Sensibilitatea moral-religioasa a adolescentei

  • Autor:

  • Editura: Editura Universitară

    ISBN: 978-606-591-202-1

  • Anul publicării:

    Ediţia: I

    Pagini: 372

2311 RON

Disponibilitate: stoc epuizat

Acest produs nu este pe stoc momentan.



Mai multe detalii Sensibilitatea moral-religioasa a adolescentei

Omul este o fiinţă creatoare care poartă şi dezvoltă valorile genezei şi în acelaşi timp care selectează şi se orientează după valori.

Specificitatea existenţei umane naşte valori, apoi ele se interiorizează prin diferite căi specifice, devenindu-i proprii. Omul prin selectivitate se călăuzeşte după valori atunci când este pus în situaţia de a alege între mai multe coordonate ce-i oferă o paletă de posibilităţi.

Valorile inserate au puterea de a ne conduce în orice loc şi timp într-un mod conştient sau inconştient, atât în momente cruciale ale vieţii cât şi în situaţiile banale, de zi cu zi, mai puţin importante.

În perioada copilăriei valorile sunt determinate de trebuinţele primare şi de factorii situaţionali sau de afinităţi ce se constituie treptat, în adolescenţă valorile sunt internalizate şi se constituie într-un sistem închegat şi stabil. Valorilor din mediul familial, şcolar şi din societate rămânând la acelaşi nivel de importanţă.

Calitatea valorilor inserate influenţează construcţia identităţii care are un rol important în dezvoltarea personalităţii. Experienţa de viaţă acumulată şi dorinţa de afirmare îi fac pe adolescenţi să se încumete să dezvolte judecăţi superficiale realizate prin generalizări ale unor cazuri particulare sau chiar singulare cunoscute.

Etapele de tranziţie de la un tip de societate la altul total diferit se caracterizează prin reorganizarea valorilor în funcţie de importanţa perceptibilă din timpul şi locul respective.

În cazul tranziţiei actuale, valorile moral-religioase tind să fie nuanţate de democraţia şi pragmatismul actual.

Dintre toate categoriile de vârstă, tinerii, adolescenţii în mod special, constituie, din punct de vedere psihologic, categoria cea mai vulnerabilă în faţa acestor schimbări sociale. Ei sunt primii influenţaţi de aceste schimbări şi sunt primii dispuşi să adopte noile modele ce le parvin direct sau prin mass-media. Prin acest decalaj de timp şi viteză de acomodare a procesului inserţiei de valori, ei pot intra în conflict cu adulţii care sunt mai rezistenţi la schimbare, constituind, din punctul lor de vedere, o frână în calea tendinţelor lor spre independenţă şi autoafirmare conform noilor criterii de valorizare. Adolescenţii intră în conflict cu educatorii (părinţi, profesori) pe care nu contenesc să îi critice.

La baza modelului interacţiunii dintre indivizi se află trei trebuinţe de bază: incluziunea, controlul şi afecţiunea, care s-au dezvoltat pe parcursul copilăriei prin interacţiunea cu adulţii (Golu, 2003 p. 252).

 

