Urmarire comenzi Persoane fizice / Vanzari: 0745 200 718 / 0745 200 357 /// Comenzi Persoane juridice: 0721 722 783

Editura Universitara Verde si gri. Imbatranire activa si potential de creare de locuri de munca verzi in Romania

10,50 Lei

Editura: Editura Universitara

Autor: Catalin Ghinararu, Adriana Ana Maria Davidescu

ISBN: 978-606-28-0384-1

DOI: 10.5682/9786062803841

Anul publicării: 2015

Editia: I

Pagini: 92

Stoc epuizat
Cod Produs: 9786062803841 Ai nevoie de ajutor? 0745 200 718 / 0745 200 357
Adauga la Favorite Cere informatii
  • Descriere
  • Download (1)
  • Autori
  • Cuprins
  • Cuvant inainte
  • Unde se gaseste
  • Review-uri (0)
Volumul incearca sa discute modul in care Romania poate face fata provocarii lansate de necesitatea ecologizarii sau a „inverzirii’ economiei in conditiile in care imbatranirea si migratia ameninta clar potentialul de generare de produs intern brut si in final pe acela de generare de avutie nationala („inverzirea” economiei presupune mai ales generarea de active specifice avutiei nationale mai degraba decat generarea de produs intern brut. Cu alte cuvinte, inverzirea intoarce paradigma masurarii output-ului global al activitatii economice de la produsul intern brut, inapoi, la avutia nationala). Daca nu nu sunt prea multe raspunsuri la momentul de fata intrucat procesele sunt inca la inceput iar fluiditatea mediului economic este maxima dupa socul exogen aleator al crizei din 2008-2009 si al depresiunii economice care i-a urmat si din care Europa nu a iesit inca, credem totusi ca ideile abunda. Prin sadirea acestor idei, dorim sa contribuim la cresterea know-how-ului national menit a da finalmente raspunsuri adecvate la provocarile reale pe care, fie si intr-o maniera sumara, le-am enuntat mai sus. Astfel, daca VERDE inseamna o intoarcere catre o abordare orientata mai degraba catre avutie nationala decat catre produs intern brut, atunci, IDEI VERZI, sau altfel spus idei NOI, pot cu siguranta contribui la cresterea avutiei nationale in materie care in secolul 21, va insemna in special capital intelectual.
Capital VERDE pentru o LUME care nu imbatraneste ci pur si simplu: TRAIESTE MAI MULT!
  • Verde si gri. Imbatranire activa si potential de creare de locuri de munca verzi in Romania

    Descarca
ADRIANA ANAMARIA DAVIDESCU
CATALIN GHINARARU

Introducere / 7

CAPITOLUL I. IDENTIFICAREA POTENTIALULUI DE TRANSFERABILITATE AL POLITICILOR SI MASURILOR PIETEI MUNCII DESTINATE INCURAJARII IMBATRANIRII ACTIVE / 13

1.1. Evaluarea performantelor politicilor de piata a muncii in anul 2012 la nivelul statelor U.E. incluse in analiza / 15

1.2. Datele / 27

1.3. Metodologia cercetarii / 28

1.4. Rezultate empirice / 31

1.4.1. Analiza masurilor si politicilor pietei muncii la nivel global / 31

1.4.2. Analiza masurilor si pietei muncii dedicate incurajarii imbatranirii active / 37

1.5. Concluzii preliminare ale capitolului / 43

CAPITOLUL II. CUANTIFICAREA SI ANALIZA EX-POST A IMPACTULUI MASURILOR DEDICATE IMBATRANIRII ACTIVE AFLATE IN IMPLEMENTARE / 46

2.1. Analiza statistica avansata a masurilor de imbatranire activa existente pe piata muncii din Romania /  49

2.2. Impactul masurii destinate subventionarii angajatorilor in vederea ocuparii somerilor de peste 45 ani asupra ocuparii si somajului in randul persoanelor varstnice / 56

