Urmarire comenzi Persoane fizice / Vanzari: 0745 200 718 / 0745 200 357 /// Comenzi Persoane juridice: 0721 722 783

Editura Universitara Dreptul comertului international. Editia a II-a - Daniel-Mihail Sandru

28,90 Lei

ISBN: 978-973-749-988-2

Anul publicării: 2011

Editia: II

Pagini: 166

Editura: Editura Universitara

Autor: Daniel-Mihail Sandru

Stoc epuizat
Cod Produs: 9789737499882 Ai nevoie de ajutor? 0745 200 718 / 0745 200 357
Adauga la Favorite Cere informatii
  • Descriere
  • Download (1)
  • Autori
  • Cuprins
  • Cuvant inainte
  • Unde se gaseste
  • Review-uri (0)

INTRODUCERE

Sectiunea 1. Dreptul comertului international in epoca globalizarii

Aculturatie juridica si „lex mercatoria”. Despre fenomenul transnational intr-o epoca globalizanta 
Globalizarea este un fenomen economic, tehnic si financiar dar care are impact asupra tuturor domeniilor, inclusiv asupra dreptului. In epoca clasica a dreptului, Statul era singurul suveran care edicta reguli de drept. Aceasta regula s-a modificat prin globalizarea (mondializarea) „legislatiei”: 

  • fluxul globalizarii a creeaza o „cursa de norme”, atat nationale cat si internationale, la care se adauga practicile participantilor la comertul international;
  • devine obligatorie compararea legislatiilor nationale, in situatia in care fluxul globalizarii devine tot mai constrangator (de exemplu, protectia sau facilitatile oferite investitorilor);
  • forma legislatiei ramane aceeasi, insa este modificata, uneori intr-o
  • „maniera haotica” de dispozitii internationale mai mult sau mai putin constrangatoare.


Institutiile globalizarii
Exista o noua structura economica mondiala care modifica sistemele clasice de drept. Efectul principal al acestei aculturatii juridice (se discuta despre americanizarea dreptului francez si despre continentalizarea dreptului englez) conduce la o noua legislatie, in care trasaturile definitorii ale unui sistem nu se mai regasesc, in – aproape – nici un domeniu.

Domeniile dreptului comertului international in care globalizarea produce efecte Institutiile regionale sau mondiale primesc din ce in ce mai multe competente, pe care le impart cu statele membre, avand posibilitatea sa decida in litigii de natura internationala (Curtea de Justitie a Uniunii Europeane – in cadrul UE, respectiv, Organismul de Reglementare a Diferendelor in cadrul Organizatiei Mondiale a Comertului).

Sectiunea 2. Definitia dreptului comertului international
Dreptul comertului international este acea ramura a dreptului care reglementeaza raporturile patrimoniale dintre subiectele comertului international si care prezinta caracter de comercialitate si internationalitate. Franta a avut ideea de a propune (in cadrul sesiunii UNCITRAL de la New York din 1970) o Conventie-cadru referitoare la dreptul comertului international insa propunerea nu a fost dezbatuta niciodata. Continutul dreptului comertului international este format de normele materiale proprii dar si norme de drept material care apartin altor domenii (de exemplu, dreptul procesual civil – arbitrajul comercial; dreptul civil – contractele; dreptul comercial – actele de comert etc).

Sectiunea 3. Principiile dreptului comertului international
Principiile dreptului comertului international: 

  • principiul egalitatii juridice a partilor;
  • principiul libertatii comertului;
  • Vanzarea anumitor produse, chiar autentice, fara acordul producatorului, a fost considerata contrafacere. Intr-o cauza, solutionata, in Franta, de catre TGI Paris s-a considerat ca este necesar acordul Microsoft pentru ca produsele sale sa poata fi vandute pe eBay.
  • principiul bunei credinte;
  • principiul concurentei loiale.
  • Intre principiile dreptului comertului international exista o intrepatrundere, acestea neputand fiind respectate in plenitudinea efectelor lor separat, existand o relatie de determinare si interdependenta.


