Boala psihica si esecul social

  • Autor:

  • Editura: Editura Universitară

    ISBN: 978-606-591-884-9

    Doi: 10.5682/9786065918849

  • Anul publicării:

    Ediţia: I

    Pagini: 141

000 RON

Disponibilitate: stoc epuizat

Acest produs nu este pe stoc momentan.



Cuprinsul cărţii Boala psihica si esecul social

Introducere/ 7

Capitolul 1. NOTIUNEA DE BOALA PSIHICA/13

1.1. Teoria vulnerabilitate-stres/15

1.2. Factorii psihosociali si de mediu implicati in boala  psihica/9

Capitolul 2. TULBURARILE DE PERSONALITATE SI CORELATELE SOCIALE DISFUNCTIONALE ALE ACESTORA/37

2.1.  Incompetenta sociala a psihopatilor/39

     2.1.1.Teama de relatiile cu ceilalti si antagonism interpersonal/41

     2.1.2. Inadaptare profesionala, cognitii paranoice despre colegi/42

     2.1.3. Narcisicii – manageri ideali sau sefi violenti?/43

2.2. Disfunctiile emotionale/ 46

     2.2.1.Haos afectiv si inteligenta sociala scazuta la indivizii borderline/48

     2.2.2. Hiperexcitabilitate si lipsa de empatie la antisociali/ 50

2.3. Schemele cognitive dezadaptative/52

     2.3.1. Imaturitatea intelectuala a infractorului/53

2.4. Persogeneza si stressorii sociali/56

     2.4.1. Copilul maltratat, viitor pacient psihiatric/59

     2.4.2. Cum se construiesc criminalii?/60

     2.4.3. Dezvoltarea morala precara si violarea legilor/64

     2.4.4. Dezavantajele sociale si criminalitatea/66

Capitolul 3. FACTORI PSIHOSOCIALI IN DEPRESIE/67

3.1.       Lipsa prietenilor, risc crescut pentru tristetea cronica/68

3.2.       Amintirile scolare neplacute, reactivate la vârstaadulta/69

3.3.       Divort – depresie – suicid/72

3.4.       Moarte pentru locul de munca/75

Capitolul 4. Factori psihosociali in schizofrenie     77

4.1.       Schizofrenie – stres – handicap social/79

4.2.       Relatii deteriorate si emotii negative in familie/81

4.3.       Distanta sociala si stigmatizare/83

4.4.       Profilul sinucigasului psihotic: barbat tânar si instruit/84

4.5.       Migrantii, saracii si populatiile izolate – grupuri de risc pentru schizofrenie/84

Capitolul 5. REABILITAREA SOCIALA A PACIENTILOR PSIHIATRICI./ 88

5.1. Factorii protective/91

5.2. Reteaua sociala de suport si rolul social al medicului/93

Capitolul 6. UN STUDIU PRIVIND FACTORII PSIHO- SOCIALI IMPLICATI IN ETIOLOGIA TULBURARILOR 

PSIHICE /100

Concluzii/117

Bibliografie/122

Cuvânt înainte Boala psihica si esecul social

Cartea „Boala psihica si esecul social” reflecta preocu­parile actuale ale comunitatii stiintifice internationale cu privire la determinarea rolului factorilor sociali in etiologia bolilor psihice.

Prezentarea detaliata a acestor factori si inlaturarea stigmatizarii pacientilor psihiatrici, cu ajutorul comunitatilor de apartenenta, in vederea prevenirii esecului social al acestora, reprezinta doua obiective centrale ale lucrarii. 

Specialistii in sanatate mintala sustin ca bolile psihice sunt determinate de factori biologici, genetici, psihologici (vulnera­bilitatea la stres, personalitatea premorbida, functionarea cognitiva deficitara), sociali, culturali si de mediu. De aceea, remisiunea acestor tulburari depinde atât de tratamentul administrat pacientilor psihiatrici, cât si de includerea lor intr-un sistem de psihoterapie, de asigurarea suportului social sau de inlaturarea conditiilor nefavorabile, adversive, ale mediului in care sunt nevoiti sa traiasca.

