Partide şi familii politice europene - Cercetări, Date statistice, Analize politice

  • Autor:

  • Editura: Editura Universitară

    ISBN: 978-973-749-326-2

  • Anul publicării:

    Ediţia: I

    Pagini: 416

4000 RON

Disponibilitate: stoc epuizat



Cuprinsul cărţii Partide şi familii politice europene - Cercetări, Date statistice, Analize politice

Introducere   / 11

PARTEA I – PARTIDELE NAŢIONALE DIN STATELE MEMBRE ALE UNIUNII EUROPENE / 15

Capitolul 1. DEFINIREA CONCEPTELOR UTILIZATE ŞI MODELE DE ANALIZĂ / 15
1. Definirea conceptelor utilizate şi modele de analiză a partidelor politice / 15
      1.1. Definirea conceptelor-cheie şi modelele de analiză politică / 15
      1.2. Modelul analizei structurilor interne şi / sau structurii interne a  partidelor (Maurice Duverger) / 18
      1.3. Modelul analizei agregate genetic‑instituţionale (Angelo Panebianco) / 33
      1.4. Modele de analiză comparată teoretică şi de cercetare concretă privind partidele europene / 38
      1.5. Opţiunea pentru un model de analiză politică, de diseminare a datelor şi lucrările de referinţă utilizate / 40
              1.5.1. Partidele guvernamentale, de opoziţie şi din coaliţii / 40
              1.5.2. Numărul efectiv de partide / 42
              1.5.3. Clivajele din societate şi între partide / 43
              1.5.4. Poziţionarea partidelor pe scena politică a ţării / 44
              1.5.5. Afilierile la europartide / 48

