Analiza şi evaluarea vulnerabilităţii şi capacităţii de adaptare la schimbările climatice în sectorul turistic. Studiu de caz pentru staţiunile Predeal, Eforie Nord şi Vatra Dornei

  • Autor:

  • Editura: Editura Universitară

    ISBN: 978-606-591-474-2

    Doi: 10.5682/9786065914742

  • Anul publicării:

    Ediţia: I

    Pagini: 276

2311 RON

Disponibilitate: stoc epuizat

Acest produs nu este pe stoc momentan.



Cuprinsul cărţii Analiza şi evaluarea vulnerabilităţii şi capacităţii de adaptare la schimbările climatice în sectorul turistic. Studiu de caz pentru staţiunile Predeal, Eforie Nord şi Vatra Dornei

Introducere / 11

Capitolul 1: Analiza impactului schimbărilor climatice în plan economic şi social / 17

1.1. Tendinţe climatice observabile la nivel european şi naţional / 17

1.1.1. Scenarii şi modele privind schimbările climatice / 18

1.1.2. Previziuni la nivel global / 21

1.1.3. Europa şi schimbările climatice: scenarii şi previziuni / 24

1.1.4. Tendinţe climatice la nivelul României / 26

1.2. Consideraţii generale privind vulnerabilitatea sectoarelor economice la schimbările climatice privite în intercorelaţie cu sectorul turistic  / 29

1.2.1. Vulnerabilităţi economice, sociale şi de mediu induse de schimbările climatice: prezent şi perspective/ 29

1.2.2. Vulnerabilităţile sectorului turistic la schimbările climatice induse de interconexiunile cu alte sectoare economice: analiza interdependenţelor / 40

1.2.3. Presiunea schimbărilor climatice în România: o privire de ansamblu / 48
 

Capitolul 2:. Evaluarea implicaţiilor schimbărilor climatice asupra turismului şi a vulnerabilităţilor cheie din sector  / 53

2.1. Efectele schimbărilor climatice asupra ofertei destinaţiilor turistice: tendinţe şi răspunsuri spre adaptare  / 53

2.1.1. Consideraţii generale privind tipurile de efecte, implicaţii şi consecinţe  / 53

2.1.2. Răspunsul la efectele schimbărilor climatice – adaptare şi atenuare  / 55

2.2. Influenţa climei şi a schimbărilor climatice asupra cererii turistice / 59

2.2.1. Modificări comportamentale şi senzitivitatea cererii turistice la climă şi schimbările climatice / 60

2.2.2. Efectele socio-economice induse de schimbările climatice în sectorul de turism / 69
 

Capitolul 3:. Impactul schimbărilor climatice asupra activităţii de turism pe tipuri de staţiuni / 73

3.1. Schimbările climatice şi activitatea turistică în staţiunile de litoral / 74

3.1.1. Particularităţi ale turismului în staţiunile de litoral / 75

3.1.2. Influenţa parametrilor climatici asupra activităţii turistice din staţiunile de litoral  / 77

3.1.3. Consideraţii generale privind impactul schimbărilor climatice asupra activităţii turistice în staţiunile de litoral  / 81

3.2. Schimbările climatice şi activitatea turistică în staţiunile montane / 88

3.2.1. Particularităţi ale turismului în staţiunile montane  / 88

3.2.2. Influenţa parametrilor climatici asupra activităţii turistice din staţiunile montane  / 92

3.2.3. Consideraţii generale privind impactul schimbărilor climatice asupra activităţii turistice în staţiunile montane  / 96

3.3. Schimbările climatice şi activitatea turistică în staţiunile balneare / 101

3.3.1. Particularităţi ale turismului în staţiunile balneare / 101

3.3.2. Influenţa parametrilor climatici asupra activităţii turistice din staţiunile balneare  / 105

3.3.3. Consideraţii generale privind impactul schimbărilor climatice asupra activităţii turistice în staţiunile balneare / 108
 

Capitolul 4:. Dezvoltarea turismului în staţiunile Predeal, Eforie Nord, Vatra Dornei / 110