Orientarea potrivit careia bolile psihice sunt plurideter­minate a impus deplasarea accentului cercetarilor catre factorii a caror influenta nefavorabila poate fi redusa sau controlata. In cazul schizofreniei s-a renuntat, de pilda, la modelele genetice, liniare, care nu pot explica in mod satisfacator aceasta boala grava. Noile modele interpretativ-explicative ale schizofreniei sunt acum unele complexe, biologice si psihosociale, care surprind caracterul dinamic si evolutiv al tulburarii, vulnera­bilitatile preexistente ale pacientului, interactiunile dintre biologic si social, multiplele efecte de feedback dintre toate aceste variabile, tinând cont, totodata, de mediul in care traieste individul (Ciompi, 1998).

Aceste interactiuni complicate – adeseori subtile chiar si pentru specialistul in sanatate mintala – pot conduce, pe de o parte, la escaladari non-lineare si nedorite ale bolii, dar si la remisiuni satisfacatoare, pe de alta parte, daca se actioneaza tintit asupra variabilelor mentionate.

Cercetatorii din intreaga lume demonstreaza in permanenta ca actiunea medicamentelor este „ajutata“ atunci când mediul social al persoanelor diagnosticate cu schizofrenie se imbuna­tateste sau atunci când depresivii beneficiaza de suportul rudelor, al prietenilor, al comunitatilor din care fac parte ori de protectie sociala in caz de somaj. Oamenii cu astfel de probleme obtin astfel o viata mai satisfacatoare iar costurile economice ale bolilor psihice se reduc.

In contextul abordarilor interdisciplinare mentionate, trebuie sa precizam ca numeroase studii de psihiatrie si de psihologie clinica, care pun accentul pe schemele cognitive gresite ale persoanelor cu tulburari de personalitate, se opresc si asupra deteriorarii pre-psihotice a gândirii lor. Aceasta deteriorare poate fi remarcata de timpuriu, in mediul familiar, scolar sau profesional al celor in cauza. Scopul monitorizarii persoanelor respective este, evident, unul preventiv, dublat de unul terapeutic.

Exemplele ucigasilor in masa din scoli, diagnosticati fie ca psihopati, fie ca psihotici (cu schizofrenie paranoida), sunt ilustrative in acest sens. Studiile de profil arata ca ei au trasaturi de personalitate paranoida in formare, exagerând consecintele negative ale tratamentelor la care ar fi fost supusi de catre ceilalti si reactionând cu furie la batjocura si la intimidare. Obsedati de respingerea lor de catre anumite grupuri, acesti ucigasi au justificari pentru viitoarele razbunari pe care le planuiesc (Dutton et al., 2013), iar anxietatea si stresul social le determina intensificarea ideatiei specifice de persecutie, accelerând declansarea episoadelor psihotice (Kesting et al., 2013). Identificându-se din timp astfel de deteriorari cognitive si afective pre-psihotice, multe dintre decesele inutile provocate de aceste persoane ar putea fi evitate.

De asemenea, observarea timpurie a predictorilor violentei reprezinta, la rândul ei, o directie importanta de actiune nu numai pentru specialistii in sanatate mintala, ci si pentru asistentii sociali, sociologi, profesori, pedagogi sau alti functionari comunitari (politisti, reprezentanti ai administratiei locale, mediatori sanitari).

S-a dovedit ca actele de violenta care provoaca pagube insemnate tuturor societatilor sunt comise atât de persoane normale, cât si de persoane cu tulburari psihiatrice, predictorii majori ai riscului comiterii unor infractiuni fiind vârsta tânara, sexul masculin, statutul socioeconomic scazut, abuzul de substante, problemele familiale si scolare s.a. (Montañés-Rada et al., 2006). Criminalii cu tulburari de personalitate se remarca printr-un comportament de cautare a noutatii, prin intoleranta la frustrare, impulsivitate, agresivitate, temeritate, lipsa de empatie si egoism, neacceptarea regulilor, printr-un comportament sfidator si rebel. Manipularea interactiunilor sociale si incapacitatea de a se implica in relatii sociale de cooperare sunt alte doua trasaturi distinctive ale indivizilor in cauza.

