IRINA SCHROTTER

Irina Schrotter (n. 5 mai 1965, Iasi, Romania) este una dintre cele mai cunoscute creatoare de moda din Romania.

Organizeaza in 1999 Festivalul International de Moda din Iasi, unde aduce nume mari din moda roma­neasca, dar si colectii ale designerilor internationali. In perioada 1999‑2007, Festivalul devine cel mai important eveniment din moda romaneasca si se transforma in Saptamana Modei Romanesti ‑ Iasi, marca inregistrata.

In 2003, Irina Schrotter devine primul designer roman acceptat cu o colectie la salonul „Prêt‑à‑Porter” din Paris, la care participa de atunci in fiecare an. Ulterior, este acceptata la alte targuri internationale prestigioase precum The Train ‑ New York, Magic Show – Las Vegas, Milano Vende Moda sau Nec Moda – Birmingham.

Brandul „Irina Schrotter” este vandut astazi pe toate cele 4 continente, clientii principali fiind in Anglia, Elvetia, Italia, Japonia, Brazilia, Liban, Arabia Saudita, Kuweit. In Romania detine cinci magazine si o retea de clienti in toata tara.

In 2006, infiinteaza la Iasi Asociatia FIT „Future in Textile”, al carei presedinte este. Asociatia este infiintata cu scopul de a sustine si promova industria textila romaneasca prin organizarea de targuri, spectacole, evenimente si expozitii interne si internationale, precum si de a reprezenta interesele producatorilor si designerilor din industria textila romaneasca la nivelul Ministerului Economiei si Comertului.

 

1. Considerati ca Romania de azi este diferita de cea anterioara anului 1989? Din aceasta perspectiva, se poate vorbi, din perspectiva dumneavoastra, de o magistratura de dinainte de 1989 si de una de dupa 1989?

 

Cu siguranta, diferentele sunt mari. Dar la fel de sigur e ca si asteptarile noastre au fost si sunt foarte mari, de aceea si dezamagirile sunt pe masura. Din pacate, nu am luat in calcul efectele pe termen mediu si lung ale mentalitatilor mostenite. Si aici vorbim de generatii de cate 20 de ani, ceea ce e destul de mult pentru oricare dintre noi.

Da. Se poate vorbi de o magistratura de dinainte de 1989, cand in Romania drepturile omului erau o poveste de adormit copiii. Incet‑incet, dar cu multe sacrificii si suferinte, au inceput si magistratii de dupa 1989 sa aiba curaj si sa invete notiunea de libertate in mai toate aspectele ei. Si nu numai... Au inceput sa accepte notiunea de proprietate, de drept la propria imagine, desi nu indeajuns de profund. Inca se mai comporta ca si cum lor nu li s‑ar putea intampla asa ceva... De aceea, in Romania inca mai e mult pana cand fiecare persoana va beneficia de respectul cuvenit din partea celorlalti.

 

2. Ar trebui trecuta cu vederea colaborarea unor magistrati cu serviciile Securitatii, data fiind experienta si competenta acumulata (stiut fiind ca un bun specialist se formeaza in multi ani) sau ar trebui ca aceste persoane sa fie expuse si indepartate din profesie? Solutia din Germania de Est, unde, dupa caderea zidului si reunificare, judecatorii din perioada comunista au fost indepartati, este cea mai buna?

Nu cred ca trebuie sa judecam pe nimeni pentru deciziile pe care le‑a luat sau le ia referitoare la persoana lui, atata timp cat nu ii afecteaza pe ceilalti. Si aici e o discutie lunga, in care lipseste exact punctul de vedere al specialistilor in drept referitor la notiunea atat de controversata de politie politica si la moralitatea ei sau la impactul pe care actuala definitie il are asupra societatii prezente si viitoare.

Din pacate insa, anumite profesii sau functii pot fi grav influentate de „cadavrul din dulap”... si aici ma refer la a fi santajabil si deci foarte usor influentabil sau corupt. Cred ca profesia de judecator e foarte expusa din acest punct de vedere, ceea ce ne afecteaza mai devreme sau mai tarziu pe toti. Uneori, sunt necesare masuri extreme pentru binele general.

De aceea, cred ca Germania de Est a procedat corect, pentru ca nu vorbim de greseli omenesti, ci de caractere maligne. Nu cred ca expunerea e solutia, dar cred ca un termen pentru autoeliminare decenta e o solutie. Fara aceasta, vom astepta inca cel putin 20 de ani, daca nu inca 40 sa avem o justitie corecta in Romania.