4.1. Istoricul dezvoltării sectorului turistic în staţiunile studiu de caz / 110

4.2. Caracteristici geografice şi economice / 111

4.2.1. Predeal: cadrul socio – economic al staţiunii / 111

4.2.2. Eforie Nord: cadrul socio – economic al staţiunii / 119

4.2.3. Vatra Dornei: cadrul socio – economic al staţiunii / 125

4.3. Contextul general al dezvoltării turismului / 130

4.3.1. Resursele turistice ale staţiunilor / 130

4.3.2. Situaţia existentă a capacităţilor de cazare şi alimentaţie publică clasificate  / 133

4.3.3. Alte dotări de infrastructură turistică / 140

4.3.4. Analiza fluxurilor turistice  / 143


Capitolul 5:
Scenarii de impact privind efectele schimbărilor climatice / 156

5.1. Staţiunea Predeal / 156

5.2. Staţiunea Eforie Nord / 164

5.3. StaţiuneaVatra Dornei / 173


Capitolul 6:
Evaluarea costurilor schimbărilor climatice / 180

6.1. Stabilirea metodologiei de evaluare a impactului schimbărilor climatice în sectorul turistic  / 180

6.2. Abordări cantitative privind evaluarea costurilor schimbărilor climatice  / 185

6.3. Evaluarea impactului economic al variabilităţilor climatice / 195

 

Capitolul 7:Evaluarea vulnerabilităţilor locale la schimbările climatice / 199

7.1. Analiza vulnerabilităţilor socio-economice  / 199

7.2. Expunerea climatică a staţiunilor studiu de caz / 206


Capitolul 8: 
Identificarea de măsuri de adaptare la schimbările climatice şi atenuare a efectelor acestora  / 219

8.1. Linii directoare generale privind adaptarea la schimbările climatice / 219

8.2. Plan de acţiuni pentru adaptarea la schimbările climatice în sectorul turistic  / 224

8.2.1. Plan de acţiuni de adaptare la schimbările climatice în staţiunea Predeal / 224

8.2.2. Plan de acţiuni de adaptare la schimbările climatice în staţiunea Eforie Nord  / 233

8.2.3. Adaptabilitate la schimbările climatice în staţiunea Vatra Dornei / 240

8.3. Identificarea de modalităţi pentru integrarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice în politicile de turism / 245


Bibliografie / 251


Anexa 1 – Indicatori de elasticitate la schimbările climatice şi de vreme din industria turismului / 262

Anexa 2 – Pârtii de schi din Predeal / 264

Anexa 3 – Instalaţii de transport pe cablu / 265

Anexa 4 – Descrierea variabilelor utilizate, staţiunile Predeal, Eforie Nord, Vatra Dornei / 266

Anexa 5 – Evoluţia indicatorilor turistici (serii logaritmate) şi climatici, respectiv ajustarea sezonieră a seriilor de date, staţiunile Predeal, Eforie Nord, Vatra Dornei / 269

Anexa 6 – Diagnosticul zonei costiere în subsectorul Eforie Nord  / 272

Anexa 7 – Măsuri recomandate pentru protecţia şi reabilitarea zonei costiere din subsectorul Eforie Nord  / 273

Anexa 8 – Lista de indicatori de monitorizare a sustenabilităţii staţiunilor studiu de caz din proiectul SALVATUR (adaptare după lista de indicatori a regiunii Toscana, Italia) / 274

Cuvânt înainte Analiza şi evaluarea vulnerabilităţii şi capacităţii de adaptare la schimbările climatice în sectorul turistic. Studiu de caz pentru staţiunile Predeal, Eforie Nord şi Vatra Dornei

Schimbările climatice resimţite în ultimii ani pe scară largă reprezintă una din cele mai severe ameninţări ale mediului. Oamenii de ştiinţă, dar şi autorităţile centrale şi locale şi societatea civilă vor trebui să găsească soluţii pentru a face faţă acestei noi provocări a secolului XXI. Schimbările climatice redate prin creşterea temperaturii aerului şi a apei mărilor, creşterea frecvenţei fenomenelor meteo extreme, creşterea nivelului mărilor etc. îşi fac resimţite efectele, atât la nivel economic, cât şi social. Conform opiniei majorităţii oamenilor de ştiinţă, cele mai vulnerabile sectoare la modificările survenite în parametrii climatici sunt agricultura, silvicultura, piscicultura, producţia alimentară, transporturile, sistemul energetic, turismul, asigurările, dar şi ecosistemele, biodiversitatea, sănătatea populaţiei, aşezările umane etc.

În ultimii ani, preocupările în direcţia evaluării impactului schimbărilor climatice asupra biodiversităţii, ecosistemelor, aşezărilor umane, dar şi asupra activităţii economice în general şi a celei turistice, în mod special, au devenit tot mai consistente. Problematica schimbărilor climatice a intrat pe agenda curentă de lucru a diferitelor organisme internaţionale şi a şefilor de stat şi de guverne din întreaga lume, inclusiv pe cea a Uniunii Europene.

