Ontologie, Politică & Etică - Supoziţiile metafizice şi implicaţiile morale ale teoriei politice contemporane

  • Autor:

  • Editura: Editura Universitară

    ISBN: 978-606-591-030-0

  • Anul publicării:

    Ediţia: I

    Pagini: 170

1927 RON

Disponibilitate: stoc epuizat

Acest produs nu este pe stoc momentan.



Cuprinsul cărţii Ontologie, Politică & Etică - Supoziţiile metafizice şi implicaţiile morale ale teoriei politice contemporane

CECILIA TOHĂNEANU
Prefaţă / 7


METAFIZICĂ ŞI/SAU POLITICĂ

1. GABRIELA TĂNĂSESCU
Comunitarismul: o filosofie corectivă a „liberalismului fără metafizică” / 15

2. LORENA PĂVĂLAN‑STUPARU
Individualismul liberal şi limitele sale istorice / 33

3. NICOLAE DRĂGUŞIN 
Regândirea teoriei politice: între eşecul teodiceei şi cel al neutralităţii metafizice / 49

4. CRISTIAN ION POPA
Statutul ontologic al „bunurilor publice” şi logica politicilor distributive / 64

5. CECILIA TOHĂNEANU
Ontologia heideggeriană şi implicaţiile ei politice / 77


POSTMODERNISM ŞI NOI ENTITĂŢI ALE ONTOLOGIEI POLITICE

6. HENRIETA ANIŞOARA ŞERBAN
Critica feministă a contractualismului hobbesian / 95

7. VIORELLA MANOLACHE
Prevalenţa recesivului: repere filosofico‑politice ale marginalităţii / 107


O NOUĂ ONTOLOGIE A GLOBALIZĂRII?

8. VICTOR NEGRESCU
Globalizarea discursului umanitarist: respectul valorilor democratice în politica externă a Uniunii Europene /123

 
9. SORIN MITULESCU
Naţionalismele europene – provocări ale globalizării sau supravieţuiri culturale? / 138

10. SERGIU TĂMAŞ
Critica globalismului fundamentalist / 144 

11. IONUŢ CIUTACU
Răspunderea civilă pentru daune nucleare: un concept al „societăţii de risc” / 144

12. CAMELIA RUNCEANU
Engagement et production scientifique. Un projet ŕ l’śuvre chez les intellectuels roumains / 150

Cuvânt înainte Ontologie, Politică & Etică - Supoziţiile metafizice şi implicaţiile morale ale teoriei politice contemporane

Prezentul volum reuneşte un număr de douăsprezece articole ai căror autori sunt profesori şi cercetători (majoritatea, tineri doctoranzi) la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii Creştine „Dimitrie Cantemir” şi, respectiv, la Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române. Tematica abordată a constituit obiectul unei dezbateri în cadrul Conferinţei din luna aprilie 2010 organizate de cele două instituţii şi găzduită de Facultatea de Ştiinţe Politice. Câteva dintre articole au fost publicate deja în revista Sfera Politicii sau în Revista de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale. * Unele sunt prezente în acest volum într‑o formă revizuită, altele sunt dezvoltări substanţiale ale textului iniţial.

Sub titlul Metafizică şi/sau politică? sunt grupate studii dedicate, pe de o parte, analizei „angajamentelor” ontologice ale teoriei politice contemporane (în principal, a celei liberale şi comunitariene) şi controversatei teze a neutralităţii metafizice a liberalismului, iar pe de altă parte, descifrării semnificaţiilor politice ale unei teorii metafizice, în particular, a ontologiei fundamentale a lui Heidegger; sunt discutate, de asemenea, conceptul liberal de „bun public”, noţiunea de moralitate/dreptate politică şi polis‑ul ca mediu de exercitare a virtuţilor.

În Comunitarismul: o filosofie corectivă a “liberalismului fără metafizică”, Gabriela Tănăsescu identifică trei teze de bază ‑ ontologică sau metafizică, etică şi metodologică – care, în opinia ei, delimitează comunitarismul nu atât ca alternativă la liberalism, cât mai curând ca o „structură tip” conturată în cadrul unei reacţii critice la adresa modelului individualist, tradiţional, al liberalismului. Corespunzător celor trei teze, susţine autoarea, criticile comunitariste vizează: (a) „liberalismul fără metafizică” sau ontologia atomistă a sinelui abstract, fără identitate particulară, centrată pe individ ca fiinţă autonomă, neconstrânsă de valori sociale; (b) etica individualistă a drepturilor, asociată liberalismului procedural; (c) pretinsa universalitate a principiilor dreptăţii liberale. Observând că aceste critici nu pun în discuţie valorile liberale, având doar un scop „corectiv” (atenuarea exceselor individualiste ale liberalismului prin intermediul unei etici sociale), Gabriela Tănăsescu priveşte cu rezerve pretenţia comunitarismului de a oferi o alternativă la paradigma liberală, considerându‑l mai degrabă o filosofie „terapeutică” pentru individualismul liberal anglo‑american contemporan.