Sectiunea 4. Obiectul dreptului comertului international

Obiectul dreptului comertului international este dat de urmatoarele trasaturi:

  • caracterul patrimonial;
  • Domeniul cultural a facut obiectul unor discutii,16 amintind aici taxele vamale impuse unor obiecte de arta (cazul Brancusi, 1928) precum si definitia bunurilor data de CJCE in cadrul litigiilor referitoare la libera circulatie a marfurilor.
  • caracterul comercial;
  • caracterul international.


Sectiunea 5. Dreptul comertului international si alte ramuri de drept
Dreptul comercial
Dreptul comertului international reglementeaza raporturi juridice asemanatoare cu cele de drept comercial (au un caracter patrimonial si comercial) dar in dreptul comertului international sunt aplicabile normele nationale numai atunci cand acestea sunt lex causae. In cele mai multe cazuri, dreptul comertului international reglementeaza raporturile juridice prin norme proprii, specifice (de exemplu: conventii internationale, uzante internationale).

Drept procesual civil
Dreptul comertului international contine si trimiteri la normele de procedura civila. Astfel, in Regulile de procedura arbitrala prevede ca „prezentele Reguli se completeaza cu dispozitiile de drept comun de procedura civila romana in masura in care acestea sunt compatibile cu arbitrajul si cu natura comerciala a litigiilor” (art. 79).

Dreptul international privat.
Legaturile cele mai puternice sunt cu dreptul international privat. La inceput, un capitol al acestei discipline, dreptul comertului international a devenit in timp o disciplina autonoma. In literatura de specialitate se discuta despre caracterul compozit al dreptului comertului international, precum si de faptul ca majoritatea autorilor il trateaza dintr-un punct de vedere national. Dreptul international privat este definit de norma conflictuala – care lipseste in dreptul comertului international.

Dreptul international public
Deosebirea cea mai importanta fata de ramura publica a dreptului international este acea ca subiectele au pozitii juridice diferite. In timp ce in dreptul comertului international raporturile sunt de egalitate juridica, in dreptul international public statele (principalele subiecte) actioneaza ca puteri suverane.



 

Daniel-Mihail Sandru
Profesor universitar la Universitatea din Bucuresti, Universitatea Crestina „Dimitrie Cantemir”.  A fondat si coordoneaza Centrul de Studii de Drept European al Institutului de Cercetari Juridice „Acad. Andrei Radulescu” al Academiei Romane. Judecator ad hoc la Curtea Europeana a Drepturilor Omului si arbitru la Curtea de Arbitraj Comercial International de pe langa Camera de Comert si Industrie a Romaniei. Presedinte al Societatii de Stiinte Juridice si al Asociatiei Romane de Drept si Afaceri Europene. Redactor sef al Revistei romane de drept european (Wolters Kluwer). 

 

SUMAR

ABREVIERI  / 7

INTRODUCERE / 9


Sectiunea 1. Dreptul comertului international in epoca globalizarii / 9
Sectiunea 2. Definitia dreptului comertului international  / 10
Sectiunea 3. Principiile dreptului comertului international  / 11
Sectiunea 4. Obiectul dreptului comertului international / 11
Sectiunea 5. Dreptul comertului international si alte ramuri de drept ./ 12

CAPITOLUL I. ROLUL ORGANIZATIILOR INTERNATIONALE IN DEZVOLTAREA SI UNIFORMIZAREA COMERTULUI INTERNATIONAL /  14
Sectiunea 1. Organizatii mondiale / 14
Sectiunea 2. Organizatii regionale  / 22
Sectiunea 3. Institute private de drept international / 32

CAPITOLUL II. IZVOARELE DREPTULUI COMERTULUI INTERNATIONAL / 34
Sectiunea 1. Izvoare interne  / 34
Sectiunea 2. Izvoare  internationale  / 35
Sectiunea 3. Importanta uzantelor comerciale internationale ./ 38
Sectiunea 4. Practica judecatoreasca si arbitrala . / 39

CAPITOLUL III. SUBIECTELE DREPTULUI COMERTULUI INTERNATIONAL / 41
Sectiunea 1. Consideratii prealabile. Comerciantul persoana fizica / 41
Sectiunea 2. Societatile comerciale  / 41
Sectiunea 3. Reprezentantele societatilor comerciale si organizatiilor economice straine / 53
Sectiunea 4. Integrarea societatilor comerciale pe plan international / 56
Sectiunea 5. Participarea statelor la raporturile de comert international / 56

