LOCURI IMAGINARE IN BASMUL ROMANESC. O ABORDARE LINGVISTICO-MITOLOGICA

  • Autor:

  • Editura: Editura Universitară

    ISBN: 978-606-28-0049-9

    Doi: 10.5682/9786062800499

  • Anul publicării:

    Ediţia: I

    Pagini: 286

000 RON

Disponibilitate: stoc epuizat

Acest produs nu este pe stoc momentan.



Cuprinsul cărţii LOCURI IMAGINARE IN BASMUL ROMANESC. O ABORDARE LINGVISTICO-MITOLOGICA

PERSPECTIVA LINGVISTICO-MITOLOGICA ASUPRA LOCURILOR IMAGINARE DIN BASMELE POPULARE

                ROMANESTI /5

                SIGLE SI ABREVIERI /13

                INTRODUCERE /25

1.            Motivatie /25

2.            Stadiul cercetarilor /29

2.1.         Contributii romanesti/29

2.2.         Toponimia din perspectiva lingvisticii mitologice europene/46

3.            Materialul de lucru /52

4.            Metoda de lucru/54

1.            PERSPECTIVA LINGVISTICA IN ANALIZA NUMELOR DE  LOCURI IMAGINARE /61

1.1.         Toponime imaginare vs  nume comune/61

1.2.         Paradigme lexico-semantice ale numelor de locuri /64

1.2.1.      Paradigma drumurilor imaginare sau paradigma locurilor de trecere /64

1.2.2.      Paradigma spatiilor imaginare deschise sau paradigma tinuturilor/67

1.2.3.      Paradigma locurilor care denumesc forme de relief/75

1.2.4.      Paradigma locurilor imaginare acvatice /79

1.2.5.      Paradigma lexico-semantica a spatiilor imaginare inchise/83

1.2.1.1.  Paradigma cu formula semica ,,spatiu de locuit” +,,mic”/83

1.2.1.2.  Paradigma cu formula semica ,,spatiu de locuit” +,,mare” /89

1.2.1.3.  Paradigma ,,spatiu inchis” + ,,parte din intreg”/           95

1.2.1.4.  Paradigma cu semul comun ,,spatiu inchis” + ,,destinat celebrarii unui cult crestin”/ 97

1.2.6.      Paradigma locurilor simbolice /99

1.2.7.      Paradigma vegetala/105

1.2.8.      Paradigma locurilor de dupa moarte /109

1.2.9.      Paradigma lumilor imaginare/109

1.2.         10..Paradigma obiectelor locuite /110

1.3.         Structuri verbale /112

1.4.         Structuri sintactice ale numelor de spatii imaginare/117

1.2.2.      Compliniri verbale /117

1.2.2.1.  Determinant obligatoriu al verbului (complement obiect direct)/117

1.2.2.2.  Nume predicativ realizat prin GN cu centru nume/118

1.2.2.3.  Nume predicativ realizat prin GN cu centru pronume/119

1.2.2.4.  Enunturi cu valoare locativa/119

1.2.3.      Grupuri adverbiale cu centru de grup un adverb de loc/120

1.2.3.1.  Adjuncti nominali inclusi într-un grup prepozitional/120

1.2.4.      Constructii cu circumstantiale de loc si prepozitii/locutiuni prepozitionale /121

1.2.4.1.  Localizarea (situarea spatiala)/121

1.2.4.2.  Directia (orientarea spatiala) /122

2.            PERSPECTIVA MITOLOGICA ÎN ANALIZA NUMELOR DE LOCURI IMAGINARE /125

2.1.         Forma mentis a limbajului în basm/125

2.2.         Structuri lingvistice care denumesc locuri cu valoare simbolica /128

2.2.1.      Nume simbolice: /128

2.2.1.1.  Hotarul, granita, vama /128

2.2.1.2.  Marginea/130

2.2.1.3.  Podul, puntea/133

2.2.1.4.  Urma/136

2.2.2.      Termeni care redau simbolistica centrului: mijlocul, buricul pamantului/138

2.2.3.      Denumirile unor biserici mitice /141

2.2.4.      Locurile bune si polisemantismul termenilor care le exprima/144

2.2.4.1.  Bordeiul, casa, coliba, cortul, chilia /144

2.2.4.2.  Curtea si gradina/147

2.2.4.3.  Palatul, castelul, cetatea/149

 2.2.4.4.Satul, orasul, mosia, împaratia, tara/154

2.2.4.5.  Vecinatatea /157

2.2.4.6.  Rasaritul/158

2.2.5.      Locurile rele si denumirile formate cu acesti termeni/159

2.2.5.1.  Padurea/codrul/159

2.2.5.2.  Unghiul/163

2.2.5.3.  Moara/  164