În vreme ce liberalismul infuzat cu valori „sociale” (reciprocitatea, încrederea, solidaritatea, tradiţia) promovate de comunitarieni pare a fi pentru Gabriela Tănăsescu o soluţie la individualismul liberal extrem, studiul Lorenei Păvălan Stuparu, Individualismul liberal şi limitele sale istorice, sugerează o cu totul altă direcţie, şi anume redescoperirea subiectivităţii. Meritul în această privinţă revine postmodernismului, căruia autoarea îi atribuie un rol important în recuperarea „bunului individualism” al modernităţii – unul în care individul, absolvit de “răspunderi metafizice”, se apleacă asupra condiţiei lui sau a comunităţii din care face parte, redescoperind astfel potenţialul “public” al vieţii sale private.

Nicolae Drăguşin argumentează în Regândirea teoriei politice: între eşecul teodiceei şi cel al neutralităţii metafizice că cele două războaie mondiale, dar mai cu seamă al doilea, au făcut problematică supoziţia neutralităţii ontologice a teoriei politice, tipică liberalismului clasic, atrăgând atenţia asupra posibilităţii „răului”. Ele au pus în discuţie optimismul liberal întemeiat pe ideea hegeliană a sensului progresiv al evoluţiei istorice spre libertate şi au zdruncinat totodată credinţa că binele polis‑ului şi al cetăţeanului pot fi gândite „în nobilă indiferenţă faţă de speculaţiile metafizice”.

Considerând neutralitatea metafizică o idee caracteristică unei perioade „revolute” a liberalismului, autorul pledează pentru o auto‑reflecţie critică liberală, care să înţeleagă omul ca cetăţean şi individ în acelaşi timp, ca fiinţă care nu există doar în polis, ci şi în viaţa privată. În acest sens, Nicolae Drăguşin subliniază importanţa filosofiei politice a Hannei Arendt şi a lui Karl Popper, care marchează începutul unei reflecţii liberale capabile să‑şi asume reflecţia asupra răului, debutul unei „noi generaţii a liberalismului”.

Articolul lui Cristian Ion Popa, Statutul ontologic al „bunurilor publice”şi logica politicilor distributive, stăruie asupra contribuţiei lui James M. Buchanan la tematizarea liberală a conceptului de „bunuri publice”, cu intenţia de a arăta efectele perverse ale intervenţionismului statal în distribuirea acestor bunuri de natură să arunce o nouă lumină asupra conceptului de stat al bunăstării (welfare state).

În acord cu aprecierea lui Buchanan, autorul subliniază consecinţele „grave” ale ignorării distincţiei dintre stadiul constituţional şi cel postconstituţional al contractului social. Intervenţia guvernamentală ca mod de rezolvare a unor probleme economice şi sociale „prin producerea şi distribuirea de noi bunuri publice generează adesea răul, nu binele public”. De ce? Pentru că, argumentează Cristian Popa, cei care decid în mod direct asupra cantităţii şi calităţii bunurilor publice sunt politicienii, iar deciziile lor „nu reflectă neapărat preferinţele alegătorilor, nici măcar pe acelea ale coaliţiei majoritare aflate la putere”, ci, mai curând preferinţe ideologice şi personale: ei promovează de regulă “acele politici publice care le maximizează propriile lor beneficii: politice, simbolice şi, nu în ultimul rând, materiale”. Soluţia la dilema neutralitate versus intervenţie statală pare a fi totuşi opţiunea în favoarea celei dintâi.

Studiul Ceciliei Tohăneanu, Ontologia heideggeriană şi implicaţiile ei politice, aduce în discuţie problema extrem de controversată a relaţiei dintre filosofia lui Heidegger şi “angajamentul” său nazist. Decurge acest angajament din ontologia fundamentală? Altfel spus, conducea teoria fiinţei spre o asemenea orientare politică? Sau, dimpotrivă, adeziunea la Partidul Naţional Socialist a fost doar un fapt întâmplător, eventual o “eroare” fără nici o legătură cu concepţia filosofică a lui Heidegger?