2.2.1. Datele utilizate / 56

2.2.2. Metodologia de estimare / 59

2.2.3. Rezultate empirice / 63

2.3. Impactul masurii destinate subventionarii angajatorilor in vederea ocuparii somerilor care mai au 3 ani pana la pensie asupra ocuparii si somajului in randul persoanelor varstnice / 75

2.3.1. Datele utilizate / 75

2.3.2. Metodologia de estimare / 77

2.3.3. Rezultate empirice / 78

2.4. Concluziile preliminare ale capitolului / 79

Concluzii / 82

Bibliografie / 88

Recent incheiata Conferinta de la Paris dedicata schimbarii climatice a reusit sa produca un document ce prevede masuri spre a limita incalzirea globala undeva intre 1,5 si maximum 2 grade celsius. Masurile vor incepe sa intre in vigoare incepand cu 2020 si vor fi in parte obligatorii, ramand totusi la latitudinea statelor semnatare ale Conventiei, modul in care vor reusi sa reduca emisiile de CO2 considerate ca primele responsabile de incalzirea globala si schimbarea climatica.
Chiar daca acesti doi termeni sunt si raman contestati nu este totusi neadevarat ca, activitatea umana la cotele de azi aduce pe langa beneficii si costuri pentru mediul natural al Terrei, planeta pe care o impartim pana la urma cu totii, fie ca am semnat sau nu anumite documente internationale si fie ca ne-am asumat sau nu anumite tinte de reducere a poluarii ori de reducere a intensitatii energetice a anumitor activitati.
In cadrul Strategiei Europa 2020, statele membre ale Uniunii Europene si-au asumat chiar tinte mai ambitioase, prin care energia produsa din surse neregenerabile trebuie sa ajunga la un procent de peste un sfert din productia de energie pana la finele deceniului. Unele state membre, prima dintre ele fiind Germania chiar au luat decizii radicale si desigur contestabile de renuntare unilaterala la energia produsa din sursa nucleara cu costuri care desigur ar fi absolut prohibitive pentru Romania dar si pentru alte state membre din zona de rasarit a Uniunii Europene ale caror economii sunt si asa supuse unor presiuni competitive cu mult mai mari decat cele pe care ar putea in mod normal sa le suporte dat fiind nivelul lor general de dezvoltare.
Daca la capitolul surselor de energie Romania a reusit practic sa atinga tintele specificate in Strategia Europa 2020 si asumate ca si stat membru, si aceasta in special datorita ponderii mari a energiei generate in hidrocentrale, totusi din punct de vedere al intensitatii energetice a economiei, sunt inca multe de facut. Costurile insa sunt prohibitiv de mari si ele adauga un element de necompetitivitate pentru economia romaneasca care, trebuie recunoscut, desi integrata unui club al economiilor dezvoltate, este si ramane, intocmai ca si economia celorlalte state din centrul si rasaritul Europei, o economie in curs de dezvoltare. Aceasta ar presupune pentru Romania ritmuri de dezvoltare practic inca o data cat cele actuale (deci cresteri ale PIB de la un an la altul de cel putin 7-8%, fata de 3-4% in prezent) si un grad de reglementare mult mai scazut decat cel impus de simplul statut de membru al Uniunii Europene si asygel de necesitatea de a aplica norme specifice unor state al caror grad de dezvoltare intrece cu mult pe cel al Romaniei si care, de altfel, au aplicat aceste norme atunci cand erau la un nivel de dezvoltare net superior fata de cel al Romaniei de azi. In plus, Romania in calitate de stat membru trebuie sa se supuna regulilor pietei unice care, iarasi, sunt destul de putin favorabile unei economi in curs de dezvoltare. In aceste conditii, verde pentru Romania inseamna costuri intrucat inseamna fie un efort investitional foarte mare al firmelor fie disparitia unor sectoare economice, ceea ce ar accentua presiunea asupra pietei interne a muncii. In aceste conditii, capacitatea de a genera locuri de munca, oricum redusa, s-ar diminua, cel putin pe termen scurt si mediu. 