Capitolul 2. PARTIDELE NAŢIONALE DIN STATELE MEMBRE ALE UE  / 49
1. Partidele naţionale din statele fondatoare ale UE  / 50
      1.1.  Belgia / 50
              1.1.1. Partidele guvernamentale şi de opoziţie / 50
              1.1.4. Poziţionarea partidelor pe scena politică a ţării / 58
              1.1.5. Afilierile la europartide / 61
      1.2. Franţa  / 61 
              1.2.1. Scurt istoric al sistemului de partide francez / 61
              1.2.2. Partidele guvernamentale, de opoziţie şi din coaliţii / 64
              1.2.3. Numărul efectiv de partide / 66
              1.2.4. Clivajele societăţii franceze şi dintre partide / 78
              1.2.5. Poziţionarea partidelor franceze pe scena politică a ţării / 79
              1.2.5. Afilierile la europartide / 83
      1.3. Germania / 83
              1.3.1. Dinamica sistemului de partide / 83
              1.3.2. Caracteristicile partidelor  / 87
              1.3.3. Afilierile la europartide / 94
      1.4. Italia / 95
              1.4.1. Scurt istoric asupra partidelor politice italiene / 95
              1.4.2. Numărul efectiv de partide / 97
              1.4.3. Partidele actuale de guvernământ şi de opoziţie / 98
              1.4.4. Clivajele din societatea italiană / 103
              1.4.5. Poziţionarea de rang instituţional / 104
              1.4.6. Poziţionarea ideologică / 106
              1.4.7. Afilierile la europartide / 107
      1.5. Luxemburg / 108
              1.5.1. Partidele guvernamentale şi de opoziţie / 108
              1.5.2. Numărul efectiv de partide / 110
              1.5.3. Clivajele din societatea luxemburgheză şi dintre partide / 111
              1.5.4. Poziţionări de rang instituţional / 111
              1.5.5. Poziţionări ideologice actuale ale partidelor politice / 112
              1.5.6. Afilierile la europartide  / 113
      1.6. Ţările de Jos / 113
              1.6.1. Dinamica sistemului de partide / 113
              1.6.2. Caracteristicile partidelor / 118
              1.6.3. Poziţionarea ideologică a partidelor olandeze / 121
              1.6.4. Reprezentarea partidelor politice din Olanda în Parlamentul European şi afilierile la europartide / 123
2. Partidele naţionale din statele membre UE care au aderat în primul val / 124
      2.1. Danemarca / 124
              2.1.1. Partidele guvernamentale, de opoziţie şi din coaliţii / 124
              2.1.2. Numărul efectiv de partide / 126
              2.1.3. Clivajele societăţii şi între partidele daneze / 127
              2.1.4. Poziţionarea partidelor pe scena politică a ţării / 128
              2.1.5. Afilierile la europartide / 131
      2.2. Irlanda  / 132
              2.2.1. Partidele guvernamentale şi de opoziţie / 132
              2.2.2. Numărul efectiv de partide / 135
              2.2.3. Clivajele din Republica Irlanda / 136
              2.2.4. Poziţionarea de rang instituţional / 137
              2.2.5. Poziţionarea ideologică / 138
              2.2.6. Afilierile la europartide / 139
      2.3. Marea Britanie / 140
              2.3.1. Scurt istoric / 140
              2.3.2. Dinamica sistemului de partide / 143
              2.3.3. Caracteristicile partidelor / 150
              2.3.4. Reprezentarea partidelor politice din Marea Britanie în Parla­mentul European şi afilierile la europartide  / 156
              2.3.5. Opinii ale experţilor şi ale populaţiei, prin sondajele de opinie, alte aspecte relevante  / 158
3. Partidele naţionale din statele membre ale UE care au aderat în al 2-lea – al 4-lea val  / 159
      3.1. Austria  / 159
              3.1.1. Partidele guvernamentale şi de opoziţie / 159
              3.1.2. Numărul efectiv de partide  / 161
              3.1.3. Clivaje şi poziţionări de rang instituţional ale partidelor politice / 162
              3.1.4. Poziţionări ideologice actuale ale partidelor politice / 164
              3.1.5. Afilierile la europartide  / 164
      3.2. Finlanda  / 165
              3.2.1. Dinamica sistemului de partide / 165
              3.2.2. Caracteristicile partidelor / 169
              3.2.3. Afilierile la europartide / 172
      3.3. Grecia  / 172
              3.3.1. Dinamica sistemului de partide / 172
              3.3.2. Caracteristicile partidelor / 175
              3.3.3. Afilierile la europartide / 177
      3.4. Portugalia  / 178
              3.4.1. Dinamica sistemului de partide / 178
              3.4.2. Caracteristicile partidelor/ 180
              3.4.3. Reprezentarea partidelor portugheze în Parlamentul European / 184
      3.5. Spania / 184
              3.5.1. Dinamica sistemului de partide / 184
              3.5.2. Caracteristicile partidelor / 188
              3.5.3. Reprezentarea partidelor spaniole în Parlamentul European / 190
      3.6. Suedia / 191
              3.6.1.Dinamica sistemului de partide / 191
              3.6.2. Caracteristicile partidelor / 194
              3.6.3. Reprezentarea partidelor suedeze în Parlamentul European / 197
4. Partidele naţionale din statele membre ale UE care au aderat în al 5-lea val / 198
      4.1. Cehia   / 198
              4.1.1. Partidele politice din Cehia / 198
              4.1.4. Poziţionarea de rang instituţional / 202
              4.1.5. Poziţionarea ideologică / 202
              4.1.6. Reprezentarea partidelor cehe în Parlamentul European / 203
      4.2. Cipru  / 203
              4.1.1. Partidele politice din Cipru  / 203
              4.1.2. Numărul efectiv de partide / 207
              4.1.3. Clivajele din societatea cipriotă şi dintre partide / 207
              4.1.4. Poziţionarea de rang instituţional / 207
              4.1.5. Poziţionarea ideologică  / 208
              4.1.6. Reprezentarea în Parlamentul European / 208
      4.3. Estonia / 208
              4.3.1. Dinamica sistemului de partide / 208
              4.3.2. Caracteristicile partidelor / 212
              4.3.3. Partidele euro–parlamentare / 213
      4.4. Letonia / 214
              4.4.1. Dinamica sistemului de partide / 214
              4.4.2. Caracteristicile partidelor / 218
              4.4.3. Reprezentarea partidelor în Parlamentul European / 220
      4.5. Lituania / 220
              4.5.1. Partidele guvernamentale şi de opoziţie / 220
              4.5.2. Numărul efectiv de partide / 224
              4.5.3. Clivajele din societatea lituaniană şi din partidele politice / 224
              4.5.4. Poziţionarea de rang instituţional / 225
              4.5.5. Poziţionarea ideologică a partidelor lituaniene / 226
              4.5.6. Reprezentarea partidelor lituaniene în Parlamentul European / 227
      4.6. Malta / 228
              4.6.1. Partidele şi numărul efectiv de partide din Malta / 228
              4.6.2. Clivajele / 229
              4.6.3. Poziţionarea de rang instituţional / 229
              4.6.4. Poziţionarea ideologică / 230
              4.6.5. Reprezentarea partidelor în Parlamentul European / 230
      4.7. Polonia / 230
              4.7.1. Dinamica sistemului de partide / 230
              4.7.2. Caracteristicile partidelor poloneze / 235
              4.7.3. Reprezentarea partidelor în Parlamentul European / 236
      4.8. Slovacia  / 237
              4.8.1. Dinamica sistemului de partide / 237
              4.8.2. Numărul efectiv de partide / 239
              4.8.3. Reprezentarea partidelor slovace în Parlamentul European / 242
      4.9. Slovenia / 243
              4.9.1. Dinamica sistemului de partide / 243
              4.9.2. Caracteristicile partidelor slovene / 246
              4.9.3. Reprezentare partidelor slovene în Parlamentul European / 248
      4.10. Ungaria / 248
              4.10.1. Dinamica sistemului de partide / 248
              4.10.2. Caracteristicile partidelor maghiare / 251
5. Partidele naţionale din statele membre ale UE care au aderat în al 7-lea val (ultimul) /  253
      5.1. Bulgaria / 253
              5.1.1. Partidele guvernamentale şi de opoziţie / 253
              5.1.2. Numărul efectiv de partide / 259
      5.2. Clivajele societăţii şi implicaţiile acestora asupra partidelor / 261
              5.2.1. Clivajele ideologice / 261
              5.2.2. Alte clivaje  / 263
      5.3. Poziţionarea de rang instituţional / 264
      5.4.  Poziţionarea partidelor pe scena politică a ţării / 265
      5.5. Afilierile la europartide  / 265
6. România    / 266
      6.1. Partidele guvernamentale şi de opoziţie / 266
      6.2. Clivajele / 272
      6.3. Numărul efectiv de partide / 273
      6.4. Poziţionarea de rang instituţional / 274
      6.5. Poziţionarea ideologică pe axa stânga‑dreapta / 275
      6.6. Delegaţiile partidelor româneşti şi afilierile la grupurile politice din Parlamentul European / 275