Articolul este o tentativă de a oferi un răspuns acestor întrebări pe baza rezultatelor unor ample investigaţii realizate, între alţii, de Victor Farias, Tom Rockmore şi Herman Philipse. Dacă, potrivit autoarei, este dificil de susţinut că tema fiinţei este inevitabil legată de nazism, în schimb, implicaţiile ei politice sunt evidente. Căci, în opinia sa, nu se poate vorbi de pură speculaţie în cazul unei filosofii care se concepe pe sine ca un mod de a fi al Dasein‑ului uman, ca “cercetare care începe şi se sfârşeşte în viaţă”. Acest concept heideggerian de filosofie ar fi în dezacord cu teza neutralităţii politice a ontologiei fundamentale, pe care tot Heidegger a impus‑o ca interpretare “oficială”, promovată apoi de către discipolii lui.

Capitolul Postmodernism şi noi entităţi ale ontologiei politice abordează teme şi concepte cum ar fi identitate, diferenţă şi comunicare, diferenţa de gen în discursul politic contemporan, „marginalul”, subiectul politic “întrupat” sau interpretarea feministă a contractului social.

În Critica feministă a contractualismului hobbesian, Henrieta Anişoara Şerban supune atenţiei problema regândirii categoriilor fundamentale ale politicii moderne (egalitate, libertate, autoritate, reprezentare, drepturi) din perspectiva subiectului centrat‑pe‑gen ca nouă entitate a ontologiei politice în locul subiectului politic tradiţional, neutru. Oprindu‑se la discursul feministei Carole Pateman, ea urmăreşte să dezvăluie “natura masculină” a contractului social, pe care Pateman o găseşte responsabilă de marginalizarea femeii în societate: lăsate în afara acestui demers politic originar, femeile au fost “prinse” într‑un contract sexual, de subordonare, „care le descalifică în competiţia pentru drepturi politice.” Concluzia Henrietei Şerban: dobândirea statutului femeii de persoană liberă reclamă includerea ei în spaţiul politic.

Aceeaşi problemă a includerii, de data aceasta, a marginalului ca domeniu al unor entităţi absente din ontologia politică liberală tradiţională este abordată şi în articolul Prevalenţa recesivului: repere filosofico‑politice ale marginalităţii. În contextul unei discuţii mai largi asupra semnificaţiilor filosofice şi politice ale conceptului de marginalitate, Viorella Manolache urmăreşte să arate că discursul politic marginal este o “formă (re)activă de participare şi manifestare politică” de care discursul central nu mai poate face abstracţie: nici excluzându‑l, şi nici punându‑l sub control.

Studiile reunite sub titlul O nouă ontologie a globalizării? abordează evoluţii internaţionale recente (sau relativ recente) cum ar fi criza economică internaţională, riscurile crescânde pe care le implică utilizarea energiei nucleare şi dificultăţile transpunerii în legislaţia naţională a reglementărilor internaţionale privind răspunderea civilă pentru daune nucleare, contestarea în diverse forme a omogenităţii culturale, manifestări neo‑naţionaliste în spaţiul Uniunii Europene. Asemenea evoluţii pun în discuţie unele dintre supoziţiile teoriilor globaliste şi ale unificării europene şi reclamă o nouă ontologie a globalizării care asumă diferenţele, “fragilitatea, precaritatea şi interdependenţele” (Judith Butler) drept condiţii ale lumii contemporane.

În Globalizarea discursului umanitarist: respectul valorilor democratice în politica externă a Uniunii Europene, Victor Negrescu pune faţă în faţă „discursul umanitarist” cu „practica cooperării economice şi politice”, discuţie aplicată la cazul Uniunii Europene. De la discursul public al Uniunii Europene ca promotor declarat al principiilor democratice şi până la aplicarea de politici şi mecanisme reale care să condiţioneze parteneriatul ei internaţional şi interesele ei de respectarea acestor principii, drumul este încă lung, pare să sugereze Victor Negrescu. Existenţa acestui decalaj ne face să ne întrebăm dacă nu cumva ne aflăm doar în faţa unui discurs public internaţional politically correct.