Cunoscând tabloul complet al factorilor psihosociali de risc ai violentei, membrii unei comunitati pot actiona impreuna pentru reducerea influentei lor negative. Intr-o comunitate ideala, psihiatrii ar trebui sa se implice, de pilda, in screening-ul si tratamentul copiilor cu grave probleme de comportament, in eliminarea dependentelor de alcool si droguri. Psihologii ar asigura consilierea si psihoterapia necesare in aceste cazuri iar pedagogii ar putea ajuta la depasirea problemelor cu scoala. In aceeasi societate ideala, asistentii sociali s-ar implica in rezolvarea abuzurilor familiale si in asigurarea suportului material pentru familiile sarace, iar functionarii pentru ocuparea fortei de munca ar participa la insertia sau reinsertia pe piata muncii a parintilor copiilor cu astfel de probleme.

Pe de alta parte, stigmatizarea persoanelor cu probleme psihice si implicit esecul social al acestora sunt preocupari importante ale Comisiei Europene si ale Organizatiei Mondiale a Sanatatii. In raportul sau din 2011, intitulat „Mental well-being: for a smart, inclusive and sustainable Europe”, Uniunea Europeana sustine ca eliminarea stigmatelor si a discriminarii cu care se confrunta pacientii psihiatrici nu trebuie sa ramâna doar „provocari” pentru specialistii in sanatate mintala si pentru societate, in ansamblul ei, ci trebuie sa se constituie directii importante de actiune. Printre masurile care ar putea fi adoptate de tarile UE se numara: protejarea drepturilor cetatenilor afectati de boli mintale, consolidarea protectiei si a incluziunii sociale a acestora, intreprinderea unor reforme psihiatrice bazate pe comunitate (constituirea asa numitelor retele sociale de suport), intreruperea ciclului de discriminare a bolnavilor psihic, imbunatatirea cunostintelor publicului cu privire la sanatatea mintala si, nu in ultimul rând, asigurarea unei oferte complete de sanatate si asistenta sociala pentru persoanele cu probleme psihologice.

Am proiectat aceasta carte in sase capitole corelate, ca resursa bibliografica valoroasa atât pentru psihiatri, psihologi, sociologi, asistenti sociali cât si pentru studentii care aprofundeaza aceste domenii.

Primul capitol al lucrarii, intitulat „Notiunea de boala psihica“ prezinta, in rezumat, o serie de notiuni de etiopato­genie (cauzalitatea tulburarilor psihice) si analizeaza rolul factorilor psihosociali si de mediu in deteriorarea sanatatii mintale.

Cel de-al doilea capitol, „Tulburarile de personalitate si corelatele sociale disfunctionale ale acestora” infatiseaza unele dintre cele mai recente cercetari in domeniu. Intelegerea implicatiilor sociale ale tulburarilor respective este decisiva atât pentru tratamentul acestora, cât si pentru rezolvarea problemelor pe care indivizii astfel diagnosticati le genereaza in planul relatiilor interpersonale si in functionarea grupurilor sau a comunitatilor din care fac parte.

Cel de-al treilea capitol, „Factori sociali in depresie“, este consacrat analizei stresorilor care actioneaza in cazul pacien­tului depresiv. Aceasta analiza poate oferi specialistilor noi directii psihoterapeutice si de asistenta sociala, in vederea reducerii amplitudinii simptomelor depresive si a reintegrarii pacientilor in comunitate. Este examinat, de asemenea, rolul factorilor adversivi socio-economici in actul suicidar. In Europa, factorii majori de risc pentru suicid sunt saracia, sanatatea mintala si cea fizica, nivelul redus de educatie, somajul si datoriile mari, alcoolismul, izolarea sociala si evenimentele de viata negative majore (Eurostat Health, 2010).

Cel de-al patrulea capitol, „Factori sociali in schizofrenie”, explica modul in care pacientii cu acest diagnostic pot esua din punct de vedere social si profesional. Astfel, saracirea progresiva a vietii psihice, recaderile si acutizarile periodice ale bolii antreneaza stigmatizarea si marginalizarea persoanei bolnave de schizofrenie de catre ceilalti oameni, conducând in cele din urma la esecul social al acesteia.

Cel de-al cincilea capitol, „Reabilitarea sociala a pacien­tilor psihiatrici“, pune accentul pe: reintegrarea acestor oameni in retelele familiale si sociale, stimularea factorilor de rezilienta ai imbolnavirilor, dezvoltarea retelelor comunitare de suport si, nu in ultimul rând, pe misiunea sociala a medicului.