Cuvânt înainte Sensibilitatea moral-religioasa a adolescentei

Lucrarea Domnului Duţă Daniel abordează o problemă de interes major pentru psihologia socială aplicată, aceea a modului cum percep, cum trăiesc şi cum transpun în comportamentul lor elevii adolescenţi valorile morale şi religioase.
Prin natura sa, tema comportă o abordare interdisciplinară, bazată pe operări conceptuale în plan psihologic, sociologic, etic, filozofic și religios, deoarece valorile, în general, cele morale și religioase, în special, sunt constructe multidimensionale, obiectiv – subiective, în care sunt fixate experiențe individuale, de grup și colective. 
Lucrarea se compune din două mari părţi. Partea teoretică este consacrată discutării unei mari diversităţi de aspecte privind specificul adolescenţei: natura, esenţa şi funcţiile valorilor a această vârstă, modul cum funcţionează valorile la nivelul personalităţii adolescentului şi cum poate fi optimizat acest proces.
Autorul caracterizează pe larg, în primul capitol, perioada adolescenţei, insistând asupra periodizării ei, asupra relaţionării interpersonale şi a învăţării sociale în microgrupurile de adolescenţi, asupra diferitelor tipuri de atitudini ale adolescentului faţă de sine, faţă de şcoală şi societate, faţă de religie. Caracterizările sunt făcute corect, în concordanţă cu datele din literatura de specialitate, ele arătând că doctorandul s-a documentat pe îndelete, consultând o bibliografie reprezentativă în legătură cu tema.
Analiza teoretică continuă în capitolul al doilea, în care este disecată amănunţit problematica valorilor morale şi religioase, proiectată pe un anumit fundal sociocultural şi văzute din perspectiva internalizării şi asimilării lor de către adolescenţi.
În cel de-al treilea capitol, ultimul din partea teoretică, autorul evidenţiază unele particularităţi ale comunicării morale şi religioase, ca mecanism de transmitere şi perpetuare a acestor categorii de valori şi arată în ce constă semnificaţia limbajului moral şi religios.
În urma parcurgerii acestei părţi teoretice, rămânem cu o imagine clar conturată asupra dinamicii şi conflictualităţii vârstei adolescentine, pe parcursul căreia se petrec transformări accentuate – de ordin intelectual, afectiv şi comportamental – care, când îl aproprie, când îl depărtează pe adolescent de lumea valorilor autentice. Este o mișcare contradictorie, în zig – zag cu momente de criză, care are finalmente ca, efect, accesul și aderența adolescenților la spațiul normativ al valorilor morale și religioase, și implicit socializarea lor la un nivel calitativ superior.
Partea a doua a lucrării, alcătuită din mai multe capitole, cuprinde cercetări concrete privind inserţia valorilor moral-religioase în mentalitatea adolescenţilor. Cercetarea a fost concepută a se derula potrivit unui model de investigaţie eşalonat pe două etape; cercetarea exploratorie și cercetarea constatativă. Sunt descrise cu acurateţe scopurile şi obiectivele fiecărei etape, loturile de subiecţi, metodologia de cercetare. 
Foarte important a părut a fi, în acest context, momentul de explorare prealabilă, orientativă, care, printr-o abordare preponderent calitativă, bazată pe tehnica focus-grupurilor, a condus la delimitarea principalelor constructe valorice – valori morale, religioase şi valori mixte (moral-religioase) – şi la construirea instrumentului de bază al cercetării propriu-zise, Inventarul de valori, destinat să măsoare modul cum evaluează subiecții importanța principalelor valori morale și religioase, identificate în urma analizei de conținut a comunicărilor din cadrul focus – grupurilor. Demersul de construcție a instrumentului a inclus evaluări prin proba experților, iar pentru testarea consistenței interne a instrumentului s-a folosit coeficientul cronbach.
Cercetarea constativă, care formează substanţa capitolului al VII-lea, având ponderea cea mai mare în lucrare, a fost ghidată de un set de ipoteze de lucru, care, în esenţă se referă la următoarele: există o interdependenţă între nivelul dezvoltării unor factori de personalitate şi nivelul însuşirii valorilor moral-religioase; subiecţii cu un nivel ridicat al celor trei categorii de valori vor prezenta tendinţe internaliste în ceea ce priveşte locul controlului; există o corelaţie pozitivă între nivelul dezvoltării celor trei categorii de valori şi scorurile obţinute la factorul „scala existenţială”; orientarea confesională sau nonconfesională a instituţiei de învăţământ influenţează atitudinea adolescenţilor faţă de cele trei categorii de valori; fetele se disting printr-o interiorizare mai puternică a valorilor; mediul rezidenţial al adolescenţilor le influenţează atitudinea faţă de cele trei categorii de valori.