Un fenomen care însoţeşte globalizarea într‑una din formele ei particulare de manifestare, aceea a Europei Unite, este naţionalismul, a cărui explicaţie încearcă s‑o ofere Sorin Mitulescu în Naţionalismele europene – provocări ale globalizării sau supravieţuiri culturale? Interesat de identificarea originilor şi a particularităţilor naţionalismului în Europa zilelor noastre, mai ales în versiunea lui vest‑europeană, mai puţin cercetată, Sorin Mitulescu este de părere că manifestările destul de intense ale neo‑naţionalismului sunt un efect colateral al globalizării ‑ în cazul concret, al unificării europene. Datele care rezultă din Euro‑barometrul 71 din 2009 îi permit să stabilească o legătură între atitudinile euro‑sceptice din ţări precum Lituania, Marea Britanie, Danemarca, Cipru şi Austria şi anumite înclinaţii neo‑naţionaliste prezente în aceste ţări. În această situaţie, sugerează autorul, răspunsul european la provocările globalizării trebuie să fie deopotrivă cultural şi politic, presupunând forme adecvate ale comunicării politice. 

În Critica globalismului fundamentalist, Sergiu Tămaş plasează originea actualei crize economice mondiale în setul de reguli neoliberale codificate sub numele de „Consensul de la Washington”. Întrucât „crizele pun în evidenţă validitatea sau lipsa de validitate a unor doctrine economice şi politice”, într‑un orizont nu foarte îndepărtat este de aşteptat ca principiile neoliberalismului afirmate până la nivel de dogmă în timpul guvernărilor Thatcher în Marea Britanie şi Reagan în SUA (mai exact „de‑reglementarea pieţelor” şi „retragerea statului din sfera economică”) să fie cu severitate puse în discuţie. Ceea ce se dorea a fi „reguli universale de comportament”, puse în aplicare prin instituţii transnaţionale, vor trebui nuanţate şi adaptate la exigenţe particulare. Studiul lui Sergiu Tămaş este provocator, căci propune o nouă reflecţie: dacă anii 1989‑1991 au marcat căderea comunismului, se întrevede cumva posibilitatea ca actuala criză economică să înlăture modelul economic neoliberal care în anii ‘80 a unificat Europa şi a timorat economiile socialiste?

Articolul Răspunderea civilă pentru daune nucleare: un concept al „societăţii de risc”, semnat de Ionuţ Ciutacu, aduce în discuţie conflictul dintre conştientizarea riscurilor pe care le comportă energia nucleară şi interesele divergente ale actorilor internaţionali (state, organizaţii internaţionale) care îngreunează implementarea în dreptul intern a reglementărilor internaţionale privind răspunderea civilă pentru daune nucleare. Soluţionarea acestei probleme ar presupune identificarea unor factori obiectivi pe baza cărora comunitatea internaţională să poată elabora politici unitare în domeniul răspunderii civile pentru daune nucleare, cu efecte implicite asupra exercitării în condiţii optime a dreptului la un mediu sănătos.

Tranziţia de la regimul comunist la democraţie în ţările Europei Centrale şi Răsăritene îşi găseşte expresia la nivelul teoriei politice în tematizarea unor probleme noi şi în regândirea altora tradiţionale. Între altele, ea a readus în discuţie mai vechea dilemă: dacă intelectualul trebuie să rămână în afara politicii şi, ca „spectator angajat”, să o critice, sau dacă, dimpotrivă, el trebuie să se implice în viaţa politică, devenind chiar un actor politic. Sondând modalităţile de legitimare a angajării politice a unei categorii de intelectuali români, auto‑intitulată „Grupul pentru Dialog Social”, Camelia Runceanu sugerează în Engagement et production scientifique. Un projet ŕ l’śuvre chez les intellectuels roumains că activismul politic al acestor intelectuali de diverse profesii (filosofi, sociologi, istorici, psihologi) se sprijină pe o pretinsă autoritate ştiinţifică – noua identitate de politolog sau specialist în ştiinţa politică pe care acest grup o revendică.


* *

Studiul academic al problematicii ontologiei politice este un proiect ambiţios. Asociată în mod tradiţional cu metafizica, deci cu un domeniu restrâns al reflecţiei filosofice care viza analiza “fiinţei”, ontologia a fost privită cu rezerve şi eliminată din sfera preocupărilor moral‑politice. Întoarcerea spre ontologie din ultimul deceniu („the ontological turn”, cum este denumită în literatura anglo‑americană) este expresia nevoii de a examina cu mai multă atenţie „entităţile” asumate de teoriile noastre politice, semnificaţia conceptelor prin lentilele cărora vedem lumea politică şi acţionăm. Căci, atunci când susţinem o teorie politică, noi asumăm implicit existenţa anumitor „entităţi”, considerând‑o ca de la sine înţeleasă. Tematizate în mod explicit, adică supuse unui examen critic, asemenea entităţi se pot dovedi problematice. Este cazul, între altele, al cuplului ontologic individ‑stat ‑ pe care s‑a construit modelul de politică dominant în lumea occidentală începând din secolul 17 şi până la sfârşitul secolului 20 ‑ care a devenit astăzi una dintre cele mai controversate supoziţii ontologice ale teoriei liberale.