BIBLIOGRAFIE / 276

PARTEA a II-a. FAMILIILE DE PARTIDE EUROPENE  / 285

Capitolul 3. GRUPURILE DE PARTIDE DIN PARLAMENTUL EUROPEAN  / 285
1. Europartidele parlamentare. Caracteristici şi date statistice esenţiale / 285
      1.1. Compararea partidelor politice europene / 285
      1.2. Grupurile de euro‑partide / 286
              1.2.1. Familiile de europartide parlamentare şi neparlamentare aflate în Parlamentul European şi caracteristicile lor / 286
              1.2.2. Compoziţia grupurilor euro‑parlamentare înainte de 1979 / 290
              1.2.3. Familiile de partide după 1979 până în prezent şi  participarea cetăţenilor din UE la euro‑alegeri / 294
      1.3. Poziţionarea de rang instituţional la nivelul Parlamentului European / 300
      1.4. Poziţionarea şi auto‑poziţionarea ideologică a euro‑partidelor / 302
BIBLIOGRAFIE / 304

Capitolul 4. FAMILIILE POLITICE DIN EUROPA  / 307
Generalităţi, comparaţii şi izomorfisme / 307
1. Comuniştii şi socialiştii radicali din Stânga Unită Europeană / 310
      1.1. Concepte‑cheie în identificarea comunismului  / 310
      1.2. Poziţionarea de rang instituţional a familiei comuniste / 315
      1.3. Poziţionarea ideologică a comuniştilor din ţările membre ale UE / 316

