ ÅžI IDENTITATE ÎN PROZA ASERVITÄ‚ A CELLEI SERGHI (Ana-Daniela Gheorghe) / 40
FEMEIA ÎN ROMANELE LUI CEZAR PETRESCU. Abordare culturală, istorică Åži psihologică (Simona Tănase) / 52
LINGVISTICÄ‚ / 59
CONSIDERAÅ¢II ASUPRA STILULUI RELIGIOS (Nistor Bardu) / 59
EVOLUÅ¢IA LIMBII ÎNTRE CONFLICT ÅžI NEGOCIERE (Cosmin Căprioară) / 70
CATEGORIA CAZULUI ÎN FLEXIUNEA NUMELOR PROPRII (Mihaela Miron-Fulea) / 76
PORECLE ÅžI ALTE ANTROPONIME. COMUNA BÄ‚NEASA, JUDEÅ¢UL CONSTANÅ¢A (Carmen GuguÅŸ) / 87
PROBLEME PRIVIND FLEXIUNEA SUBSTANTIVULUI ÎN NOILE LUCRÄ‚RI NORMATIVE (DOOM 2). SUBSTANTIVELE ÎN -Ó ÅžI -O (Aida Todi) / 101
STRUCTURA INTERNÄ‚ A PROPOZIÅ¢IEI GERUNZIALE ÎN LIMBA ROMÂNÄ‚ (Ionela IoniÅ£iu) / 107
RELAÅ¢IA ADVERBELOR DE LOC CU VERBUL REGENT (Veronica Nedelcu) / 115
DEPLASÄ‚RI SEMANTICE ÎN DISCURSUL PUBLICISTIC (Cristina Maria Ivan) / 121
IDENTITÄ‚Å¢I 127
PROFESORUL EUROPEAN (Andreea-Mihaela Artagea) / 127
IDENTITĂŢI LINGVISTICE (Victoriţa Encică) / 132
PROZA SUB SEMNUL INSOLITULUI LA MATEIU I. CARAGIALE (Alina Trache, Elena Trache) / 141
CRIZA IDENTITARÄ‚ ÎN POEZIA LUI GEORGE BACOVIA (Mirela Savin) / 151
CONCEPTUL DE IDENTITATE ÅžI CLASA DE ELEVI (Nastasia Savin) / 158
PROBLEMATICA IDENTITÄ‚Å¢II ÎN LIRICA LUI NICHIFOR CRAINIC (Mina-Maria Rusu) / 167
ÎN CÄ‚UTAREA IDENTITÄ‚Å¢II (Gabriela Costea) / 178
POEZIA ÅžI POETICA NEOMODERNISTÄ‚ CA SOLUÅ¢IE A CRIZEI IDENTITARE DIN PERIOADA PROLETCULTISTÄ‚ (Daniela-Maria Varvara) / 184
EUROPA CENTRALĂ, MATRICE MENTAL-AFECTIVĂ (Georgiana-Mădălina Coroamă) / 191
INTERCULTURALITATE, MULTICULTURALITATE / 197
INTERCULTURALITATE ÅžI INTERDISCIPLINARITATE ÎN EDUCAÅ¢IE (Anastasia Dumitru) / 197
DE LA INTERCULTURALITATE LA MULTICULTURALITATE (Nicoleta Ivanov) / 201
DIDACTICA LIMBII ÅžI LITERATURII ROMÂNE 207
TRANSDISCIPLINARITATEA – NECESITATE A EDUCAÅ¢IEI CONTEMPORANE (Anamaria Ciobotaru) / 207
APLICAÅ¢II MUZICALE ÎN PREDAREA ROMÂNEI CA LIMBÄ‚ STRÄ‚INÄ‚: EUROPEAN MUSIC PORTFOLIO (Marina Cap-Bun) / 214
STRATEGII DIDACTICE UTILIZATE ÎN PREDAREA RELAÅ¢IILOR SEMANTICE LA CLASA A V-A (FlorenÅ£a-Gabriela Pană) / 223
STRATEGII DE DIMINUARE A EFECTULUI BACKWASH NEGATIV ÎN ORELE DE LIMBA ÅžI LITERATURA ROMÂNÄ‚ (Daniela Penu) / 229
DISCURSUL ARGUMENTATIV ÎN CADRUL ORELOR DE LIMBA ÅžI LITERATURA ROMÂNÄ‚ (Carmen Curt) / 234
DIAGNOZA RECEPTÄ‚RII LITERATURII CU TEMATICÄ‚ RELIGIOASÄ‚ (Anca-Denisa Petrache) / 241
DIFICULTÄ‚Å¢I ÅžI SOLUÅ¢II ÎN ABORDAREA DIDACTICÄ‚ A PROBLEMELOR PRIVIND ÎNSUÅžIREA MIJLOACELOR INTERNE DE ÎMBOGÄ‚Å¢IRE A VOCABULARULUI (Sanda Răileanu) / 249
EVITAREA CONFUZIEI PARONIMICE ÎN LEXICUL COTIDIAN. ABORDARE DIDACTICÄ‚ (Deniz Trifan, Alina-Georgiana Dinu) / 254
Customer Support Monday - Friday, between 8.00 - 16.00
0745 200 718 0745 200 357 comenzi@editurauniversitara.ro