2.2.6.      Locurile ,,de trecere” dintre lumi si reflexele lor lingvistice/165

2.2.6.1.  Fereastra /165

2.2.6.2.  Fantana /166

2.2.6.3.  Vagauna, gaura, gura, poarta/167

2.2.7.      Imaginea mitica a formelor de relief /169

2.2.7.1.  Muntii, dealurile, vaile, campiile, ostroavele, poienile/169

2.2.8.      Imaginarul în universul acvatic al basmelor /173

2.2.8.1.  Izvorul, paraul, raul /173

2.2.8.2.  Apa Sambetei /175

2.2.8.3.  Lacovistea, taul, lacul/175

2.2.8.4.  Balta/176

2.2.8.5.  Fantana /177

2.2.9.      Un topos mitic cu valente initiatice: grajdul/180

2.3.         Terminologia spatiilor locuite de personaje mitice/183

2.3.1.      Spatiul cosmic/spatiul divinitatilor sincretice/183

2.3.1.1.  Locuintele Sfantului Soare, ale Sfintei Luni, ale           Luceafarului /183

2.3.1.2.  Locuintele lui Dumnezeu, Raiul/188

2.3.1.3.  Locuintele Sfintelor/191

2.3.2.      Taramul celalalt, lumea fiintelor mitice/194

2.3.2.1.  Termeni care desemneaza spatiul zanelor /196

2.3.2.2.  Denumiri pentru locuintele zmeilor /202

2.3.2.3.  Structuri lingvistice care denumesc locuri ale fiintelor fabuloase: Muma-Padurii, Ciuma,

Martolea, Gheonoaia, Scorpia, Nimurigul, Stramba-Lemne, Sfarma-Piatra, Ciuda-Lumii, Jumatate-de-om-calare pe-jumatate-de-iepure-schiop, Farmecatoarea, Pajura, Vajbaba/205

2.3.3.      Spatiul subteran /212

2.3.3.1.  Iadul. Locuintele Necuratului/212

3. REAL SI IMAGINAR ÎN FORMAREA NUMELOR DE LOCURI IMAGINARE/219

3.1. Specificul imaginarului: mecanisme, structuri, scheme de organizare /219

                3.1.1. Nevoia de real /220

3.1.2. Raportul dintre real si imaginar în generarea numelor de locuri/221

3.2. Imaginarul poetic în basmele romanesti. Elemente de sintaxa stilistica /227

3.2.1. Rolul epitetului în exprimarea numelor de locuri            imaginare /229

3.2.2. Structura interna a comparatiei. Ipostazele frumosului romanesc /234

3.2.3. Metaforele afective: Campul cu Somnul, Campul cu Dorul, Valea Plangerii /238

                3.2.4. Imaginile repetitive, imagini arhetipale /243

Concluzii /248

Bibliografie /253

Indice de locuri imaginare /263

Cuvânt înainte LOCURI IMAGINARE IN BASMUL ROMANESC. O ABORDARE LINGVISTICO-MITOLOGICA

Lucrarea propusa de Simona Palasca abordeaza o tema interesanta si instructiva pentru ambele domenii implicate in tratarea interdisciplinara – lingvistica si mitologie, intr-o maniera si pe un corpus de texte care ii confera dintru inceput originalitate. Analiza structurilor lingvistice care desemneaza locuri imaginare, intr-o viziune coerenta, convingatoare, este de natura sa puna in lumina cel putin doua serii de aspecte inedite cu privire la specificul prozei populare romanesti:

a) subtilitatea formularii unor denumiri in texte cu vizibila incarcaturamitofolclorica, intr-un evantai de tipuri si subtipuri de constructii logico-semantice si gramaticale;

b) capacitatea limbii romane, vechi si actuale, de a reda gandirea miticaromaneasca, structurile imaginarului colectiv cu privire la spatiile strabatute sau locuite de fiinte fabuloase.

Autoarea isi selecteaza un corpus de texte suficient de bogat, incat sa poata acoperi intreaga tipologie a acestor denumiri, privite sub aspect lingvistic, mitologic, pragmatic. De fapt, abordarea este mai accentuat interdisciplinara, caci autoarea face dese incursiuni in teoria mentalitatilor, in antropologie, in simbolistica etc.

Este vorba despre despuierea catorva zeci de basme populare romanesti, la care se adauga si basmele culte, apreciate de catre specialisti (cf. teoria lui D. Caracostea) ca variante ale celor dintai, selectie din care rezulta peste 1.000 de cuvinte si sintagme folosite de naratori pentru a reda locuri imaginare.