2. Verzii europeni / 317
      2.1. Concepte cheie, tipuri de partide ecologiste şi strategii ale verzilor / 317
      2.2. Familia verzilor europeni şi dinamica efectivelor în Parlamentul European / 319
      2.3. Poziţionarea de rang instituţional la nivel naţional inter‑ţări / 321
      2.4. Poziţionarea ideologică a verzilor din ţările membre ale UE / 322
3. Social democraţii moderni şi socialiştii tradiţionalişti moderaţi / 325
      3.1. Concepte‑cheie în diferenţiere familiei socialiştilor şi  social‑democraţilor şi poziţionarea ideologică / 325
      3.2. Poziţionarea de rang instituţional a socialiştilor din ţările membre ale Uniunii Europene / 329
      3.3. „A treia cale” – viitorul socialiştilor europeni / 330
4. Liberalii europeni / 332
      4.1. Concepte‑cheie şi diferenţierea familiei liberalilor europeni / 32
      4.2.  Poziţionarea de rang instituţional şi ideologică a membrilor Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa / 335
5. Creştin democraţii şi conservatorii europeni / 37
      5.1. Note definitorii şi concepte‑cheie în identificarea creştin democraţiei şi conservatorismului / 337
      5.2. Familia creştin democraţilor şi conservatorilor şi poziţionarea ideologică / 342
6. Extrema dreaptă, populiştii, naţionaliştii şi regionaliştii / 344
      6.1. Concepte‑cheie şi diferenţierea diverselor forme de extremism  / 345
      6.2. Dimensiunile extremismului în Europa şi cauzele extinderii lui / 346
      6.3. Poziţionarea de rang instituţional şi ideologică a partidelor extremiste din Europa / 357


PARTEA a III‑a. EUROPENIZAREA PARTIDELOR / 359

Conceptul de europenizare a partidelor transnaţionale  / 359

BIBLIOGRAFIE  / 363

Capitolul 5. COMPATIBILIZAREA PARTIDELOR ROMÂNEŞTICU CELE DIN EUROPA, PRIN REFORMĂ   / 366
1. Motoarele schimbării şi reformării partidelor politice / 366
      1.1. Participarea politică a cetăţenilor / 368
      1.2. Participarea politică a membrilor de partid / 375
2. Încrederea în partide din partea cetăţenilor  / 382
      2.1. Poziţia faţă de integrarea politică în UE şi încrederea acordată  partidelor prin sondajele de opinie în context european / 382
      2.2. Scăderi în intenţiile de vot exprimate de cetăţeni în privinţa  partidelor naţionale prin intermediul sondajelor de opinie / 385
      2.3. Schimbarea preşedintele partidului / 387
3. Clivajele politice (externe) şi conflictele (interne) / 388
      3.1. Incongruenţa ideologică pe spaţiul stânga‑dreapta şi repoziţionarea non‑ideologică  / 388
4. Dinamica poziţionării partidelor pe piaţa politicii naţionale şi  transnaţionale, schimbarea, adaptarea la mediul politic şi inovarea / 394
      4.1. Pierderea poziţiei avute anterior pe piaţa politicii naţionale şi transnaţionale / 394
      4.2. Schimbarea, adaptarea la mediul politic şi inovarea – paşi premergători pentru realizarea reformei partidelor / 398

BIBLIOGRAFIE / 413

Cuvânt înainte Partide şi familii politice europene - Cercetări, Date statistice, Analize politice

Lucrarea pe care o adresăm publicului larg şi specialiştilor şi-a propus să parcurgă un domeniu puţin cunoscut în România: acela al prezentării cercetărilor în ştiinţele politice şi al datelor statistice, îmbinate cu prelucrări proprii, care vizează partidele şi familiile politice din Europa, precum şi analizele politice asupra acestora.

Am optat ca în prima parte să începem cu o prezentare individualizată şi comparativă a situaţiei actuale a partidelor politice din ţările membre ale Uniunii Europene, în competiţia lor pe plan internaţional, prezentarea fiind apoi utilizată pentru a extinde comparaţiile la nivelul familiilor politice transnaţionale, urmând un model de analiză politică prestabilit.

