Evocari istorice. 1821-1918

  • Autor:

  • Editura: Editura Universitară

    ISBN: 978-606-28-0708-5

    Doi: 10.5682/9786062807085

  • Anul publicării:

    Ediţia: I

    Pagini: 246

3500 RON

Disponibilitate: în stoc



Mai multe detalii Evocari istorice. 1821-1918

Lucrarea de fata se constituie intr-o reeditare a textelor dedicate marilor evenimente politice care au marcat procesul fauririi Romaniei moderne, pe care le regasim in volumul nostru de sinteza, Istoria moderna a romanilor. 1774-1784-1918, aparut la Editura Universitara in anul 2006, cateva dintre ele fiind reproduse si in alte lucrari ale noaste.

Cum se stie, realizarea idealului desavarsirii unitatii nationale de la 1 Decembrie 1918 – insumand si actele anterioare, din martie si noiembrie, ale Unirii Basarabiei si Bucovinei – s-a constituit intr-un rezultat al aspiratiilor marcate cu deosebire de marile evenimente istorice din epoca moderna, incepand cu revolutia din 1821.

Semnalul acestor aspiratii fusese dat cu mai bine de doua secole in urma de unirea Tarilor Romane sub Mihai Viteazul. Insa, de la o opera infaptuita sub presiunea evenimentelor externe si in anumite conjuncturi politice, trebuia sa se treaca la una bazata pe o veritabila constiinta politica, a elitelor, dar si, intr-o buna masura, a paturilor largi ale societatii romanesti.

S-au inscris marile evenimente istorice din rastimpul unui secol care a precedat infaptuirea Marii Uniri pe linia afirmarii acestei constiinte nationale, de la o etapa la alta, asa cum au fost: Revolutia din 1821 condusa de Tudor Vladimirescu, Revolutia din 1848, Unirea Principatelor din 1859 („Unirea cea mica”), Razboiul din 1877-1878, incheiat cu castigarea Independentei de Stat, corolarul acestora constituindu-l Razboiul de Intregire nationala si Marea Unire din 1918.

Centenarul Marii Uniri trimite asadar la rememorarea acestor evenimente istorice, la eforturile generatiilor anterioare pentru infaptuirea idealului unitatii nationale. Fara strigatul lui Tudor Vladimirescu impotriva nedreptatilor si chemarea lui la „invierea neamului”, fara Revolutia romana din 1848, care a scos in evidenta coordonatele fundamentale ale poporului roman, apoi, fara realizarea Unirii Principatelor in 1859 („Unirea cea mica”) si fara castigarea Independentei de Stat a Romaniei, Marea Unire nu ar fi fost posibila.

Astfel Centenarul Marii Uniri se constituie intr-un simbol al aspiratiilor din trecutul nostru istoric, al luptei pentru asigurarea existentei natiunii romane si a statului roman modern. El reaminteste de datoria mereu actuala de a pastra si consolida opera generatiilor anterioare, in ciuda unor chemari stranii la indiferenta si delasare.

 Autorul

Cuprinsul cărţii Evocari istorice. 1821-1918

Prefata / 7

I. Revolutia din 1821 condusa de Tudor Vladimirescu/ 9

1. Premisele si contextul declansarii revolutiei /9

2. Desfasurarea si afirmarea programului revolutionar /34

3. Sfarsitul revolutiei/ 60

4. Insemnatatea revolutiei si urmarile sale; Tudor Vladimirescu – simbol al redesteptarii nationale a Romanilor/ 66

II. Revolutia de la 1848 In Tarile Romane / 74

1. Contextul international si situatia specifica a Tarilor Romane la 1848/ 74

2. Miscarea revolutionara din Moldova (martie 1848) / 84

3. Revolutia din Tara Romaneasca (iunie-septembrie 1848)/ 91

4. Revolutia romanilor din Transilvania (1848-1849)/ 124

5. Insemnatatea revolutiei de la 1848 pe teritoriul Tarilor Romane; semnificatia legaturilor inter-romanesti si a mesajului pan-romanesc/ 149