Baza teoretica a realizarii grilei de analiza este lingvistica mitologica – o disciplina derivata din vechea metoda a comparatismului istoric in lingvistica si mitologie, care a dat rezultate stralucite in epoca, prin studiile lui M. Müller, A. Kuhn, M. Bréal s.a., dar care continua sa-si probeze fertilitatea, sub pana unor cercetatori moderni, precum P. Grimal, J.-P. Vernant s.a. In spatiul romanesc al lingvisticii mitologice s-au remarcat prin studii oarecum comparabile, ca metoda de lucru, tineri sub conducerea unor cercetatori ca Ivan Evseev, Lucia Berdan, Ana Irina Ionescu, Zamfira Mihail s.a., iar prin aplicarea mai stricta a acesteia – un grup tot mai numeros de tineri cercetatori, formati de cel ce semneaza aceste randuri. Lucrarea de fata selecteaza anumite componente din teoria, metoda si instrumentele de lucru ale lingvisticii mitologice, respectiv ideea ,,cuvantului-mit”, ideea metaforei care sta la baza genezei mitului, mai ales prin polivalenta numelor proprii, precum si analizele bazate pe reconstituiri etimologice comparate. Acestor componente li se ataseaza principiile analizei gramaticale, lexico-semantice si pragmatice, sustinute uneori prin probele cifrice ale statisticii lingvistice. Meritul lucrarii consta in faptul ca reuseste sa sintetizeze aceste principii, metode si instrumente de lucru intr-o schema coerenta de analiza, care lumineaza corpusul de structuri lingvistice ce denumesc locurile imaginare din cele mai diverse puncte de vedere.

Compozitia lucrarii reflecta foarte bine aceasta abordare a cercetarii, intr-o perspectiva larga, multidisciplinara. Dupa o foarte aplicata introducere teoretica, in care se clarifica atat ipoteza de lucru, cat si recursul la metoda, apoi criteriile selectarii inventarului onomastic, terminologia utilizata etc., demersul continua cu demontarea mecanismelor lingvistico-mitologice de structurare si semnificare a numelor cu implicatii in mito-folclorul romanesc. Atrage atentia precizarea terminologica referitoare la conceptul central al studiului: nu este vorba despre toponime propriu-zise, in sensul de nume propriu (scris cu majuscule, in variantele publicate), ca element al subclasei nominale a onomasticii, ci despre „nume de locuri”, adica despre cuvinte sau sintagme din lexicul comun, din clasa nominala propriu-zisa, chiar daca in structura lor intra si grupuri verbale, adverbiale etc. Acestea se grupeaza intr-un anumit fel, in textele populare narative, pentru a desemna spatii sacre, spatii simbolice etc. din imaginarul colectiv romanesc.

Un prim capitol analitic este consacrat „gramaticii toponimelor imaginare” si vizeaza categoriile gramaticale ale respectivelor cuvinte, cu comportament specific in sistemul limbii romane, dar mai ales in planul vorbirii, al limbii vii, populare si arhaice, asa cum apar ele conservate in textele basmelor, povestilor, cimiliturilor, descantecelor. Este vorba despre structura lexico-morfologica a mitonimelor, respectiv elementele derivative, elementele de compunere si formele rezultate prin conversiune. In stransa legatura cu acestea se manifesta si valorile stilistice ale termenilor selectati. Se constata, astfel, dintr-o perspectiva noua, valoarea de principiu a analizei mitolingvistice clasice: metafora si „derivatele” sale – metonimia si sinecdoca, bazate pe personificari justificand ambele mecanisme - sunt generatoare de mituri. Metamorfoza, in plan strict mitologic, si antonomaza, in plan stilistico-lingvistic, respectiv onomastic, completeaza acest proces.

O clasificare a corpusului de sintagme localizante dupa principiul onomasiologic si dupa situarea in structura straturilor etimologice ale lexicului limbii romane completeaza ceea ce s-ar putea numi perspectiva „strict” lingvistica a descrierii onomasticonului cu substrat mitologic din epica populara romaneasca. Sunt vizate spatiile terestre, celeste, cosmice, subterane, apoi opozitiile de tip „centru/margine” etc.