Cele patru rapoarte de evaluare privind schimbările climatice ale Intergovernmental Panel on Climate Change - IPCC (TAR,1990; SAR, 1995; TAR, 2001; AR4, 2007), Stern Review The Economics of Climate Change (2006), dar şi proiectele europene finanţate de către UE precum CECILIA (Central and Eastern Europe Climate Change Impact and Vulnerability Assessment), CLAVIER (Climate Change and Variability: Impact on Central and Eastern Europe), ADAM (Adaptation and Mitigation Strategies: Supporting European Climate Policy), PRUDENCE (Prediction of Regional scenarios and Uncertainties for Defining European Climate change risks and Effects), QUANTIFY (Quantifying the Climate Impact of Global and European Transport Systems), ENSEMBLES (ENSEMBLES-based Predictions of Climate Changes and their Impacts), MICE (Modelling the Impact of Climate Extremes), STARDEX (Statistical and Regional dynamical Downscaling of Extremes for European regions) etc. au reprezentat pivotul în domeniul cercetării problematicii schimbărilor climatice, fiind printre cele mai semnificative documente pe această temă. Odată cu aceste proiecte de mare anvergură, factorii de decizie din diverse domenii de activitate, afectaţi direct sau indirect de schimbările climatice, dar şi opinia publică au început să conştientizeze amploarea acestui fenomen, costul inacţiunii şi neadaptării la modificările climei şi efectele acestora.

În România a fost aprobată Hotărârea Guvernului nr. 1877/2005 privind Planul Naţional de Acţiune privind Schimbările Climatice (PNASC), publicată în Monitorul Oficial nr. 110/6.09.2006. În baza Ordinului Ministrului nr. 1170/29.09.2008, publicat în M.O. partea I, nr. 711/20.10.2008 a fost aprobat “Ghidul privind adaptarea la efectele schimbărilor climatice”, document coordonat de Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile. Ministerul Mediului a întocmit Strategia naţională a României privind schimbările climatice 2005-2007 în care se afirma că „sectoarele cele mai vulnerabile faţă de efectele schimbărilor climatice sunt construcţiile, transporturile, exploatările de petrol şi gaze, turismul şi industriile aflate în zone costiere”. Totodată a fost finalizată Componenta de Adaptare a Strategiei Naţionale privind Schimbările Climatice 2011 – 2020.

Estimările privind efectele la nivel macroeconomic ale schimbărilor climatice, utilizând diferite scenarii de climă, au arătat o reducere a produsului intern brut (PIB). Astfel, pentru o creştere a temperaturilor cu 2-3ºC, costul schimbărilor climatice ar putea atinge 0-3% din PIB global, iar dacă fenomenul de încălzire globală ar fi mai pronunţat, cu o creştere a temperaturii cu 5-6ºC, reducerea PIB ar fi între 5-10% şi chiar mai mare pentru ţările sărace (Stern, 2006).

Turismul este unul dintre cele mai dinamice sectoare de activitate, înregistrând în ultimele decenii creşteri importante, fiind capabil să susţină dezvoltarea economică a unei regiuni sau ţări. Multe dintre politicile de dezvoltare economică includ turismul pe agenda de lucru, întrucât acest sector este capabil nu doar să creeze valoare adăugată şi să aibă o contribuţie importantă la crearea PIB, dar şi să genereze locuri de muncă, să echilibreze balanţa de plăţi, să valorifice într-o manieră superioară resursele naturale şi culturale. Turismul este un sector dinamic şi care antrenează, prin efectul său multiplicator, dezvoltarea altor domenii de activitate (ex. agricultură, construcţii, industria textilă, industria alimentară). Specialiştii sunt de părere că, la nivel global, sectorul turistic va cunoaşte în viitor o creştere de 3-4% anual.

Din punct de vedere economic, turismul se constituie şi ca o sursă principală de redresare a economiilor naţionale a acelor ţări care dispun de importante resurse turistice exploatate în mod corespunzător, ţinând cont de principiile durabilităţii. Estimările United Nation World Tourism Organization (UNWTO) arată că până în 2020, fluxurile de turişti internaţionali vor atinge 1.561 milioane, ceea ce reprezintă o creştere de 2,5 ori comparativ cu nivelul din 1990.