III. Unirea Principatelor Romane (1859)/ 153

1. Principatele Romane sub regimul Conventiei de la Balta– Liman; domniile lui Barbu Stirbei si Grigore Al. Ghica/ 153

2. Emigratia romana si opera ei de propaganda in Occident in anii 1848-1852/158

3. Romanii si razboiul Crimeii/ 167

4. Problema Unirii Principatelor in dezbaterile diplomatiei europene (1855-1856)/ 173

5. Organizarea luptei interne pentru Unire si insemnatatea Adunarilor ad-hoc / 177

6. Conferinta de pace de la Paris; continutul si insemnatatea Conventiei din august 1858/184

7. Dubla alegere ca domnitor a lui Al. I. Cuza – actul decisiv al Unirii Principatelor/ 191

IV. Cucerirea Independentei de stat a Romaniei (1877–1878)/ 196

1. Premisele proclamarii Independentei de stat a Romaniei (9 mai 1877) si declansarii Razboiului/ 196

2. Desfasurarea Razboiului de Independenta (1877-1878)/204

3. Pozitia Romaniei in cadrul Conferintelor de pace de la San-Stefano si Berlin/ 206

4. Insemnatatea si urmarile Razboiului de Independenta/ 209

V. Razboiul de Intregire Nationala si Marea Unire (1914–1918)/ 213

1. Romania in anii neutralitatii (1914–1916)/ 214

2. Participarea Romaniei la razboi (1916–1918)/ 218

3. Realizarea Marii Uniri (1918) / 222

Bibliografie/235

Despre autor

Nicolae Isar


Prof. univ. dr. NICOLAE ISAR s-a născut în anul 1937, în oraşul Slănic-Prahova.

Absolvent al Facultăţii de Istorie a Universităţii din Bucureşti în anul 1962, apoi cadru didactic în această facultate, parcurgând toate treptele universitare, de la preparator la profesor titular (în 1995).

Doctor în istorie din 1973, conducător de doctorate din 1997.

Profesor consultant din octombrie 2007.

Specialist în istoria modernă a Românilor, având ca direcţii prioritare de cercetare istoria învăţământului şi culturii, istoria instituţiilor etc.

Este laureat a două premii ştiinţifice ale Academiei Române: „N. Iorga”, 1985; „N. Bălcescu”, 1993.

A publicat de-a-lungul timpului 30 de cărţi şi peste 100 de studii şi articole ştiinţifice în reviste de specialitate.

Dintre cărţi amintim:
- Publiciştii francezi şi cauza română (1854-1859), 1991 (Premiul N. Bălcescu al Academiei Române pe anul 1993);

- Şcoala naţională de la Sf. Sava şi spiritul epocii (1818-1859), 1994;

- Principatele Române în epoca Luminilor (1770-1830), 1999 şi 2005;

- Istoria modernă a Românilor. I (1774-1848), 2001 şi 2005;

- Istoria modernă a Românilor. Edificarea statului naţional (1848-1866), 2002;

- Istoria modernă a Românilor. II. (1848-1878), 2003 şi 2005;

- Sub semnul romantismului. De la domnitorul Gh. Bibescu la scriitorul Simeon Marcovici, 2003;

- Cultură naţională şi spirit european. De la şcoala lui Gheorghe Lazăr la Universitatea din Bucureşti (1818-1864), 2004;

- Principatele Române de la 1821 la 1848. Sub semnul renaşterii naţionale, 2004;

- Mărturii şi preocupări franceze privitoare la Români. Secolele XVIII-XIX, 2005;

- Din istoria generaţiei de la 1848. Revoluţie, exil – destin istoric, 2006;

- Istoria modernă a românilor (1774/1784-1918), 2006;

- Sub semnul Luminilor. Figuri din epoca de la 1821, 2006;

- Relaţiile Stat-Biserică în România modernă (1821-1914), 2007;

- Doctrina şi legislaţia junimist-conservatoare în dezbaterile Parlamentului român. (1891-1895), 2007;

- Nicolae Iorga în apărarea memoriei domnitorului Alexandru Ioan Cuza, 2007;

- Revoluţia de la 1848 în Ţările Române.  Cu un studiu privind personalitatea lui N. Bălcescu în viziunea lui N. Iorga, 2008;

- Din istoria politică a Principatelor Române. De la Fanarioţi la Domniile naţionale (1774-1829), 2008;

- De la ortodoxie la redeşteptare naţională. Viaţa şi opera lui Eufrosin Poteca (1787-1858), 2008.

- Mari români în viziunea lui Nicolae Iorga, 2009

- România sub semnul modernizării. De la Alexandru Ioan Cuza la Carol I, 2010

Te-ar mai putea interesa şi..

Promoţii

Ghid de contabilitate si legislatie pentru Casele de Ajutor Reciproc

Ghid de contabilitate si ..

Contabilitate

4300 RON Detalii 48.17 RON

Filosofie, credinta si drept

Filosofie, credinta si dr..

Drept

4500 RON Detalii 60 RON

CONTABILITATE. DE LA TEORIE LA PRACTICA. Metoda si modelare

CONTABILITATE. DE LA TEOR..

Contabilitate

10000 RON Detalii 55 RON

Recomandările editurii

Citatul zilei

Preceptele dreptului sunt: sa traiesti cinstit, sa nu vatami altuia, sa dai fiecaruia ce i se cuvine

Iustinian

Personalităţi

Mihai Eminescu Mihai Eminescu Mihai Eminescu (15 ianuarie 1850 -15 iunie 1889) a fost poet , prozator  roman,   ... citeşte mai mult →

Interviuri

NICOLAE PRELIPCEANU NICOLAE PRELIPCEANU Nicolae Prelipceanu (n. 10 august 1942, Suceava) este un poet si publicist roman ... citeşte mai mult →