Pentru atingerea obiectivelor propuse şi verificarea ipotezelor emise, autorul a utilizat o metodologie complexă, cuprinzând probe diagnostice de personalitate, preluate din literatura de specialitate şi instrumentul de concepţie proprie - Inventarul de valori. S-a lucrat cu un lot reprezentativ de adolescenți 442 de subiecți, selectați atât din mediul urban cât și din mediul rural și repartizați echilibrat după criteriul sexului.
Rezultatele privind atitudinile adolescenţilor faţă de valori şi modul cum corelează acestea cu factorii de personalitate sunt prezentate analitic, tabelar şi grafic şi interpretate cantitativ şi calitativ, determinându-se cu meticulozitate semnificaţia statistică a diferenţei dintre nivelurile la care se situează diverse valori în opinia subiecţilor. Se constată că, la adolescenţi, valorile cel mai bine reprezentate sunt valorile morale, iar dintre acestea, sinceritatea şi prietenia. Din categoria celor moral-religioase, cel mai bine plasată este fericirea, și din categoria celor religioase „Dumnezeu” şi „credinţa”. Cel mai slab reprezentate sunt hărnicia, sacrificiul, modestia (valori morale), altruismul şi toleranţa (valori moral-religioase), pocăinţa (valoare religioasă). Explicaţia pe care o propune autorul, ca fundament al acestei diferenţieri, prin trimitere, pe de o parte, la modelul valoric predominant promovat de societatea de astăzi şi care acordă mai multă importanţă valorilor instrumentale în detrimentul celor relaţionale, şi, pe de altă parte, la incompletitudinea maturizării socio-afective şi etice a adolescentului, ni se pare plauzibilă.
Raportând cele trei categorii de valori la factorii de personalitate, depistaţi în urma măsurătorilor diagnostice – deschidere, agreabilitate, conştiinţă – autorul găseşte că nu există diferenţe semnificative între nivelul dezvoltării valorilor morale şi primii doi factori de personalitate, dar că există diferenţe semnificative statistic între subiecţii cu un nivel scăzut şi cei cu un nivel ridicat al valorilor morale în ceea ce priveşte factorul „conştiinţă”, mai ales în ceea ce priveşte faţetele „simţul datoriei” şi „căutarea succesului”; cei cu un nivel ridicat şi-au interiorizat într-o măsură mai mare valorile morale şi, în consecinţă, sunt mai reflexivi şi apţi să-şi controleze pulsiunile. Cu toate acestea, se constată că unele componente ale primilor doi factori, cum ar fi, de exemplu, altruismul, creativitatea, sensibilitatea, sunt influenţaţi de nivelul valorilor morale. 
În ceea ce priveşte valorile moral-religioase, se constată diferenţe semnificative statistic între nivelul acestora şi primii doi factori de personalitate – deschidere şi agreabilitate – traduse în faptul că subiecţii cu un nivel mai ridicat al acestor valori sunt mai deschişi faţă de diverse experienţe, sunt curioşi şi interesaţi de ceea ce se întâmplă în jurul lor, preferă noutatea, sunt dispuşi să-şi îmbogăţească trăirile, au o etică orientată către ceilalţi. Ei prezintă o bună interiorizare a valorilor moral-religioase, sunt prosociali, altruişti, preocupaţi de binele altora, generoşi şi dispuşi să ajute. În sfârşit, în ceea ce priveşte valorile religioase, se constată că nu există diferenţe semnificative între nivelul acestora şi factorul de personalitate „deschidere”, luat în ansamblu, ceea ce s-ar putea explica, după autor, prin faptul că valorile religioase, implementate prin mecanismul tradiţiilor şi obiceiurilor, devin nişte stereotipuri, au un impact mai redus asupra funcţionării actuale a unor atitudini personale, cum sunt conştiinciozitatea, ordinea, simţul datoriei, căutarea reuşitei, autodisciplina. 
În mod surprinzător, nu apar diferenţe semnificative statistic între nivelul scăzut sau ridicat al celor trei categorii de valori şi astfel de factori ai scalei existenţiale cum sunt responsabilitatea, autodepăşirea şi libertatea, iar valorile, îndeosebi cele religioase, par a nu influenţa semnificativ perspectiva individului asupra propriei persoane, capacitatea de a lua singur decizii, disponibilitatea de a se angaja în acţiuni. 