Cu toate acestea, turismul este un sector vulnerabil la anumite şocuri, fie ele de natură economică (ex. crize economice), de tipul atacurilor teroriste, criza SARS sau dezastre naturale (ex. cutremure, inundaţii, incendii). Totuşi, sectorul turistic are o mare capacitate de adaptare, reuşind să depăşească perioadele de criză, incertitudine sau risc, reinventându-şi ofertele şi strategiile de marketing şi înregistrând creşteri care au compensat perioadele de declin. Dorinţa şi nevoia de a călători a populaţiei reprezintă principalul atu al sectorului. Dacă în anumite cazuri acţiunea unor factori perturbatori s-a manifestat pe o durată limitată, schimbările climatice prevăzute de climatologi se vor putea resimţi pe o durată mai lungă de timp, respectiv ani şi chiar decenii, de aceea nu trebuie supra-estimată capacitatea de adaptare a sectorului turistic.

Preocuparea comunităţii turistice cu privire la schimbările climatice a crescut vizibil în ultimii cinci ani. UNWTO şi mai multe organizaţii partenere, inclusiv United Nations Environment Programme (UNEP), au convocat Prima Conferinţă Internaţională privind schimbările climatice şi turismul în Djerba, Tunisia, în 2003. Acest eveniment a reprezentat un moment de cotitură în ceea ce priveşte creşterea gradului de conştientizare cu privire la implicaţiile schimbărilor climatice în cadrul comunităţii internaţionale de turism. În anul 2007 a fost organizată cea de a doua conferinţă internaţională privind schimbările climatice şi turismul la Davos, Elveţia. Conferinţa s-a încheiat cu Declaraţia de la Davos care îndemna organizaţiile internaţionale, guvernele, industria turismului şi destinaţiile, consumatorii, reţelele de comunicare şi cercetare la acţiuni concrete şi angajare, oferind recomandări pentru atenuarea efectelor schimbărilor climatice asupra turismului.

Fenomenele meteorologice afectează destinaţiile turistice, făcându-le mai atractive sau mai puţin atractive pentru turişti. Conform European Environment Agency (2005), dar şi a UNWTO-UNEP-WMO (2008), zonele turistice cele mai afectate de schimbările climatice sunt cele montane şi costiere. Creşterea temperaturilor va determina topirea prematură a zăpezii şi gheţarilor, afectând turismul de iarnă (şi în special pârtiile de schi aflate la altitudini sub 1500 m), iar creşterea nivelului mării va ameninţa turismul de coastă al Mării Baltice, Mării Mediteraneene, Mării Negre etc. Lipsa surselor de apă, problemele privind calitatea apei şi valurile de căldură tot mai frecvente şi mai intense ar putea provoca reduceri notabile ale activităţii turistice în sezonul de vară. Creşterea nivelului apei mării va genera eroziune costieră şi prin urmare reducerea suprafeţelor plajelor. Reducerea suprafeţelor de plajă va afecta confortul şi satisfacţia turiştilor, limitând numărul sosirilor şi generând pierderi economice considerabile pentru comunităţile locale. În multe regiuni, ecosistemele se constituie ca un obiectiv turistic important, iar distrugerea acestora, ca urmare a creşterii acidităţii apei sau a poluării ori a temperaturilor de la suprafaţa mărilor, ameninţă viaţa marină şi recifele de corali şi totodată atractivitatea destinaţiilor.

Schimbările climatice îşi fac simţite efectele în diverse regiuni ale globului, afectând nu numai bazinele de ofertă, respectiv destinaţiile turistice, ci şi bazinele de cerere, respectiv ţările generatoare de turişti, confortul turiştilor şi deciziile lor de călătorie.

Conform UNWTO-UNEP-WMO (2008), există patru tipuri de impact al schimbărilor climatice asupra destinaţiilor turistice, competitivităţii şi durabilităţii lor şi anume: impactul climatic direct, impactul indirect al schimbărilor de mediu, impactul politicilor de reducere a efectelor schimbărilor climatice asupra mobilităţii turistice, impactul indirect al schimbărilor sociale.

Evaluarea relaţiei climă-turism, la nivelul destinaţiilor turistice, este o sarcină dificilă având în vedere complexitatea problematicii schimbărilor climatice, pe de o parte şi multitudinea factorilor (ex. preţurile produselor turistice, veniturile populaţiei, timpul liber, motivaţia cererii) care determină cererea turistică, pe de altă parte. O abordare unilaterală ar fi aşadar insuficientă pentru a avea o imagine completă şi complexă asupra modului în care modificările climei influenţează cererea turistică. În consecinţă, au fost dezvoltate diverse metode cu scopul de a determina efectele socio-economice ale schimbărilor climatice şi vulnerabilitatea destinaţiilor turistice faţă de acestea. Aceste metode includ sisteme biofizice integrate şi economice de modelare, evaluarea vulnerabilităţii, analize statistice empirice şi analogii (Sygna et al., 2004).