De fapt, o incadrare pura in planul lingvistic nu este posibila, deoarece faptele de limba sunt puternic marcate de factorul extralingvistic, cel putin la nivelul lexicului, iar in privinta numelor proprii – cu atat mai vizibil, al determinarii istorice, geografice, psihologice, sociale, estetice, religioase etc. Aceasta interrelationare a factorului lingvistic cu cel extralingvistic este inca mai bine pusa in evidenta in capitolul consacrat analizei semantice si simbolice a numelor de locuri mitice din basmele romanesti. De data aceasta, semnificatia – transparenta sau reconstituita prin analize etimologice – este dezvoltata prin raportare la tipologia mitologica a folclorului romanesc, pus in legatura cu mitologia generala. Locurile mitologice au in compozitia lor nume de plante, animale, fiinte fabuloase, nume din regnul mineral, nume de astre, nume abstracte – desemnand principii ale vietii in univers, manifestari ale naturii, stari psihice si cognitii umane etc. In principiu, se delimiteaza locurile benefice de cele malefice, locurile sacre de cele profane s.a.m.d. Toate sunt interpretate dupa semnificatia termenului determinant, mai mult sau mai putin metaforic, care le individualizeaza, iar acesta este incadrat in functiile fundamentale ale mitului si in structura naratiunii si reprezentarii cu valoare ritualica pe care le simbolizeaza.

Un capitol este consacrat relatiei dintre imaginar si realitate in toponimia din basmul romanesc. Autoarea constata ca, de fapt, aproape toate denumirile de locuri vizeaza realitati, dovada fiind faptul ca multe asemenea sintagme apar si in toponimia reala - Poiana Soarelui, Valea Lupului etc. Integrarea lor in spatiul mitic se realizeaza prin atribuirea spatiului respectiv unor fiinte mitice: Taramul Zmeilor, Pestera Piticilor etc. sau desemnarii unor teritorii ireale: Capatul Pamantului, Gura de Rai etc.

Lucrarea este scrisa cu acuratete, intr-un stil stiintific lipsit de ostentatie, dupa un plan de expunere coerent, rezultatul final fiind o demonstratie stiintifica pe cat de convingatoare, pe atat de utila.

Bibliografia de specialitate este corect utilizata, dintr-o perspectiva personala, cu comentarii proprii in privinta unor grile de evaluare a faptelor de limba si, in orice caz, cu trimiteri oneste la sursele documentare. Abordarea este in mare parte inedita, iar concluziile originale si pertinente.

Prin toate aceste calitati, lucrarea constituie o contributie inedita la cunoasterea folclorului literar romanesc cu substrat mitologic, din perspectiva actuala a cercetarii interdisciplinare.

Petre Gheorghe Barlea

Despre autor

Simona Palasca

Te-ar mai putea interesa şi..

Risk, Language and Identification in the Network Society. The impact of New Media on Intercultural Communication

Risk, Language and Identi..

Limba si literatura romana

2400 RON Detalii

Mihai Eminescu - Simetria în poezie

Mihai Eminescu - Simetria..

Limba si literatura romana

800 RON Detalii

De la sacru la profan.Termeni religiosi pătrunsi în vocabularul laic

De la sacru la profan.Ter..

Limba si literatura romana

000 RON Detalii


Literatura romana sub semnul modernitatii

Literatura romana sub sem..

Limba si literatura romana

000 RON Detalii

Pragmatica proverbelor biblice

Pragmatica proverbelor bi..

Limba si literatura romana

2600 RON Detalii

Curs de aromana. Descrierea dialectului. Texte. Glosar

Curs de aromana. Descrier..

Limba si literatura romana

3000 RON Detalii

Promoţii

Contabilitatea aplicata a intreprinderilor si microintreprinderilor

Contabilitatea aplicata a..

Contabilitate

3500 RON Detalii 38.53 RON

Contabilitatea in partida dubla si legislatia persoanelor juridice fara scop patrimonial, simplificata si actualizata

Contabilitatea in partida..

Contabilitate

5200 RON Detalii 57.8 RON

CONTABILITATE. DE LA TEORIE LA PRACTICA. Metoda si modelare

CONTABILITATE. DE LA TEOR..

Contabilitate

10000 RON Detalii 55 RON

Recomandările editurii

Citatul zilei

Preceptele dreptului sunt: sa traiesti cinstit, sa nu vatami altuia, sa dai fiecaruia ce i se cuvine

Iustinian

Personalităţi

Grigore Alexandrescu Grigore Alexandrescu Grigore Alexandrescu a fost un poet si fabulist român. A debutat cu poezii publica ... citeşte mai mult →

Interviuri

CAMELIA TOADER CAMELIA TOADER Camelia Toader s‑a nascut in 1963; este licentiata in drept (1986), doctor in ... citeşte mai mult →