În condiţiile aderării României la Uniunea Europeană, partidele politice româneşti participă în prezent la procesul complex al făuririi noii Europe, la care partidele joacă un rol central. Pentru partidele româneşti eforturile au fost duble: pe de o parte, ele au fost nevoite să se debaraseze de “moştenirea comunistă”, totalitară, iar pe de cealaltă parte să-şi compatibilizeze structurile şi practicile cu cele ale marilor familii politice europene care să le declare eligibile.

Procesul de europenizare a partidelor este în curs, la el participând deja elitele politice reprezentând 5 partide româneşti : Partidul Democrat-Liberal, cu 16 delegaţi euro-parlamentari, Partidul Social Democrat cu 10 delegaţi, Partidul Naţional Liberal cu 6 delegaţi, UDMR cu 2 delegaţi şi Ladislau Tökes (euro-parlamentar independent).

Lucrarea este structurată pe trei părţi şi cinci capitole.

În Partea I analizăm conceptele, teoriile şi modelele posibile de analiză, dar vom prezentăm şi partidele naţionale reprezentative din toate ţările membre ale Uniunii Europene. În Capitolul 1, discutăm diversele concepte implicate în fenomenul partidist din România şi din Europa, tipurile de modele comparative pe care le utilizează specialiştii în ştiinţele politice, iar în partea finală a capitolului optăm pentru un anumit model de analiză, de diseminare a datelor, la care adăugăm principalele lucrări de referinţă pe care le vom folosi.

În Capitolul 2, facem o amplă prezentare a partidelor naţionale din cele 27 de ţări membre în ordinea aderării acestora la Uniunea Europeană, prilej cu care expunem nu mai puţin decât 267 partide investigate, pe baza mai multor indicatori de performanţă: poziţionare superioară de rang instituţional înalt (în funcţie de rezultatele electorale şi de participare la guvernare pe plan naţional), poziţionare clară din punct de vedere ideologic pe eşichierul politic (stânga-centru-dreapta), reprezentarea în Parlamentul European.

Partea a II-a cuprinde două capitole, dintre care unul vizează grupurile şi sub-grupuri politice din Parlamentul European, cu caracteristicile lor esenţiale, iar celălalt ideologia acestor grupuri. În acest sens, în Capitolul 3, ne ocupăm de euro-partidele din Parlamentul European, la care sunt afiliate şi partidele care reprezintă România, iar în Capitolul 4, analizăm asemănările şi deosebirile dintre diversele familii politice europene: comuniştii şi socialiştii radicali, verzii, social democraţii moderni şi socialiştii tradiţionalişti moderaţi, liberalii, creştin democraţii şi conservatorii, extrema dreaptă, populiştii, naţionaliştii şi regionaliştii.

În fine, Partea a III-a vizează alte două aspecte: conceptul de europenizare a partidelor transnaţionale şi un model teoretic de compatibilizare a partidelor naţionale din România cu marile familii politice europene prin inovaţie şi reformă instituţională.

Dat fiind unul din obiectivele esenţiale ale volumului de faţă, anume prezentarea şi analiza de date ştiinţifice, am utilizat un mare număr de tabele (200) şi grafice (64 de scheme grafice), ceea ce conferă o mare sugestivitate şi posibilitate de multiplicare a analizelor viitoare, evident prin actualizarea lor.

Sperăm că lucrarea de faţă va fi utilă mai ales studenţilor de la facultăţile de ştiinţe politice, dar şi specialiştilor ori politicienilor interesaţi de dinamica fenomenului partidist din Europa.