Cu alte cuvinte, pentru Romania, economia verde, reprezinta deocamdata cel putin, o noua provocare, nu ultima desigur, dintr-un sir lung de provocari destul de greu de suportat pentru un organism economic insuficient consolidat.
In consonanta insa cu ceea ce se intampla si in alte tari Europene, de aceasta data, populatia Romaniei imbatraneste. Acest proces de imbatranire care este in puternic contrast cu statutul de economie in curs de dezvoltare, este suprapus peste un proces de reducere accentuata a populatiei datorata migratiei pentru munca in acelasi spatiu al Uniunii Europene. In acelasi timp, se remarca, cel putin la nivel formal o crestere accentuata a nivelului de educatie al generatiilor tinere ale populatiei Romaniei ca urmare a deschiderii accesului la educatie si formare profesionala dupa 1990 si mai ales dupa anul 2000. Aceasta face ca populatia Romaniei si mai ales populatia activa sa fie supusa efectelor a trei procese simultane: imbatranirea, reducerea prin migratie si cresterea nivelului formal de educatiei si formare profesionala (discutam aici de nivelul de educatie si formare profesionala atestat prin diplome ori certificate recunoscute cel putin la nivel national fara a lua in discutie in vreun fel „calitatea” actului de educatie ori a celui de formare profesionala). Primul proces conduce in timp la o diminuare a populatiei active si chiar si a celei ocupate si aceasta in ciuda ridicarii progresive a varstei standard de pensionare (este opinia noastra calificata aceea conform careia, aceasta crestere progresiva nu poate fi infinita intrucat ea ar duce in final la anularea practica a dreptului la pensie, un drept castigat in Romania prin contributie individuala si al carui garant ultim este statul roman insusi prin actul fundamental al Constitutiei). Cel de al doilea proces conduce o reducere  generala a populatiei precum si a potentialului de crestere al acesteia intrucat migratia femeilor de varsta fertila conduce la o dublare a presiunii asupra ratei fertilitatii. Pe de o parte aceasta descreste ca urmare a cresterii gradului de educatie, iar pe de alta parte descresterea este accentuata de reducerea contingentului de femei de varsta fertila prin migratie. Ambele procese pun o presiune excesiva in opinia noastra asupra potentialului de crestere economica intrucat populatia este generatoare atat a produsului intern brut cat mai ales a avutiei nationale. Daca aceste doua agregate, primul alimentandu-l pe cel de al doilea, nu cresc atat in termei reali dar si an termeni nominali (intr-un climat cu inflatie redusa cresterea nominala devenind procesul esential!), este greu de distins o modalitate prin care costurile impuse de ecologizarea economiei ar putea fi suportate, altfel decat printr-o reducere a a activitatii economice, care la randul ei ar genera noi pierderi de populatie. Deci un cerc vicios. Cel de al treilea proces insa este unul pozitiv. Chiar facand abstractie de „calitatea” actului de educatie si formare profesionala, apreciata adesea ca fiind un multe cazuri mediocra in Romania sau chiar sub-mediocra, aceasta ridicare a nivelului general de educatie ramane un fapt necontestabil. In sine aceasta face ca desi mai redusa numeric, oferta de forta de munca sa fie din ce in ce mai calificata. O oferta de munca mai redusa numeric dar mai bine calificata ar pune o presiune mai redusa, cel putin din punctul de vedere al numarului de locuri de munca generate asupra cererii de munca (angajatorii). Desigur presiunea ar creste in ceea ce priveste calitatea locurilor de munca. Este de presupus insa ca, in conditiile in care oferta se reduce dar calitatea ei creste ea ar putea face fata mai bine unui mediu in care cererea ar fi si ea mai redusa ca urmare a automatizarii a numeroase procese de productie din industrie si agricultura si ar dezvoltarii tot mai accentuate a sectorului de servicii ce ar deveni principalul