PUŞA ROTH

 

















PUŞA ROTH, absolventă a Facultăţii de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Bucureşti, specializarea limba română – limba franceză, realizator Radio România, membră a Uniunii Scriitorilor din România, secţia dramaturgie. Este dramaturg, realizator de adaptări radiofonice piese de teatru, traducător şi realizator de emisiuni publicistice la Radio România.





A publicat: Convorbiri comode, vol. I, Editura Viitorul Românesc, Bucureşti, 2001; Şambelan la viezuri, teatru, Editura Premier, Ploieşti, 2002; Dincolo de curcubeu e lumea, Editura Viitorul Românesc, 2002; Convorbiri comode, vol. II, Chimprest Publicity, Bucureşti, 2003; Roman de Bucureşti, teatru, cu o prefaţă de D. R. Popescu, Editura Adam, Bucureşti, 2005; Un dialog al timpului câştigat, convorbiri cu filosoful Christian Tămaş, Editura Ars Longa, Iaşi, 2006; Un clasic modern – Ion Dumitrescu, ediţie critică de Costin Tuchilă şi Puşa Roth, Bucureşti, Editura Academiei, 2006; Poezie de teatru. Puşa Roth în dialog cu Mircea Albulescu, Editura Ars Longa, Iaşi, Colecţia Summa cum laude, 2008; Timpul care a învins teama. Decembrie 1989 Decembrie 2007, Editura Ars Longa, Iaşi, Colecţia Document, 2008; Căutător de destine. Puşa Roth în dialog cu Dorel Vişan, Editura Ars Longa, Iaşi, Colecţia Summa cum laude, 2008; Anotimpuri de teatru. Puşa Roth în dialog cu Lucia Mureşan, Editura Ars Longa, Colecţia Summa cum laude, 2009.


 


1. Consideraţi că România de azi este diferită de cea anterioară anului 1989? Din această perspectivă, se poate vorbi, din perspectiva dumneavoastră, de o magistratură de dinainte de 1989 şi de una de după 1989?


 


Da, cel puţin din punct de vedere politic.


Sigur, schimbarea s‑a produs pe fiecare nivel, legile s‑au schimbat, însă percepţia colectivă asupra magistraturii este fluctuantă, în sensul că oamenii, vorbim aici de marea masă, mai ales cei care au venit în contact cu această instituţie, nu percep o reală schimbare a atitudinii magistraţilor, dar nici a mentalităţii acestora.


 


2. Ar trebui trecută cu vederea colaborarea unor magistraţi cu serviciile Securităţii, dată fiind experienţa şi competenţa acumulată (ştiut fiind că un bun specialist se formează în mulţi ani) sau ar trebui ca aceste persoane să fie expuse şi îndepărtate din profesie? Soluţia din Germania de Est, unde, după căderea zidului şi reunificare, judecătorii din perioada comunistă au fost îndepărtaţi, este cea mai bună?


 


Depinde de felul colaborării. Dependenţa de servicii este o armă îndreptată chiar asupra acelora care au acceptat asemenea situaţie riscantă. Este adevărat ca Germania a făcut aceasta „curăţenie”, dar România nu este Germania, deşi ambele ţari sunt acum membre ale Uniunii Europene. Să vă reamintesc, oare, de perioada de după război, atunci când a avut loc procesul de condamnare a nazismului şi lumea a mers mai departe? Şi în România a avut loc aşa‑zisul proces de condamnare a comunismului! Ar fi fost un alt început, dar memoria colectivă diferă de la popor la popor, iar istoria are nevoie de timp pentru a putea da verdicte obiective. Îndepărtarea magistraţilor (dacă este singura soluţie acceptată) nu se poate face arbitrar, după părerea unora sau altora, ci trebuie stabilită prin instanţă.


 


3. Consideraţi că şi în prezent, în lume şi în România, puterea politică exercită influenţă sau control asupra magistraţilor? În ce modalitate? Prin ce pârghii?


 

Citatul zilei

Preceptele dreptului sunt: sa traiesti cinstit, sa nu vatami altuia, sa dai fiecaruia ce i se cuvine

Iustinian

Personalităţi

Mihai Eminescu Mihai Eminescu Mihai Eminescu (15 ianuarie 1850 -15 iunie 1889) a fost poet , prozator  roman,   ... citeşte mai mult →

Interviuri

LIVIU ANTONESEI LIVIU ANTONESEI   Liviu Antonesei (n. 25 aprilie 1953, satul Vladeni, judetul Iasi) este ... citeşte mai mult →