Studiile realizate până în prezent cu privire la impactul potenţial al schimbărilor climatice asupra cererii turistice arată că redistribuţia geografică şi sezonieră a cererii turistice poate varia foarte mult de la o regiune la alta şi de la o ţară la alta în a doua jumătate a secolului XXI. Răspunsul turiştilor la impactul pe care schimbările climatice îl au asupra destinaţiilor va remodela caracteristicile cererii şi va juca un rol esenţial în cadrul industriei turismului. Înţelegerea şi anticiparea potenţialului geografic şi modificărilor sezoniere ale cererii turistice vor rămâne domenii de cercetare în viitor.

Dependenţa anumitor regiuni de un anumit sector de activitate (ex. turism) poate genera creşterea vulnerabilităţii lor la problemele de ordin economic, social şi de mediu, fiind necesare măsuri specifice de adaptare la schimbările climatice şi de atenuare a efectelor negative ale acestora pe termen lung. În ciuda semnificaţiei economice a turismului în general şi a importanţei influenţei climei asupra activităţii de turism, vulnerabilitatea sectorului economic al turismului faţă de schimbările climatice rămâne să fie evaluată în mod adecvat (Perry, 2000).

Obiectivul principal al acestei lucrări constă în crearea unui sistem de analiză şi evaluare a vulnerabilităţii sectorului turistic la schimbările climatice şi elaborarea unui set de măsuri de adaptare specifice, particularizând pe studiul de caz a trei staţiuni turistice de interes naţional, respectiv Predeal, Eforie Nord si Vatra Dornei.

Lucrarea de faţă îşi propune investigarea vulnerabilităţii sectorului turistic din România la schimbările climatice şi identificarea de măsuri eficiente de adaptare la acestea, particularizând analiza pe trei studii de caz, respectiv staţiuni având un profil turistic diferit, Predeal–montan, Eforie Nord–litoral, Vatra Dornei–balnear şi prin urmare cu probleme variate privind senzitivitatea şi adaptarea la modificările climei. Punctul de pornire al lucrării îl reprezintă analiza impactului schimbărilor climatice în plan economic şi social, respectiv a tendinţelor climatice observabile la nivel european şi naţional şi a vulnerabilităţii sectoarelor economice la schimbările climatice, cu accent pe interconexiunile existente cu turismul. În această lucrare vor fi studiate efectele schimbărilor climatice asupra turismului şi a vulnerabilităţilor cheie din sector, schimbările intervenite în caracteristicile cererii şi ofertei turistice pe tipuri de staţiuni (litoral, montan, balnear). Totodată se va realiza o evaluare cantitativă şi calitativă a impactului schimbărilor climatice la nivel naţional, fiind utilizat un instrumentar statistic (analiza input-output, modele econometrice). Analiza efectelor schimbărilor climatice asupra activităţii turistice va fi particularizată pentru cele trei staţiuni şi se vor construi scenarii de impact diferite. Se vor evalua costurile modificărilor climatice privite prin intermediul a trei scenarii adaptare – atenuare - neadaptare. Se va elabora un plan de acţiuni pentru adaptarea la schimbările climatice şi se vor identifica soluţii pentru integrarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice în politicile de turism.

Despre autor

Camelia Surugiu

Cristi Frent

Marius Răzvan Surugiu

Ana-Irina Dincă

Te-ar mai putea interesa şi..

Promoţii

GHIDUL LEGISLATIV-FISCAL AL MICULUI ÎNTREPRINZĂTOR

GHIDUL LEGISLATIV-FISCAL ..

Contabilitate

3000 RON Detalii 38.53 RON

CONTABILITATE. DE LA TEORIE LA PRACTICA. Ciclul contabil si inchiderea exercitiului financiar

CONTABILITATE. DE LA TEOR..

Contabilitate

10000 RON Detalii 55 RON

Ghid de contabilitate si legislatie pentru Casele de Ajutor Reciproc

Ghid de contabilitate si ..

Contabilitate

4300 RON Detalii 48.17 RON

Recomandările editurii

Citatul zilei

Preceptele dreptului sunt: sa traiesti cinstit, sa nu vatami altuia, sa dai fiecaruia ce i se cuvine

Iustinian

Personalităţi

Nicolae Iorga Nicolae Iorga Nicolae Iorga  a fost istoric, critic literar, dramaturg, poet, ministru, prim-minist ... citeşte mai mult →

Interviuri

SABINA FATI SABINA FATI   Sabina Fati s‑a nascut in 1965, la Petrosani, judetul Hu ... citeşte mai mult →