furnizor de locuri de munca din economie (de fapt daca scoatem din ecuatie agricultura unde locurile de munca existente in prezent au un specific aparte, serviciile sunt deja cel mai important furnizor de locuri de munca din economie). In acest context presiunea primelor doua procese ar fi compensata cel putin partial de catre cel de al treilea proces. Cu alte cuvinte, nivelul crescut de educatie si formare ar cohortelor nou intrate pe piata muncii, in combinatie cu un comportament de piata muncii mai proactiv al generatiilor actuale, fata de cele precedente, ceea ce ar reduce substantial recursul la retragerea prematura de pe piata muncii (oricum devenita mai dificila datorita prevederilor legislative mult mai restrictive decat in trecut) ar putea compensa pierderea de produs intern brut ca urmare a migratiei si imbatranirii. Altfel spus pe de o parte efectul imbatranirii ar putea fi substantial redus daca nu cumva el este deja in reducere accentuata intrucat cohortele ce constituie actualmente osatura populatiei active au deja un comportament schimbat fata de cel al cohortelor precedente (actualmente baza populatiei active si ocupare este constituita din cohortele anilor de varf din punct de vedere al nasterilor, deci ai anilor 1967-1970 al caror comportament este net diferit fata de cel al cohortelor precedente datorita momentului efectiv de intrare pe piata muncii), in timp ce tot in parte, efectul migratiei ar putea fi compensat in parte de cresterea nivelului de educatie al celor ramasi. Cu alte cuvinte, pierderea de productivitate si deci pierderea de produs intern brut nu ar trebui sa fie chiar semnificativa, in absenta desigur a unor socuri exogene aleatoare, care de altfel sunt greu de prezis dar a caror incidenta poate altera fundamental intregul mecanism, fie in bine, fie in rau. Una dintre cheile rezolvarii situatiei sunt aici masurile de imbatranire activa si mai ales cel de prelungire a vietii active.
Insa acest volum de fata incearca sa discute modul in care Romania poate face fata provocarii lansate de necesitatea ecologizarii sau a „inverzirii’ economiei in conditiile in care imbatranirea si migratia ameninta clar potentialul de generare de produs intern brut si in final pe acela de generare de avutie nationala („inverzirea” economiei presupune mai ales generarea de active specifice avutiei nationale mai degraba decat generarea de produs intern brut. Cu alte cuvinte, inverzirea intoarce paradigma masurarii output-ului global al activitatii economice de la produsul intern brut, inapoi, la avutia nationala). Daca nu nu sunt prea multe raspunsuri la momentul de fata intrucat procesele sunt inca la inceput iar fluiditatea mediului economic este maxima dupa socul exogen aleator al crizei din 2008-2009 si al depresiunii economice care i-a urmat si din care Europa nu a iesit inca, credem totusi ca ideile abunda. Prin sadirea acestor idei, dorim sa contribuim la cresterea know-how-ului national menit a da finalmente raspunsuri adecvate la provocarile reale pe care, fie si intr-o maniera sumara, le-am enuntat mai sus. Astfel, daca VERDE inseamna o intoarcere catre o abordare orientata mai degraba catre avutie nationala decat catre produs intern brut, atunci, IDEI VERZI, sau altfel spus idei NOI, pot cu siguranta contribui la cresterea avutiei nationale in materie care in secolul 21, va insemna in special capital intelectual.
Capital VERDE pentru o LUME care nu imbatraneste ci pur si simplu: TRAIESTE MAI MULT!

www.editurauniversitara.ro

Daca doresti sa iti exprimi parerea despre acest produs poti adauga un review.

Review-ul a fost trimis cu succes.

Suport clienti Luni - Vineri intre 8.00 - 16.00

0745 200 718 0745 200 357 comenzi@editurauniversitara.ro

Compara produse

Trebuie sa mai adaugi cel putin un produs pentru a compara produse.

A fost adaugat la favorite!

A fost sters din favorite!