DAN GRIGORE

Dan Grigore (n. 6 august 1943, Bucuresti) este un muzician roman, pianist si profesor de pian. Incepe sa studieze pianul si teoria muzicala la varsta de 6 ani, cu Eugenia Ionescu. Continua studiul cu Florica Musicescu (arta pianistica) si academicianul Mihail Jora (armonie si compozitie), profesor al lui Dinu Lipatti si prieten apropiat al lui George Enescu. In perioada 1962‑1964 studiaza la Conservatorul Rimski‑Korsakov din Sankt Petersburg, la clasa profesoarei Tatiana Kravcenko. Intre 1965‑1967 isi continua studiile la Universitatea Nationala de Muzica din Bucuresti, unde din 1966 studiaza sub indrumarea Cellei Delavrancea, cu care va colabora si cu care va stabili o prietenie artistica de lunga durata. Intre 1969‑1970, la recomandarea lui Mihail Jora, primeste Bursa Herder si studiaza la Academia de Muzica din Viena (clasa profesorului Richard Hauser). Din pricina refuzului sau de a-l sprijini public pe Nicolae Ceausescu, este marginalizat si statul roman ii interzice sa mai calatoreasca in strainatate, respingandu‑i bursele de studii obtinute ulterior: bursa acordata de Nadia Boulanger la Conservatorul American de la Fontainebleau (1968), bursa de doi ani la Universitatea Madison ‑ Wisconsin ‑ SUA (1969‑1971) si bursa de un an la cursurile dirijorului Sergiu Celibidache (1979). De asemenea i se interzice sa mai sustina concerte in strainatate. In 1987 primeste o invitatie din partea guvernului american pentru o calatorie de o luna in Statele Unite in cadrul programului International Visitor. Invitatia este refuzata de Elena Ceausescu personal.

Cella Delavrancea, printr‑o serie de articole entuziaste, il face cunoscut intr‑o perioada in care era ignorat de criticii oficiali. Reputatia sa este in continua crestere si primeste numeroase invitatii, atat in Europa de Vest, cat si in Est. Marginalizat de regimul Ceausescu, i se interzice sa mai concerteze in strainatate. In 1979 devine Solist al Filarmonicii George Enescu din Bucuresti, ca urmare a unor emisiuni ale postului de radio Europa Libera, in care era blamata marginalizarea sa de catre regim.

Dupa caderea regimului Ceausescu, are o bogata activitate concertistica, sustinand concerte la Tokio, Kyoto, Osaka, Anvers, Berlin, München, Budapesta, Birmingham, Cardiff, Paris, Roma, Ierusalim, Tel Aviv, Madrid, Barcelona, Copenhaga etc. In 1996 sustine trei concerte impreuna cu Orchestra Filarmonica din München, sub bagheta dirijorului Sergiu Celibidache, la München. Acestea au fost ultimele concerte ale marelui dirijor, care l‑a apreciat foarte mult, Dan Grigore fiind singurul pianist roman cu care acesta a colaborat1.

 

1. Considerati ca Romania de azi este diferita de cea anterioara anului 1989? Din aceasta perspectiva, se poate vorbi, din perspectiva dumneavoastra, de o magistratura de dinainte de 1989 si de una de dupa 1989?

Mai degraba se poate vorbi de o magistratura de dupa ’89, marcata profund de tarele si reflexele celei de dinainte. Momentul propice pentru reforma a fost lasat sa treaca, de o societate prea slaba si prea putin constienta de ceea ce are de facut.

 

2. Ar trebui trecuta cu vederea colaborarea unor magistrati cu serviciile Securitatii, data fiind experienta si competenta acumulata (stiut fiind ca un bun specialist se formeaza in multi ani) sau ar trebui ca aceste persoane sa fie expuse si indepartate din profesie? Solutia din Germania de Est, unde, dupa caderea zidului si reunificare, judecatorii din perioada comunista au fost indepartati, este cea mai buna?

 

Poate nu e cea mai buna, dar e mai buna decat cea de la noi in care s‑a ajuns ca turnatori sau colaboratori dovediti sa fie alesi in fruntea unor organisme emblematice pentru sistem.

 

3. Considerati ca si in prezent, in lume si in Romania, puterea politica exercita influenta sau control asupra magistratilor? In ce modalitate? Prin ce parghii?

 

Nu sunt un specialist in domeniu dar cred ca de libertatea sistemului judiciar sau de influenta sau controlul ce se pot exercita asupra lui, depinde in mod esential calitatea si performanta unei civilizatii sau a unei societati date.

 

4. Daca ar trebui sa va adresati unei instante din Romania, pentru a va ocroti un drept, ati avea incredere in sistem, in general, si in judecator, in special? Exista vreo diferenta intre ceea ce ar trebui sa fie un judecator si ceea ce el este, in realitate?

 

Am avut semnale contradictorii din partea sistemului. In orice caz, consider ca interventiile (si vorbesc in cunostinta de cauza, avand informatii din surse foarte credibile) se petrec in special la nivelele inalte. Raul se propaga de sus in jos.

 

5. Ce socotiti ca ar trebui sa faca membrii acestui corp profesional pentru intarirea independentei si sporirea increderii publicului in actul de dreptate? Cum ar trebui sa se comporte un judecator? S‑a nascut oare judecatorul ideal?

 

Nu‑mi permit sa dau sfaturi. Oricum corpul magistratilor este, ar trebui sa fie, unul de mare elita, in care societatea sa aiba maximum de incredere, de la respectul fata de incinta unde se exercita actul de justitie si pana la demnitatea si autoritatea profesionala si morala pe care trebuie s‑o aiba magistratul. Cata apa trebuie sa mai curga pe Dunare, cu sau fara PET‑uri pe ea, cred ca tot magistratii trebuie sa stie. In orice caz, Justitia nu face exceptie de la starea deplorabila in care se afla societatea romaneasca. Ea nu e decat, cum spuneam in anii 90, „un ciob din marea oglinda a patriei”.

Citatul zilei

Preceptele dreptului sunt: sa traiesti cinstit, sa nu vatami altuia, sa dai fiecaruia ce i se cuvine

Iustinian

Personalităţi

Grigore Alexandrescu Grigore Alexandrescu Grigore Alexandrescu a fost un poet si fabulist român. A debutat cu poezii publica ... citeşte mai mult →

Interviuri

MATEI VIŞNIEC MATEI VIŞNIEC   Matei Visniec (n. 29 ianuarie 1956, Radauti) este un poet si dramaturg ... citeşte mai mult →