30 ianuarie 2008

Autorul

Despre autor

Ion Boboc

Doctor în sociologie, conferenţiar universitar la Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”, cursuri de licenţă la Facultatea de Ştiinţe Politice, la Facultatea de Ştiinţe Juridice şi Administrative şi la Facultatea de Istorie. Director al masterului „Guvernare, integrare europeană şi politici publice”. Titular al cursurilor: „Management strategic în administraţia publică”, „Management politic”, „Marketing public”, „Marketing politic”, „Partide şi familii de partide europene”, „Partide şi familii de partide în Europa de Sud-Est după 1945”. Principalele lucrări publicate în volum, ca autor unic: - Managementul cultural în economia de piaţă. Ghid practic, Bucureşti, Editura Protector As, 1998 - Calitatea vieţii de muncă. Realităţi şi perspective psihosociologice şi educaţionale, Bucureşti, Editura Protector As, 2000 - Consilierea profesională pentru tineri şi adulţi, Bucureşti, Editura Ecologică, 2001 - Psihosociologia organizaţiilor şcolare şi managementul educaţional, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică (EDP), 2002 - Comportament organizaţional şi managerial. Fundamente psihosociologice şi politologice, vol. I şi II, Bucureşti, Editura Economică, 2003 - Ştiinţele educaţiei: politici educaţionale, teorie şi practică, Bucureşti, Editura Victor, 2004 - Managementul organizaţiilor non-guvernamentale, Bucureşti, EDP, 2004 - Management politic. Ştiinţa şi arta conducerii în politică, Bucureşti, Editura Sylvi, 2005 - Marketing politic şi consultanţă guvernamentală, Bucureşti, Editura Universitară, 2006 - Managementul organizaţiilor non-guvernamentale (Ediţia a II-a, prescurtată), Bucureşti, Editura Pro Universitaria, 2007 - Management politic. Ştiinţa şi arta conducerii în politică (Ediţia a II-a, revăzută şi adăugită), Bucureşti, Editura Pro Universitaria, 2007 - Partide şi familii politice europene, Bucureşti, Editura Universitară, 2008 - Marketing public, Bucureşti, Editura Universitară, 2008 - Management strategic. Teorie şi practici privind formele asociative de tip public, privat şi ONG în agricultură, Bucureşti, Editura Pro Universitaria, 2009 - Partide şi familii politice din Europa de Sud-Est, Bucureşti, Editura Pro Universitaria, 2010.

Unde se găseşte

  • Anticariat online
  • SC Atlas Group Distribution SRL– Bucuresti

  • SC Astro Impex SRL- Bucuresti

  • SC Nicol Cart SRL – Bucuresti

  • SC Larry Cart SRL – Bucuresti

  • SC Rolcris Impex SRL – Bucuresti

  • SC Stand Agentie Difuzare Carte – Bucuresti

  • SC Vox 2000 Com SRL – Bucuresti

  • SC Maricom 94 SRL – Bucuresti

  • SC Mario Fair Play Impex SRL – Bucuresti

Te-ar mai putea interesa şi..

Politica europeana de vecinatate - Note de curs

Politica europeana de vec..

Stiinte politice

1800 RON Detalii

Marketing politic şi consultanţă guvernamentală

Marketing politic şi con..

Stiinte politice

3000 RON Detalii

Politica de coeziune a Uniunii Europene. Determinanti, mecanisme, instrumente

Politica de coeziune a Un..

Stiinte politice

2950 RON Detalii


Fundamentele doctrinelor politice

Fundamentele doctrinelor ..

Stiinte politice

1800 RON Detalii

România în contextul globalizării şi integrării în UE

România în contextul gl..

Stiinte politice

1800 RON Detalii

Diplomati in jurul lumii

Diplomati in jurul lumii..

Stiinte politice

000 RON Detalii

Promoţii

Recomandările editurii

Psihologia carierei

Psihologia carierei..

Psihologie

3800 RON Detalii

Bioeconomia. Noua unire cu natura

Bioeconomia. Noua unire cu nat..

Economie generala

3500 RON Detalii

Modelarea economico-financiara - Gandirea econometrica aplicata in domeniul financiar

Modelarea economico-financiara..

Economie generala

2616 RON Detalii

Citatul zilei

Preceptele dreptului sunt: sa traiesti cinstit, sa nu vatami altuia, sa dai fiecaruia ce i se cuvine

Iustinian

Personalităţi

Mihai Eminescu Mihai Eminescu Mihai Eminescu (15 ianuarie 1850 -15 iunie 1889) a fost poet , prozator  roman,   ... citeşte mai mult →

Interviuri

MATEI VIŞNIEC MATEI VIŞNIEC   Matei Visniec (n. 29 ianuarie 1956, Radauti) este un poet si dramaturg ... citeşte mai mult →