Mai multe detalii Abordari secventiale ale economiei Romaniei inainte si dupa aderare
Românii au cultul aÅŸteptării.
Dintotdeauna au aÅŸteptat câte ceva ÅŸi au sperat că aÅŸteptarea le va fi răsplătită. De multe ori au înlocuit efortul propriu cu o aÅŸteptare pasivă, aproape fatalistă, având convingerea că viaÅ£a lor va deveni mai bună sau mai liberă prin intervenÅ£ia unor trimiÅŸi ai sorÅ£ii. Au aÅŸteptat americanii ca să-i scape de comunism, au aÅŸteptat economia de piaţă ca să-i scape de sărăcie ÅŸi necazuri, au aÅŸteptat Uniunea Europeană că să-i scape de izolare ÅŸi înapoiere.
Americanii n-au venit când erau aÅŸteptaÅ£i, economia de piaţă nu i-a îmbogăţit decât pe câÅ£iva dintre ei, iar Uniunea Europeană le-a dat doar ÅŸansa să devină căpÅŸunari în Spania sau zidari ÅŸi femei de serviciu în Italia.
Perioada de criză pe care o parcurgem a generat o altă stare de aÅŸteptare. Se aÅŸteaptă ca Fondul Monetar InternaÅ£ional să salveze o Românie care nu îÅŸi mai poate întreÅ£ine proprii cetăţeni, care nici după trei ani de aderare la Uniunea Europeană nu a reuÅŸit să transforme avantajele acestei aderări în factori de creÅŸtere economică ÅŸi de modernizare a societăţii.
Economia României, la fel ca Frumoasa din Pădurea Adormită, aÅŸteaptă miracolul trezirii la viaţă, ca întotdeauna, prin intervenÅ£ia altcuiva, printr-un sprijin venit de altundeva, prin grija ÅŸi răspunderea altora. GreÅŸit.
Într-o lume a globalizării ÅŸi a unor puternice lupte concurenÅ£iale dintre principalii piloni de forţă a economiei mondiale, efortul propriu devine din ce în mai important. Înainte de a fi globalizate sau europenizate, economiile sunt ÅŸi vor rămâne naÅ£ionale, iar forÅ£a lor se exprimă direct prin capacitatea de a-ÅŸi mobiliza ÅŸi eficientiza potenÅ£ialul intern.
A fost o deosebită plăcere pentru mine, să găsesc în lucrarea tinerei autoare, doamna conferenÅ£iar doctor în economie Cristina Bălăceanu, această înÅ£elegere a importanÅ£ei pe care o au schimbările de abordare conceptuală asupra structurii ÅŸi competitivităţii economiei româneÅŸti în condiÅ£iile aderării la Uniunea Europeană. Este reconfortant să remarci că un reprezentant al tinerei generaÅ£ii de economiÅŸti români se detaÅŸează de fatalismul mioritic specific multora dintre noi, punând un accent curajos pe nevoia unei schimbări profunde de mentalitate în direcÅ£ia transformării efortului propriu de gândire ÅŸi acÅ£iune într-un factor decisiv de modernizare ÅŸi progres a României în contextul aderării la Uniunea Europeană.
În afara acestei calităţi evidente de conceptualizare ÅŸi demonstrare a importanÅ£ei rolului efortului propriu naÅ£ional în condiÅ£iile integrării economice europene, lucrarea este un exemplu reuÅŸit de analiză economică, redând un tablou amplu ÅŸi corect al structurii ÅŸi dinamicii actuale a economiei româneÅŸti. Măsurile pe care autoarea le sugerează în direcÅ£ia corecÅ£iei sau regândirii unor elemente de politică economică ar putea fi imediat transformate în linii directoare ale unei posibile strategii de ieÅŸire din recesiune ÅŸi relansare a economiei.
DeÅŸi nu este la prima lucrare publicată, doamna conferenÅ£iar doctor în economie Cristina Bălăceanu dovedeÅŸte prin cea de faţă că întruneÅŸte două calităţi care sper că le va utiliza la maximum în viitor pentru a deveni un nume consacrat ÅŸi apreciat al literaturii economice româneÅŸti. Aceste calităţi sunt robusteÅ£ea logicii ÅŸi eleganÅ£a stilului.
Prof. univ. dr. Mircea CoÅŸea
14 mai 2010
Despre autor
Cristina Bălăceanu
Cristina Bălăceanu este conferenÅ£iar universitar la Universitatea CreÅŸtina Dimitrie Cantemir, Facultatea de RelaÅ£ii economice internaÅ£ionale. Este doctor in economie, titlu conferit de Academia de Studii Economice din BucureÅŸti. Este specializată în : macroeconomie, microeconomie, instituÅ£ii financiare internaÅ£ionale, economia integrării economice,mecanimul pieÅ£ei unice europene. La Editura Universitară, autoarea a publicat lucrarea „Abordări secvenÅ£iale ale economiei României înainte ÅŸi după aderare”.