Urmărind în continuare relaţia dintre cele trei tipuri de valori şi o serie de variabile obiective, cum sunt tipul instituţiei de învăţământ, sexul şi mediul de provenienţă al subiecţilor, autorul constată că există diferenţe semnificative între subiecţii care urmează un liceu confesional şi cei care urmează un liceu de stat în ceea ce priveşte factorul total valori moral-religioase şi valori religioase; cei din prima categorie au un nivel semnificativ mai ridicat decât al celor din categoria a doua. Cele două variabile se condiţionează şi se potenţează reciproc: existenţa unor valori moral-religioase şi religioase interiorizate influenţează alegerea unei instituţii de învăţământ confesional, iar aceasta lucrează cu programe educaţionale care consolidează valorile religioase. Fetele sunt mai normative şi mai conformiste, mai dispuse să facă alegeri dezirabile social, au o preocupare mai mult pentru domeniul religios, au o sensibilitate crescută faţă de domeniul emoţional al valorilor, în timp ce băieţii sunt mai pragmatici, mai non-conformişti, mai înclinaţi către latura utilitară a valorilor. Nu există diferenţe semnificative între subiecţi din mediul rural şi cei din mediul urban în ceea ce priveşte factorul total valori morale şi valori moral-religioase. În schimb, asemenea diferenţe există în raport cu valorile religioase, cei din mediul rural având un nivel ridicat al acestor valori, fapt ce este corect explicit de autor prin invocarea specificului comunităţii; subiecţii din mediul rural sunt mai înclinaţi spre religiozitate, caracteristică favorabilă interiorizării valorilor religioase, ca factor spiritual unificator.
Toate aceste constatări oferă o imagine veridică şi plauzibilă asupra complexului valoric propriu vârstei adolescentine, imagine obţinută printr-o radiografiere foarte exactă, practicată în profunzime, cu instrumente de psihodiagnoză socială adecvate, care au permis a se surprinde atât anumite permanenţe ale universului valoric moral şi religios al adolescenţilor, cât şi elementele de schimbare şi adaptare induse de vârstă şi de diverşi factori de personalitate. S-a creat, astfel, terenul propice pentru investigarea, în continuare, a evoluţiei valorilor morale şi religioase, sub impactul unui program de intervenţie formativ-educaţionale. 
Nu apar însă efecte de evoluţie semnificative la nivelul valorilor religioase. Ceea ce s-ar datora, după opinia autorului, faptului că, cel puţin la vârsta adolescenţei, sistemul valorilor religioase nu este deschis raţionamentelor, dezbaterilor şi reconsiderărilor, fiind asimilate prin intermediul tradiţiilor, comunitare – fenomen care are mare stabilitate în timp. 
Privită în ansamblu, lucrarea domnului Daniel Duţă ne apare ca o încercare reuşită de explorare a unui domeniu extrem de fin şi de sensibil, cum este cel al valorilor moral-religioase, aflat în plin proces de cristalizare la o vârstă cu multe probleme de învăţare, adaptare şi socializare, cum este adolescenţa. 
Deşi problematica acestor valori este dificil de abordat riguros experimental şi de cuantificat prin măsurători matematice exacte, autorul a făcut efortul lăudabil de a concepe un proiect de cercetare flexibil şi rezonabil din punct de vedere psihologic şi psihosocial pentru a se apropia de acest fenomen,  fără să-l denatureze. El a utilizat un instrument de investigaţie propriu, „Inventarul de valori”, cu care i-a testat şi retestat pe subiecţi, efectuând o radiografiere în profunzime a structurilor dinamice ale universului moral-valoric al adolescenţilor, cu notele lui caracteristice, constante şi schimbătoare, cu contradicţiile şi conflictele lui interne. 
Domnul Duţă vine spre psihologie dinspre teologie, el reuşind ca, pe parcursul anilor să acumuleze o foarte bună pregătire teoretică şi practică în domeniul psihologiei sociale şi educaţionale, să îmbine viziunea de teolog cu cea de psiholog, dobândind competenţa necesară pentru a aborda această problemă de mare complexitate, care vizează fațetele schimbătoare ale lumii valorilor la vârsta adolescenței.
Lucrarea sa dispune de o bază bibliografică adecvată, atent selecţionată, pe care autorul dovedeşte că a consultat-o în mod real, ştiind să se folosească de  ea pentru a-şi fundamenta teoretic demersul de cercetare. El dovedeşte, de asemenea, priceperea de a opera cu metodele proprii psihologiei sociale, obţinând date relevante cu privire la particularităţile modului cum percep, cum trăiesc şi cum evaluează adolescenţii valorile morale şi religioase. 
Toate acestea conferă lucrării Domnului Duță atributul de a fi o contribuţie importantă, deopotrivă teoretică şi aplicativă, la studiul psihologic al problematicii valorilor. Ceea ce ne face să nutrim convingerea că va fi primită favorabil și citită cu interes de cei preocupați de cunoașterea și optimizarea aspectelor și dimensiunilor psihologice și etice ale personalității adolescentului. 