CAPITOLUL IV. ACTELE SI FAPTELE DE COMERT IN DREPTUL COMERTULUI INTERNATIONAL / 57
Sectiunea 1. Precizari terminologice / 57
Sectiunea 2. Actele obiective de comert / 58
Sectiunea 3. Acte de comert subiective / 65
Sectiunea 4. Actele unilaterale de comert / 66
Sectiunea 4. Actele si faptele de cooperare economica si tehnico-stiintifica interna- tionala / 66

 
CAPITOLUL V. INSOLVENTA IN DREPTUL COMERTULUI INTERNATIONAL / 67
Sectiunea 1. Conceptul de insolventa in dreptul comertului international / 67
Sectiunea 2. Reglementarile internationale in domeniul insolventei / 72
Sectiunea 3. Reglementarea insolventei in Uniunea Europeana / 75
Sectiunea 4. Legile model privind insolventa / 82

CAPITOLUL VI. CONCURENTA COMERCIALA IN DREPTUL COMERTULUI INTERNATIONAL. REGLEMENTARI EUROPENE / 84
Sectiunea 1. Precizari prealabile / 84
Sectiunea 2. Principiile reglementarilor Uniunii Europene / 86

CAPITOLUL VII. CONTRACTELE COMERCIALE INTERNATIONALE. CONTRACTUL DE VÂNZARE INTERNATIONALA DE MARFURI / 88
Sectiunea 1. Reguli generale / 88
Sectiunea 2. Cesiunea de creanta in dreptul comertului international / 103
Sectiunea 3. Contractul de vânzare internationala de marfuri / 111

CAPITOLUL VIII. ARBITRAJUL COMERCIAL INTERNATIONAL / 124
Sectiunea 1. Reglementari aplicabile arbitrajului / 124
Sectiunea 2. Arbitrabilitatea litigiilor comerciale / 126
Sectiunea 3. Competenta materiala a curtii de arbitraj / 134
Sectiunea 4. Tribunalul arbitral care solutioneaza litigiul / 141
Sectiunea 5. Procedura de sesizare a instantei arbitrale si desfasurarea procesului arbitral / 146
Sectiunea 6. Desfiintarea hotarârii arbitrale / 152
Sectiunea 7. Executarea hotarârii arbitrale / 155
Sectiunea 8. Competenta CIRDI – arbitraj institutional specializat / 158

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA / 162
 

INTRODUCERE

Sectiunea 1. Dreptul comertului international in epoca globalizarii

Aculturatie juridica si „lex mercatoria”. Despre fenomenul transnational intr-o epoca globalizanta 
Globalizarea este un fenomen economic, tehnic si financiar dar care are impact asupra tuturor domeniilor, inclusiv asupra dreptului. In epoca clasica a dreptului, Statul era singurul suveran care edicta reguli de drept. Aceasta regula s-a modificat prin globalizarea (mondializarea) „legislatiei”: 

  • fluxul globalizarii a creeaza o „cursa de norme”, atat nationale cat si internationale, la care se adauga practicile participantilor la comertul international;
  • devine obligatorie compararea legislatiilor nationale, in situatia in care fluxul globalizarii devine tot mai constrangator (de exemplu, protectia sau facilitatile oferite investitorilor);
  • forma legislatiei ramane aceeasi, insa este modificata, uneori intr-o
  • „maniera haotica” de dispozitii internationale mai mult sau mai putin constrangatoare.


Institutiile globalizarii
Exista o noua structura economica mondiala care modifica sistemele clasice de drept. Efectul principal al acestei aculturatii juridice (se discuta despre americanizarea dreptului francez si despre continentalizarea dreptului englez) conduce la o noua legislatie, in care trasaturile definitorii ale unui sistem nu se mai regasesc, in – aproape – nici un domeniu.

Domeniile dreptului comertului international in care globalizarea produce efecte Institutiile regionale sau mondiale primesc din ce in ce mai multe competente, pe care le impart cu statele membre, avand posibilitatea sa decida in litigii de natura internationala (Curtea de Justitie a Uniunii Europeane – in cadrul UE, respectiv, Organismul de Reglementare a Diferendelor in cadrul Organizatiei Mondiale a Comertului).