3. Considerati ca si in prezent, in lume si in Romania, puterea politica exercita influenta sau control asupra magistratilor? In ce modalitate? Prin ce parghii?

 

In Romania, da. Atata timp cat politicul genereaza economicul si politicul nu se rezuma doar la administrarea justitiei, imixtiunile sunt si vor mai fi inca mult timp. Parghiile sunt simple: omul potrivit la locul potrivit. Modalitatea e directa si santajul greu de dovedit. Pagubele incomensurabile... din pacate.

In lume, cu siguranta da in tarile subdezvoltate sau in curs de dezvoltare. Mult mai greu insa in tarile unde judecatorii sunt confirmati regulat de catre cetateni in anumite pozitii sau in tarile unde Constitutia e astfel scrisa incat puterile din stat sa se controleze intre ele. Nu e nici unul cazul nostru insa, din pacate.

 

4. Daca ar trebui sa va adresati unei instante din Romania, pentru a va ocroti un drept, ati avea incredere in sistem, in general, si in judecator, in special? Exista vreo diferenta intre ceea ce ar trebui sa fie un judecator si ceea ce el este, in realitate?

 

Cu parere de rau, trebuie sa va spun ca nu am incredere nici in sistem si nici in toti magistratii. Din pacate, sunt Stan patitul pe subiectul asta si as putea da lectii de imixtiune a politicului in justitie. E drept ca situatiile la care ma refer sunt din anii 1993‑1997, dar si unele destul de recente. Iasiul, din pacate, e un oras aflat la discretia politicienilor pe multe paliere ale puterii. Poate veti avea curiozitatea sa cercetati mai indeaproape atentionarea mea. Si nici nu v‑ar fi greu, pentru ca exista si judecatori integri 100% in instantele de acolo. Trebuie doar sa vreti sa aflati!

 

Ce ar trebui sa fie un magistrat?

In primul rand, ar trebui sa constientizeze puterea pe care o are. Dar ar trebui sa patrunda in profunzime si sa inteleaga efectele benefice pe care munca lui corecta le‑ar avea asupra societatii, deci a fiecaruia dintre noi, inclusiv asupra lui. Ar trebui sa nu ii fie frica de aceasta putere si sa o foloseasca astfel incat sa descurajeze pe viitor practicile respective. Ar trebui sa fie mai putin indulgent fata de incalcarea legii pe valorile nou castigate ale societatii noastre, pentru a grabi astfel schimbarea mentalitatii generale, atat a populatiei, cat si a autoritatilor de orice fel. Indulgenta e mai paguboasa in aceste cazuri decat o pedeapsa ferma. Desigur... cele de mai sus sunt pareri personale, poate gresite pentru multi...

 

5. Ce socotiti ca ar trebui sa faca membrii acestui corp profesional pentru intarirea independentei si sporirea increderii publicului in actul de dreptate? Cum ar trebui sa se comporte un judecator? S‑a nascut oare judecatorul ideal?

 

Sa faca curat in propria casa, pentru a deveni credibili, sa militeze pentru o practica generalizata (nu stiu daca e termenul corect), care sa fie supusa controlului sistematic al unui corp de experti alesi de asociatia profesionala a magistratilor.

Cred, de asemenea, ca trebuie sa existe o posibilitate de evaluare a slabei performante profesionale care sa fie urmata de posibilitatea eliminarii din corpul de magistrati in anumite conditii fixate de asociatia profesionala.

Un judecator trebuie sa aiba o conduita corecta din toate punctele de vedere, pentru ca altfel nu are cum sa emita pretentia judecarii altei persoane.

Cred ca exista foarte multi judecatori adevarati in Romania. Trebuie doar sa dorim a‑i folosi!

 

Citatul zilei

Preceptele dreptului sunt: sa traiesti cinstit, sa nu vatami altuia, sa dai fiecaruia ce i se cuvine

Iustinian

Personalităţi

Nicolae Iorga Nicolae Iorga Nicolae Iorga  a fost istoric, critic literar, dramaturg, poet, ministru, prim-minist ... citeşte mai mult →

Interviuri

NATAŞA RAAB NATAŞA RAAB Natasa  Raab (n. 15 iulie 1953, Huedin, judetul Cluj) este actrita, la Teatrul ... citeşte mai mult →