 

Prof. univ. dr. Pantelimon Golu

Despre autor

Daniel Sorin Duţă

Daniel Sorin Duta este lector universitar doctor pentru disciplina psihologie la catedra de Asistenta Sociala a Institutului Teologic Adventist, Cernica.
Este doctor in Stiinte Sociale si Politice, titlu obtinut in 2010 cu lucrarea “Inserţia valorilor morale şi religioase în sfera comportamentelor şi relaţiilor interumane”.
La Editura Universitara a publicat lucrarile:
-  ”Sensibilitatea moral-religioasă a adolescenței”.
-  ”Psihosociologia grupurilor și organizațiilor”, Duță Daniel Sorin, Grosu Nicolae.
- ”Psihosolciologia carierei”, Duță Daniel Sorin, Grosu Nicolae.
-”Concept de filozofia științei”, Duță Daniel Sorin, Grosu Nicolae.

Unde se găseşte

www.editurauniversitara.ro

Te-ar mai putea interesa şi..

Discursul etno-national in Biblia Ebraica. Repere metodologice in analiza naratiunilor istoriografice veterotestamentare

Discursul etno-national i..

Religie si filosofie

1445 RON Detalii

Mesaje relevante din texte revelate. Un suport practic pentru o slujire eficientă

Mesaje relevante din text..

Religie si filosofie

1252 RON Detalii

Codul hermeneutic al trinităţii

Codul hermeneutic al trin..

Religie si filosofie

1638 RON Detalii


Etica în afaceri - O perspectivă teologică

Etica în afaceri - O per..

Religie si filosofie

770 RON Detalii

Antropologia spatiului sacru. Intre Mythos si Logos

Antropologia spatiului sa..

Religie si filosofie

000 RON Detalii

Mitul caderii omului in gnosticism si crestinism

Mitul caderii omului in g..

Religie si filosofie

770 RON Detalii

Promoţii

Contabilitatea in partida dubla si legislatia persoanelor juridice fara scop patrimonial, simplificata si actualizata

Contabilitatea in partida..

Contabilitate

5200 RON Detalii 57.8 RON

CONTABILITATEA INSTITUTIILOR PUBLICE comentata, actualizata si simplificata

CONTABILITATEA INSTITUTII..

Economie generala

5200 RON Detalii 57.8 RON

Filosofie, credinta si drept

Filosofie, credinta si dr..

Drept

4500 RON Detalii 60 RON

Recomandările editurii

PERSPECTIVE INOVATIVE ALE EVALUARII IN INVATAMANTUL PRIMAR. Evaluarea digitala

PERSPECTIVE INOVATIVE ALE EVAL..

Pedagogia invatamantului primar si prescolar

3500 RON Detalii

Citatul zilei

Preceptele dreptului sunt: sa traiesti cinstit, sa nu vatami altuia, sa dai fiecaruia ce i se cuvine

Iustinian

Personalităţi

Nicolae Iorga Nicolae Iorga Nicolae Iorga  a fost istoric, critic literar, dramaturg, poet, ministru, prim-minist ... citeşte mai mult →

Interviuri

VALERIUS M. CIUCĂ VALERIUS M. CIUCĂ   Valerius M. Ciuca s‑a nascut in 1960; licentiat in drept (1984), doctor ... citeşte mai mult →