Analiza critică a semnificaţiei conceptelor prin intermediul cărora înţelegem lumea politică este indispensabilă progresului ştiinţei politice. Dacă acest volum reuşeşte să convingă specialistul din domeniul ştiinţei politice de importanţa reflecţiei critice asupra disciplinei lui, făcându‑l să realizeze că lumea social‑politică este un concept deschis, revizuibil aşadar la infinit, atunci scopul principal al autorilor lui a fost atins.

Cecilia Tohăneanu

Despre autor

Cecilia Tohăneanu (Coordonator)

Conferenţiar universitar la Universitatea Creştină “Dimitrie Cantemir”, Facultatea de Ştiinţe Politice, Bucureşti.

Este specializată în epistemologie, filosofia ştiinţei (filosofia istoriei, filosofia medicinii), fenomenologie, filosofie politică, etică politică, sociologie politică.

Este membră în Societatea Kant din România, The European Society for Philosophy of Medicine and Healthcare (Olanda),The Society for Social and Political Philosophy (Statele Unite).

A susţinut un curs la facultatea de Litere a Universităţii Carol din Praga, intre 2000-2004. 

Unde se găseşte

  • Anticariat online
  • SC Atlas Group Distribution SRL– Bucuresti

  • SC Astro Impex SRL- Bucuresti

  • SC Nicol Cart SRL – Bucuresti

  • SC Larry Cart SRL – Bucuresti

  • SC Rolcris Impex SRL – Bucuresti

  • SC Stand Agentie Difuzare Carte – Bucuresti

  • SC Vox 2000 Com SRL – Bucuresti

  • SC Maricom 94 SRL – Bucuresti

  • SC Mario Fair Play Impex SRL – Bucuresti

Te-ar mai putea interesa şi..

Ontologie, Politică & Etică - Supoziţiile metafizice şi implicaţiile morale ale teoriei politice contemporane

Ontologie, Politică & Et..

Stiinte politice

1927 RON Detalii

Fundamentele doctrinelor politice

Fundamentele doctrinelor ..

Stiinte politice

1733 RON Detalii

ALEGERI SI COMPORTAMENTE ELECTORALE IN ROMANIA: DE LA LOCAL LA NATIONAL

ALEGERI SI COMPORTAMENTE ..

Stiinte politice

4500 RON Detalii


Marketing politic şi consultanţă guvernamentală

Marketing politic şi con..

Stiinte politice

2890 RON Detalii

Tratat de politologie

Tratat de politologie..

Stiinte politice

1890 RON Detalii

Anarhismul şi mişcarea politică modernă

Anarhismul şi mişcarea ..

Stiinte politice

1575 RON Detalii

Promoţii

CONTABILITATE. DE LA TEORIE LA PRACTICA. Ciclul contabil si inchiderea exercitiului financiar

CONTABILITATE. DE LA TEOR..

Contabilitate

10000 RON Detalii 55 RON

CONTABILITATE. DE LA TEORIE LA PRACTICA. Metoda si modelare

CONTABILITATE. DE LA TEOR..

Contabilitate

10000 RON Detalii 55 RON

Contabilitatea in partida dubla si legislatia persoanelor juridice fara scop patrimonial, simplificata si actualizata

Contabilitatea in partida..

Contabilitate

5200 RON Detalii 57.8 RON

Recomandările editurii

PROCESUL DE RECONSTRUCŢIE POST-CONFLICT. STUDIU DE CAZ: AFGANISTAN

PROCESUL DE RECONSTRUCŢIE POS..

Relatii internationale si diplomatie

5000 RON Detalii

Citatul zilei

Preceptele dreptului sunt: sa traiesti cinstit, sa nu vatami altuia, sa dai fiecaruia ce i se cuvine

Iustinian

Personalităţi

Grigore Alexandrescu Grigore Alexandrescu Grigore Alexandrescu a fost un poet si fabulist român. A debutat cu poezii publica ... citeşte mai mult →

Interviuri

 Rene Barents Rene Barents Born in 1951; graduated in law, specialisation in economics (Erasmus University ... citeşte mai mult →