In fine, cel de-al saselea capitol, „Un studiu privind factorii psihosociali implicati in etiologia tulburarilor psihice“ prezinta rezultatele cercetarii efectuate pe un esantion de 100 de pacienti internati in Spitalul de Psihiatrie „Prof. dr. Al. Obregia“ din Bucuresti. Stresorii psihosociali relevati in cercetare au fost examinati si interpretati din punct de vedere al frecventei acestora, al corelatiei cu aparitia anumitor boli psihice si cu diferite comorbiditati (dependenta de alcool, de cafea, de tutun sau de substante interzise/droguri).

Studiul nostru a evidentiat ca stresorii psihosociali majori care actioneaza in perioada copilariei si adolescentei (agresiunile fizice, psihice sau sexuale; decesul unuia sau al ambilor parinti; divortul parintilor; prezenta in familie a unui parinte alcoolic sau a unui parinte diagnosticat cu o boala somatica grava) pot declansa boli psihice in cazul viitorului adult. In ceea ce priveste actiunea diferita, pe genuri, a stresorilor psihosociali, am remarcat ca la femei acestia au fost legati mai mult de statutul marital si de problemele de viata ale copiilor, abia apoi urmând, in ierarhia frecventei, stresori precum pierderea locului de munca sau diagnosticarea unei boli somatice grave. La barbati, in schimb, stresorii psihosociali cei mai puternici au fost legati de locul de munca, urmati de divort si de diagnosticarea unei boli somatice grave.

Tinem sa remarcam ca in România au existat foarte putine studii precum cel realizat de noi, majoritatea cercetarilor clinice axându-se pe determinarea eficacitatii anumitor medicamente sau pe studii de caz.

Invitatia la o abordare interdisciplinara, complexa, a bolilor psihice este deschisa prin insusi faptul ca aceasta carte a fost elaborata de catre un psihiatru, dr. Adela Magdalena Ciobanu, medic primar la Spitalul „Prof. Dr. Al. Obregia”, lector universitar la Universitatea de Medicina si Farmacie „Carol Davila” din Bucuresti si un psiholog clinician, dr. Camelia Popa, cercetator stiintific in cadrul Departamentului de Psihologie al Institutului de Filosofie si Psihologie „Constantin Radulescu Motru” al Academiei Române.

Despre autor

Adela Magdalena Ciobanu

Doctor in stiinte medicale, medic primar psihiatru, sef al Sectiei 1 Clinic a Spitalului "Prof. Dr. Al. Obregia" si lector universitar la Universitatea de Medicina "Carol Davila" din Bucuresti 

Camelia Popa

Camelia Popa este doctor in psihologie, cercetator senior si psiholog clinician principal.

Conduce Laboratorul de psihologie sociala si a personalitatii din cadrul Departamentului de Psihologie al Institutului de Filosofie si Psihologie „Constantin Radulescu Motru” (Academia Romana) si este cadru didactic asociat la Universitatea Nationala de Muzica Bucuresti, Departamentul de Pregatire a Personalului Didactic.

A absolvit Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei, specializarea Psihologie, a Universitatii Bucuresti.

Te-ar mai putea interesa şi..

Promoţii

Filosofie, credinta si drept

Filosofie, credinta si dr..

Drept

4500 RON Detalii 60 RON

Ghid de contabilitate si legislatie pentru Casele de Ajutor Reciproc

Ghid de contabilitate si ..

Contabilitate

4300 RON Detalii 48.17 RON

Contabilitatea in partida dubla si legislatia persoanelor juridice fara scop patrimonial, simplificata si actualizata

Contabilitatea in partida..

Contabilitate

5200 RON Detalii 57.8 RON

Recomandările editurii

PUTEREA IMAGINII IN RELATIILE PUBLICE. Norme de protocol si comunicare eficienta

PUTEREA IMAGINII IN RELATIILE ..

Relatii internationale si diplomatie

3372 RON Detalii

Citatul zilei

Preceptele dreptului sunt: sa traiesti cinstit, sa nu vatami altuia, sa dai fiecaruia ce i se cuvine

Iustinian

Personalităţi

Nicolae Iorga Nicolae Iorga Nicolae Iorga  a fost istoric, critic literar, dramaturg, poet, ministru, prim-minist ... citeşte mai mult →