Sectiunea 2. Definitia dreptului comertului international
Dreptul comertului international este acea ramura a dreptului care reglementeaza raporturile patrimoniale dintre subiectele comertului international si care prezinta caracter de comercialitate si internationalitate. Franta a avut ideea de a propune (in cadrul sesiunii UNCITRAL de la New York din 1970) o Conventie-cadru referitoare la dreptul comertului international insa propunerea nu a fost dezbatuta niciodata. Continutul dreptului comertului international este format de normele materiale proprii dar si norme de drept material care apartin altor domenii (de exemplu, dreptul procesual civil – arbitrajul comercial; dreptul civil – contractele; dreptul comercial – actele de comert etc).

Sectiunea 3. Principiile dreptului comertului international
Principiile dreptului comertului international: 

  • principiul egalitatii juridice a partilor;
  • principiul libertatii comertului;
  • Vanzarea anumitor produse, chiar autentice, fara acordul producatorului, a fost considerata contrafacere. Intr-o cauza, solutionata, in Franta, de catre TGI Paris s-a considerat ca este necesar acordul Microsoft pentru ca produsele sale sa poata fi vandute pe eBay.
  • principiul bunei credinte;
  • principiul concurentei loiale.
  • Intre principiile dreptului comertului international exista o intrepatrundere, acestea neputand fiind respectate in plenitudinea efectelor lor separat, existand o relatie de determinare si interdependenta.


Sectiunea 4. Obiectul dreptului comertului international

Obiectul dreptului comertului international este dat de urmatoarele trasaturi:

  • caracterul patrimonial;
  • Domeniul cultural a facut obiectul unor discutii,16 amintind aici taxele vamale impuse unor obiecte de arta (cazul Brancusi, 1928) precum si definitia bunurilor data de CJCE in cadrul litigiilor referitoare la libera circulatie a marfurilor.
  • caracterul comercial;
  • caracterul international.


Sectiunea 5. Dreptul comertului international si alte ramuri de drept
Dreptul comercial
Dreptul comertului international reglementeaza raporturi juridice asemanatoare cu cele de drept comercial (au un caracter patrimonial si comercial) dar in dreptul comertului international sunt aplicabile normele nationale numai atunci cand acestea sunt lex causae. In cele mai multe cazuri, dreptul comertului international reglementeaza raporturile juridice prin norme proprii, specifice (de exemplu: conventii internationale, uzante internationale).

Drept procesual civil
Dreptul comertului international contine si trimiteri la normele de procedura civila. Astfel, in Regulile de procedura arbitrala prevede ca „prezentele Reguli se completeaza cu dispozitiile de drept comun de procedura civila romana in masura in care acestea sunt compatibile cu arbitrajul si cu natura comerciala a litigiilor” (art. 79).

Dreptul international privat.
Legaturile cele mai puternice sunt cu dreptul international privat. La inceput, un capitol al acestei discipline, dreptul comertului international a devenit in timp o disciplina autonoma. In literatura de specialitate se discuta despre caracterul compozit al dreptului comertului international, precum si de faptul ca majoritatea autorilor il trateaza dintr-un punct de vedere national. Dreptul international privat este definit de norma conflictuala – care lipseste in dreptul comertului international.

Dreptul international public
Deosebirea cea mai importanta fata de ramura publica a dreptului international este acea ca subiectele au pozitii juridice diferite. In timp ce in dreptul comertului international raporturile sunt de egalitate juridica, in dreptul international public statele (principalele subiecte) actioneaza ca puteri suverane.


 

www.editurauniversitara.ro

Daca doresti sa iti exprimi parerea despre acest produs poti adauga un review.

Review-ul a fost trimis cu succes.

Suport clienti Luni - Vineri intre 8.00 - 16.00

0745 200 718 0745 200 357 comenzi@editurauniversitara.ro

Compara produse

Trebuie sa mai adaugi cel putin un produs pentru a compara produse.

A fost adaugat la favorite!

A fost sters din favorite!