THE NISCOV DEPRESSION . Geomorphological study

Lucrarea de fata reprezinta una dintre tezele de doctorat, coordonate de subsemnatul, cu obiective geografice din bazinul hidrografic al Buzaului. Toate aceastea se incadreaza, mai mult sau mai putin, unei idei anume, ca dezvoltarea durabila a oricarei regiuni (unitati) trebuie sa porneasca de la cateva aspecte geografice specifice. In cazul Buzaului este vorba de pozitia specifica de legatura intre Depresiunea Brasovului (inclusiv Transilvania) cu teritoriul extracarpatic, respectiv catre Dunare si Marea Neagra (Gr. Posea, 1982). Totodata, acest bazin hidrografic mai are si un alt specific general, acela ca incadreaza cel mai complex sector subcarpatic al Romaniei (Curbura), determinand, in lungul sau dar si lateral (prin afluenti), un numar mare de depresiuni subcarpatice tipice.

Depresiunea Niscovului reprezinta unul dintre aceste tipuri, iar specificul sau geografic (dominant geomorfologic) se impune a fi cunoscut si luat in considerare intr-o viziune de dezvoltare durabila, in cadrul unei viitoare regionari teritoriale a Romaniei. Subliniem insa, ca viitoarea regionare teritoriala a Romaniei, pentru a fi durabila, trebuie sa fie, in mod obligatoriu, o regionare stiintifica, documentata de specialisti in geografie si economie, si numai dupa aceea aprobata de politicieni (Gr. Posea, 2014).

Se poate spune, deci, ca specificul geografic al depresiunii Niscovului este prima idee in care se incadreaza publicarea acestei teze de doctorat, deoarece dezvoltarea durabila viitoare trebuie sa aiba la baza studiul geografic al acesteia, pornindu-se de la harta reliefului. Ori, lucrarea de fata reprezinta tocmai o astfel de baza geografica, pentru tot bazinul Niscovului, ca model local de dezvoltare durabila in cadrul arealelor carpato-subcarpatice ale Curburii.

In amanunt, lucrarea prezinta principalele elemente ale reliefului local, specificul acestora si legatura, diversificata in timp, intre formele de relief si procesele geomorfologice, dar si fata de celelalte elemente de mediu (geologie, hidrografie, clima, pedologie, activitati umane etc.). Totodata, teza, fiind o lucrare de doctorat, analizeaza separat si aprofundat fiecare element de relief si rolul acestuia in cadrul unic al depresiunii. Spre exemplu, autoarea descrie, numai la modul necesar, principalele caracteristici geologice care influenteaza relieful, dar merge la amanunte interesante despre lunci, terase, glacisuri, versanti, precum si despre procesele geomorfologice naturale si declansate de om etc. Toate acestea au fost cartografiate separat si in detaliu, apoi reunite intr-o harta generala geomorfologica. Aceasta harta poate fi citita si insusita cu usurinta de oricine doreste sa cunoasca aceasta deosebita si tipica depresiune subcarpatica.

Pentru publicul larg, importanta este structura generala geografica a acestei depresiuni. Numai de la aceasta structura se poate contura o viziune viitoare de dezvoltare durabila, incadrata insa in trepte regionale tot mai superioare, mergandu-se pana la cadrul intregului bazin hidrografic al Buzaului, dar si al Romaniei, si chiar, cu o anume remarca, de specific european.

Mentionam, totodata, si multiplele precizari asupra trecutului istoric al acestei depresiuni si al unor obiective turistice specifice. Amintim, in treacat, manastirile, unele biserici vechi, tabara de elevi si peisajul acesteia, vestita tabara de sculptura de langa Manastirea Ciolanu s.a. Dar, mai amintim noi, si „Drumul doamnei Neaga”, precum si impresiile domnitorului Carol I despre aceasta depresiune, inainte de a vedea „Sfinxul de Bucegi” si de a deveni „Regele de la Sinaia”.

Daca citim, cu oarecare atentie, aceasta carte, retinem si metodele amanuntite de cercetare si studiu, dar observam si un stil didactic de nivel superior, care evidentiaza, cu mai multa claritate, specificul fiecarui capitol si al lucrarii in ansamblu. Deci, s-o citim!

                                    Prof. Dr. docent H.C. Grigore Posea

Prefata /7

Introducere /9

ISTORICUL CERCETARILOR /13

 Capitolul 1

Pozitia geografica Şi limitele  /16

Capitolul 2

Geologia Şi evolutia paleo ‑ geomorfologica /23

2.1. Elemente stratigrafice/24

2.2. Elemente structural‑tectonice/27

2.3. Evolutia paleo‑geomorfologica /29

Capitolul 3

Caracteristici morfometrice Şi morfografice /33

3.1.   Analiza morfometrica/33

          3.1.1.      Hipsometria/33

          3.1.2.      Adancimea fragmentarii (energia reliefului)/35

          3.1.3.      Densitatea fragmentarii/37

          3.1.4.      Geodeclivitatea/39

          3.1.5.      Expozitia versantilor/41

          3.1.6.      Curbura /43

          3.1.7.      Ierarhizarea retelei de vai /45

          3.1.8.      Modelele morfometrice ale bazinului/46

3.2. Analiza morfografica/54

          3.2.1.      Interfluviile/54

          3.2.2.      Vaile/56

Capitolul 4     

Tipuri genetice de relief /63

4.1. Relieful Structural/63

4.2.   Relieful petrographic/67

4.3.   Glacisurile/71

4.4.   Suprafete şi nivele de eroziune/72

4.5.   Terasele/74

4.6.   Lunca şi albia minora/83

Capitolul  5

Modelarea actuala a reliefu lui /90

5.1. Factorii care influenteaza modelarea actuala /90

          5.1.1.      Factori geologici/90

          5.1.2.      Factori climatici/94

          5.1.3.      Factori hidrologici/108

          5.1.4.      Factori pedogeografici/113

          5.1.5.      Vegetatia – rol protector/117

          5.1.6.      Factorul antropic/121

5.2. Procese de modelare şi formele rezultate/127

          5.2.1.      Procese gravitationale de versant/127

          5.2.2.      Procese hidrodinamice de versant/137

          5.2.3.      Procese de albie/150

          5.2.4.      Estimarea eroziunii solului /155

          5.2.5.      Susceptibilitatea versantilor la procese gravitationale/160

Capitolul 6     

Impactul activitatilor antropice asupra reliefului /162

Capitolul 7     

Regionarea geomorfologica /171

Capitolul 8     

Concluzii Şi propuneri pentru o folosinta durabila a formelor de relief din Depresiunea Niscov /179

BIBLIOGRAFIE /183